4,264 matches
-
de existență inițială a lumii înainte de creație, și nu neantul sau starea de inexistență. În acest sens, unul dintre cele mai semnificative exemple ale creației este cel al logosului creator 103, regăsit plenar în numeroase mitologii, precum cea persană 104, egipteană 105, și nu în ultimul rând, cea inspirată de cultura creștină. Ca o potențială legătură între acestea, în sens mistic, pronunția logosului creator de către divinitate echivalează cu transformarea acestuia în porunca pentru particulele inerte ale haosului, de a se transforma
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
după cum o demonstrează și Mircea Eliade 122, diversitatea posibilităților de reprezentare vizuală a sacrului fiind condiționată de formele specifice de manifestare ale acestuia în cadrul fiecărei culturi în parte. Iată, de plidă, cât de bogat este simbolismul reprezentărilor sacre în cadrul culturii egiptene antice, numeroasele înfățișări de zei din picturile murale, papirusurile sau sculpturile acesteia evidențiind diverse reprezentări antropomorfe sau zoomorfe (leu, câine, lup, șacal, pisică, crocodil, taur etc), care, deși diferite, pot fi relaționate, cel puțin în parte, și cu expresiile vizuale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
leu, câine, lup, șacal, pisică, crocodil, taur etc), care, deși diferite, pot fi relaționate, cel puțin în parte, și cu expresiile vizuale ale sacrului din alte culturi străvechi, cum sunt și cea asiro-babiloniană sau cea iudeo-creștină123. Fig. 2. Statuia zeiței egiptene Sachmet. Detaliu Fig. 3. Atena Simionescu, Leul Făcând un salt în istorie, polisemia simbolurilor devine un atribut evident al acestora și atunci când facem referire la numeroasele concepte creștine, pe care arta religioasă le oferă printr-un bogat conținut simbolic 124
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
reprezentare a sacrului, amintind și altele noi precum magicul, întunericul, tăcerea sau golul, ca mijloace directe de exprimare numinoasă 290. Autorul oferea în sprijinul acestor noțiuni o serie de exemple provenite din rândul marilor creații vizuale ale lumii, precum piramidele egiptene, care prin măreția lor trezesc în om sentimentul sublimului, la fel cum zveltele catedrale gotice stârnesc impresia grandorii și determină apariția trăirilor religioase. În arta chineză, japoneză sau tibetană, influențate de specificul religios al taoismului și budismului, Otto regăsea semnalele
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
pe mai multe milenii, evoluția Egiptului antic a fost observată și analizată pe seama numeroaselor artefacte și vestigii care încă se mai păstrază, dezvăluind diferitele sale concepții despre viață și moarte, despre sacru și divinitate 341. Conștientizând existența lumii divine, civilizația egipteană și-a orientat majoritatea manifestărilor artistice spre religie, arta acesteia fiind, prin urmare, una profund spiritualizată. În acest sens, se afirmă o atât de strânsă coeziune între arta și religia Egiptului, încât se consideră că legătura astfel formată a justificat
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
că legătura astfel formată a justificat și apariția acelor remarcabile canoane de reprezentare, care, așa cum este și cazul artei bizantine, au asigurat rezistența și continuitatea în timp a viziunii artistice a acestei milenare culturi 342. În ceea ce privește formele de reprezentare, arta egipteană se dedica divinizării personalității faraonului, care era considerat, la fel ca și în cazul conducătorilor mesopotamieni, însuși trimisul zeilor pe pământ și reprezentantul suprem al acestora 343. Lunga istorie politeistă, dar și scurta "escapadă" monoteistă 344 a acestei civilizații aureolează
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
civilizații aureolează trăsăturile definitorii ale spiritualității unei culturi de mult apuse, care mai trăiește încă prin lucrările de artă redescoperite și valorificate atât în Egipt, cât și în marile muzee ale lumii. Fig. 17. Stela lui Djed-Hor Fig. 18. Stelă egipteană Fig. 19. Statuia zeiței Sachmet Sub aspect stilistic și formal, la egipteni, imaginea sacrului este reconstruită printr-o mare varietate de expresii artistice. Numeroasele monumente și opere de artă înfățișează marea diversitate a formelor de reprezentare a sacrului, între cele
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cel defunct, rolul lor primordial fiind acela de a-l "menține în viață"348 pe cel trecut "dincolo". Era vorba despre o credință profundă în promisiunea unei vieți ulterioare celei pământești. Cultul morților și extrem de vasta iconografie pe care arta egipteană i-o închina 349, descriu o imagistică destinată eminamente facilitării trecerii către cealaltă lume, printr-o metaforă a transcenderii, cum rar a fost dat să întâlnim în perioadele ce au urmat, fapt ce întărește, o dată în plus, credința că esența
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
