2,689 matches
-
nu realizează sincer, că ea nu se mai termină din cauza lui. Rechizitoriul lui Păvălucă e scurt, cât putea rosti cu mâna „răsucită în briceag la spate și cam la orizontală“: a deturnat revoluția punându-se în capul ei, a determinat emigrări din motive politice, chiar Păvălucă a plecat din cauza lui, patronează corupția etc. În opinia mea, lista e mult mai lungă. Ea începe cu parodia de proces a lui Ceaușescu, care odată cu dictatorul a îngropat pe vecie șansa unui adevărat proces
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
prezent este fără ocupație, având un anturaj format din elemente cu preocupări scriitoricești, în rândul cărora caută să creeze și să mențină o stare de spirit necorespunzătoare ajungând până la acțiuni protestatare, aceasta datorită influențelor externe și a dorinței sale de emigrare. Scriitorul MARINO ADRIAN din Cluj-Napoca, se află în relații de corespondență cu CULIEANU ION-PETRU din Olanda. Menționăm că soția acestuia CULIEANU CARMEN născută GEORGESCU, fost căsătorită WESTERINK, are o poziție loială țării noastre. De fapt și CULIEANU ION-PETRU până în anul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
Guvernul chinez și-a asumat suveranitatea formală (în cadrul politicii „o țară, două sisteme”) a Peninsulei Macau la 20 decembrie 1999, suveranitate care va dura până cel puțin în 2048. În prezent, Macau are propriul sistem juridic, monetar, polițienesc și de emigrare, în timp ce Guvernul de la Beijing îi apără afacerile externe și integritatea teritorială. Toți cei care vizitează Macau se simt atrași de inima vechiului oraș, Largo do Senado (Piața Senatului), cu mozaic frumos în pietre albe și negre, o fântână atrăgătoare și
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
vizite în străinătate, în schimbul unui sprijin financiar din străinătate, I.G. Duca a semnat "un angajament francmasonic", potrivit căruia urma să desființeze "Garda de Fier" și să asigure tranzitul unui mare număr de evrei din Germania prin România și staționarea, sau emigrarea lor spre Palestina 681. Intensificarea discuțiilor în jurul problemei naționale a fost favorizată și de evenimentele petrecute în Dobrogea, în luna octombrie 1933. Comentând un atac al comitagiilor asupra populației macedoromâne colonizate în județul Caliacra, Constantin Hențescu aprecia că datoria statului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu aducea, din nou, în atenția opiniei publice problema politicii guvernamentale față de coloniștii de etnie română, în toamna anului 1935696. Oficiosul georgist atrăgea atenția asupra faptului că, în condițiile în care în sudul țării avea loc un intens proces de emigrare a populației de etnie turcă, statul român a permis acapararea pământurilor acestor emigranți de către un număr restrâns de "capitaliști". Aceștia și-au format proprietăți întinse, al căror rol național era nul, în timp ce, prin colonizarea unor aromâni, s-ar fi putut
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Portugalia sau Marea Britanie. Dintr-o cercetare efectuată de European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions (Krieger, 2004) asupra fluxurilor migrației spre UE extinsă a rezultat că în anul 2002 în statele centralși est-europene existau următoarele intenții de emigrare (Tabelul 3). Tabelul 3. Intenții de emigrație din țările centralși est-europene, în anul 2002 Țara Intenția de a merge, a trăi și a lucra în UE în următorii cinci ani (%) Intenția de a emigra definitiv în următorii cinci ani (%) Polonia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și în România și Bulgaria. Populația din aceste țări prezintă însă cea mai redusă înclinație de a emigra definitiv din cadrul grupului țărilor incluse în eșantion. Din datele aceleiași cercetări rezultă că, în anul 2002, populațiile centralși est-europene cu intenții de emigrare invocau următoarele motive (Tabelul 4). Tabelul 4. Motive de emigrare în centrul și estul Europei Denumire țară Insatisfacție față de actuala locuință Nu agreează oamenii din vecinătate Probleme corelate cu viața de muncă Rațiuni familiale Rațiuni financiare Toate rațiunile Polonia 12
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
însă cea mai redusă înclinație de a emigra definitiv din cadrul grupului țărilor incluse în eșantion. Din datele aceleiași cercetări rezultă că, în anul 2002, populațiile centralși est-europene cu intenții de emigrare invocau următoarele motive (Tabelul 4). Tabelul 4. Motive de emigrare în centrul și estul Europei Denumire țară Insatisfacție față de actuala locuință Nu agreează oamenii din vecinătate Probleme corelate cu viața de muncă Rațiuni familiale Rațiuni financiare Toate rațiunile Polonia 12,7 6,7 42,7 18,4 19,5 100
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
obstacole de ordin financiar sau de comunicare pot să apară chiar și în țările dezvoltate care, în mod curent, acordă imigranților o asistență medicală înalt calificată și generos înzestrată din perspectiva bazei tehnico-materiale. Riscurile medicale ating însă cote maxime atunci când emigrarea se realizează în mod neautorizat, prin trecerea frauduloasă a frontierei ori prin îmbarcarea clandestină pe vase maritime, călătoriile respective desfășurându-se, de obicei, în condiții improprii. Pe de altă parte, în țările de destinație, asemenea persoane sunt tratate cu mari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