o închina 349, descriu o imagistică destinată eminamente facilitării trecerii către cealaltă lume, printr-o metaforă a transcenderii, cum rar a fost dat să întâlnim în perioadele ce au urmat, fapt ce întărește, o dată în plus, credința că esența artei egiptene a fost una prin excelență religioasă 350. Trecând într-o altă dimensiune artistică și spirituală proprie culturilor antice, arta Greciei afirmă produsul uneia dintre cele mai prolifice civilizații ale istoriei universale. Ca și la mesopotamieni sau egipteni, sacrul și-a
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
că esența artei egiptene a fost una prin excelență religioasă 350. Trecând într-o altă dimensiune artistică și spirituală proprie culturilor antice, arta Greciei afirmă produsul uneia dintre cele mai prolifice civilizații ale istoriei universale. Ca și la mesopotamieni sau egipteni, sacrul și-a rezervat un loc aparte și în cadrul credințelor acestui mare popor, reprezentarea sa îmbogățind toate genurile și ramurile artei vizuale grecești. Referindu-se la greci, sub raport religios, cercetătorii amintesc de existența a două religii. Prima dintre acestea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
numeroasele artefacte ce au inspirat și marile opere ale altor culturi și civilizații străvechi, așa cum a fost și cea a Romei antice. Sprijinindu-se pe modelele anterioare de reprezentare, arta romană ajunge să datoreze numeroase trăsături culturii grecești, mesopotamiene și egiptene. Prin urmare, la romani, mitologia acestora amintește numele mai multor divinități a căror echivalență grecească denotă continuitatea și, într-un anume fel, unitatea credințelor antice 355. Zeii romani descriu un panteon spectacular, în jurul căruia gravita întreaga existență a acestei culturi
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
care, în mod evident, poartă atât amprenta lumii naturale, cât și a celei supranaturale. Tot cu privire la raporturile instituite între sublim și frumos în arta antică, mai putem deosebi și o anume alternanță a acestora 363. Astfel, dacă creațiile mesopotamiene și egiptene au fost dominate de atenția acordată sublimului în raport cu frumosul, în cele ale civilizației greco-romane, importanța frumosului, susținută de concepția estetică a kalokagathon-ului, prevalează în fața gustului pentru sublim, marcând schimbarea de viziune ce avea să deosebească în definitiv aceste culturi. Fig
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Taur androcefal înaripat Lamassu Nu în ultimul rând, o analiză generală asupra artei antice dezvăluie și o anumită evoluție a expresiei plastice în redarea mișcării și a detaliilor anatomice, de la căutările artei mesopotamiene, la siguranța reprezentărilor greco-romane. Comparativ cu arta egipteană, care caută să extragă esențialul formelor vizibile potrivit canoanelor consacrate, arta greco-romană parcurge un drum invers, urmărind să descrie, mai ales în portretistica romană, detaliile fizionomiei, surprinzând în mod realist inclusiv nuanțele psihologice ale modelului înfățișat. La nivelul redării imagistice
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
www.religious-art.org/biography.html. * http://www.wikipaintings.org/ * http://www.worldwisdom.com/public/home.aspx Lista ilustrațiilor Fig. 1. Cristian Ungureanu, God as Geometer Pagină din jurnalul unui călugăr francez anonim. 2010. (Credite: Cristian Ungureanu). Fig. 2. Statuia zeiței egiptene Sachmet. Detaliu. Granodiorit. 1410-1372 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu, Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 3. Atena Simionescu, Leul. Gravură. 2010. Colecție privată (Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 4. Grigore Popescu, Pogorârea Duhului Sfânt. Detaliu. Frescă. Biserica Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din București
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Basorelief din palatul regelui assirian Sargon al II-lea din Dur-Sharrukin (Khorsabad). 721-705 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Luvru, Paris). Fig. 17. Stela lui Djed-Hor. Calcar. Circa 220 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 18. Stelă egipteană (Stela lui Iha). Calcar pictat. Circa 580 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 19. Statuia zeiței Sachmet. Granodiorit. 1410-1372 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 20. Venus din Milo. Detaliu. Sculptură în marmură de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
texte mitologice și religioase persane Avesta, în care zeul creator, Ahura Mazda, rostește primul cuvânt prin care lumea este adusă la ființă. 105 Cf. George Hart, Dicționarul zeilor și zeițelor Egiptului antic, Editura Artemis, București, 2004, p. 122, în mitologia egipteană, sistemul religios memphit îi atribuie zeului Ptah actul creației lumii, prin simplul gând al acestuia la cosmosul pe care urmează să-l creeze prin vorbele sale. 106 Ernst Cassirer, Filosofia formelor simbolice, vol. I, Limbajul, Editura Paralela 45, Pitești, 2008
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Pro Editură și Tipografie, București, 2007, p. 55. 344 Facem referire la reforma religioasă și artistică instituită în timpul faraonului Amenofis al IV-lea (aprox. 1336 î.Hr.). 345 Considerate printre cele mai mărețe edificii funerare din câte au existat vreodată, piramidele egiptene erau decorate cu vechi scrieri religioase, a căror însemnătate oferă și astăzi un volum imens de informații privitoare la modul de reprezentare a sacrului în cadrul acestei culturi, punând laolaltă texte și formule magice, imnuri și ritualuri, procesiuni și imagini de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
un discipol al acestuia. 372 Leonid Uspensky, Teologia icoanei în Biserica Ortodoxă, Editura Anastasia, București, 1994, p. 38. 373 Printre imaginile simbolice regăsite cu predilecție pe pereții catacombelor, acolo unde creștinii practicau cultul funerar, se numărau: peștele, ancora, tridentul, cheia egipteană, pheonixul, porumbelul, păunul, vița de vie, mielul ș.a. (Cf. Frédérick Tristan, Primele imagini creștine, Editura Meridiane, București 2002, pp.15-131). Simbolul peștelui avea o semnificație cu totul aparte, scrierea greacă a acestuia reprezentând acrostihul Crezului, prin formula grecească "Iesous CHristos
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de comporta- ment pricinuite de sifilis, că a înfundat pușcăria, sau a ajuns pe cea mai umilă treaptă în profesiune din pricina beției sau a vreunei muieri oarecare... De ce îmi plăcea istoria? Fiindcă aveam sentimentul că trăiesc de atunci, de pe vremea egiptenilor și asirienilor. Aveam cincisprezece ani, dar îmi simțeam gândirea milenară (sentiment miraculos, care se micșorează pe măsură ce începem să trăim) și îmi dădeam seama că la capătul viu al acestui fluviu care înainta spre necunoscut eram eu. Asta era neîndoielnic: nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și Craiova erau arhipline 379. În alte numere ale revistei vieneze, 5, 6 și 8 din 4, 11 și 25 februarie, se relata situația sanitară din tabăra turcească. Febra tifoidă și gangrenele făceau ravagii, în timp ce medicii italieni care îngrijeau ostașii egipteni din armata otomană au fost și ei contaminați de bolile care pustiau regiunea dunăreană (holera, febra acută, dizenteria). La Varna au sosit foarte mulți observatori militari englezi și francezi, spre a asista trupele turcești, deși în oraș bântuiau holera, febra
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
învăț și normă, Fantazia fără formă Rătăcit-a vai! cu mersul: Negru-i gândul, șchiop e viersul. Și idei, ce altfel împle, Ard în frunte, bat sub tîmple: Eu le-am dat îmbrăcăminte Prea bogată, fără minte. Ele samănă, hibride, Egiptenei piramide: Un mormânt de piatr-în munte Cu icoanele cărunte, Și de sfinxuri lungi alee, Monoliți și propilee, Fac să crezi că după poartă Zace-o-ntreagă țară moartă. {EminescuOpIV 293} Intri-nuntru, sui pe treaptă, Nici nu știi ce te așteaptă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
catastrofe. Îndoielile întrețin misterul, nu certitudinile. Stropul de imperfecțiune potențează misterul frumuseții. Fără puțin mister, frumusețea este o eroare. Marii creatori duc nedumeririle epocii spre mister. Nu orice femeie poate transforma frumusețea în mister. Există întrebări mai durabile decât piramidele egiptene. Apetitul cognitiv ne-a debarcat din rai. Alergăm după propria noastră definiție. Există două filosofii: a sătulului și a flămândului. S-ar fi cuvenit ca stomacul să fie rezistent la foame, nu creierul. În viață nu poți să spui decât
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
tăcerea. De aici și de dincolo. Și munții au semnul întrebării pe frunte. Spânzurătorile sunt întrebări, nu răspunsuri. Nu e nevoie să ridicăm alte piramide. E suficient să le citim corect pe cele existente. Frica de deșert a înălțat piramidele egiptene. Drumul omenirii a fost luminat mai ales de incendii intelectuale. Neasâmpărații au fortificat știința, nu credulii. Adevărul stă în vin. Nu pierde el vremea prin tribunale. Lumea este condusă de Organizația Mondială a Intereselor. Uneori răspunsul nu face decât să
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
au convertit tragediile în eroism. Dacă trăiești opera, vor supraviețui și viciile croșetate în biografia autorului. Gafele condimentează biografiile oamenilor celebri. Gloria presupune o selecție foarte dură. Numai pentru câteva mumii de faraoni, de exemplu, s-au înălțat giganticele piramide egiptene. Monotone trebuie să mai fie bolgiile eternității! Generează capodopere mai ales vremurile crispate. Geniile împing spre piscuri culturile mici în care au apărut. Geniile ridiculizează omenirea venind cu soluții extrem de simple. Pe lângă informație, geniul are nevoie de intuiție și de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
noastră nu sunt decât lungiri ale organelor noastre, în sensul invers perspectivei - ocheane. Un astronom care-și pune ocheană e un animal cu creier contimporan și cu un ochi antediluvian. Cele 360 ale cercului sunt cele 360 zile ale anului egiptean. [2] Ochiul nu poate cuprinde decât o singură unitate, un cub oarecum de spațiu. De-aceea din momentul în care vei intra într-o sală lungă - perspectiva îți dă tot unitatea cubică, dar lungită și mergând spre piramidă. Egiptologie. Urechea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]