unor tratamente inumane din partea angajatorilor confirmă necesitatea urgentă a unei implicări mai decise a organismelor internaționale specializate în prevenirea și rezolvarea unor asemenea situații. Impactul economic Așa cum rezultă și din cele prezentate anterior, una dintre cele mai puternice motivații ale emigrării este cea economică. Cu cât diferențele reale ori așteptate între nivelurile veniturilor câștigate în țările de origine și cele din țările de destinație sunt mai mari, cu atât trendurile migrației vor fi mai consistente. Această regulă este parțial ponderată prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
zone tinde să se diminueze. În plus, trebuie avut în vedere faptul că atitudinile și comportamentul potențialilor emigranți se constituie numai la nivelul raționalității individuale ce vizează de asemenea interesele grupului proxim (eventual ale familiei lărgite). De asemenea, rațiunile de emigrare ce țintesc spre maximizarea veniturilor persoanei/familiei au totuși în vedere riscurile asumate, precum și intențiile de a le minimiza. Studiile realizate până în prezent în domeniu relevă că efectele economice ale migrației internaționale, pentru țările receptoare de imigranți, sunt, în esență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ale populațiilor din țările de destinație. Și în țările de origine migrația internațională produce numeroase efecte. Întrebarea-cheie, căreia nu i s-a răspuns încă în mod tranșant, este însă aceea dacă, prin însumarea diverselor efecte ale fenomenului deosebit de complex al emigrării diverselor categorii de forță de muncă, vectorul rezultant determină stimularea sau, dimpotrivă, diminuarea dezvoltării economice a acestor țări. Între efectele cele mai vizibile ale fenomenului migrației internaționale asupra țărilor de origine menționăm relaxarea presiunilor pe piața ocupării forței de muncă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
într-un cuvânt, de persoane. Ei iau cu ușurință decizia de a emigra cu tot bagajul și sunt mereu dispuși să pornească spre cele mai îndepărtate provincii pentru a fonda colonii, cu condiția ca întreaga obște să ia parte la emigrare și să rămână în societatea părinților și vecinilor lor. Singurul regret pe care îl resimt în asemenea situații este acela de a nu mai avea clopotul satului lor și mormintele strămoșilor”(Haxthausen, 1853, vol. III, 148-149). La români hotarele sătești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
-lea nu ignoră nici în ce condiții sînt obținute aceste convertiri, nici că mai există încă protestanți. Totuși, la 18 octombrie 1685, semnează Edictul de la Fontainebleau revocîndu-l pe cel din Nantes. Pastorii au 15 zile pentru a părăsi regatul, dar emigrarea este interzisă celorlalți reformați, sub pedepsele cele mai grave. 200.000 dintre ei părăsesc totuși Franța pentru a se refugia în țările Europei protestante (Olanda, Anglia, Brandeburg). Coreligionarii lor rămași în regat, care sînt considerați toți oficial NC (noi catolici
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ce ajunsese să ocupe locul V pe țară, după numărul populației și locul II după densitatea populației (I. Șandru, I.Poghirc 1978),remarcându-se totodată discordanța dintre potențialul redus al resurselor naturale și sporul natural ridicat. Aceasta a determinat și emigrarea forței de muncă din mediul rural,ce avea o slabă echipare teritorială. Așadar, condițiile social-politice și istorice au determinat o instabilitate în rețeaua de așezări și răspândirea diferențiată a potențialului uman. Influențând evoluția așezărilor,condițiile socio-economice au imprimat și comportamentul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
guvernarea din Budapesta neglijase de multă vreme regiunea. Leac pentru situație încercase să găsească Congresul Secuiesc ținut la Băile Tușnad în 1902, unde s-au întrunit șefii asociațiilor economice și politice regionale (și nu numai), pentru a discuta problemele regiunii: emigrarea, alcoolismul, criza industriei casnice, sărăcia infrastructurii, lipsa de pământ. Urmarea Congresului a fost așa-zisa Acțiune Secuiască, cu care guvernarea agricolă dorea să obțină modernizarea agriculturii regionale, în timp ce încerca să frâneze emigrarea în ținuturile românești. A început și construirea liniei
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și nu numai), pentru a discuta problemele regiunii: emigrarea, alcoolismul, criza industriei casnice, sărăcia infrastructurii, lipsa de pământ. Urmarea Congresului a fost așa-zisa Acțiune Secuiască, cu care guvernarea agricolă dorea să obțină modernizarea agriculturii regionale, în timp ce încerca să frâneze emigrarea în ținuturile românești. A început și construirea liniei ferate circulare din secuime. Însă senzația că "Ungaria este datoare Țării Secuilor" a persistat până în 1944 și a influențat judecata forurilor decizionale. La fel și pe cea a intelectualilor: Herczeg Ferenc, poate
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Jurcsek Béla, propusese mutarea ceangăilor în imobilele evreilor deportați din Ucraina sub-carpatică, dezacordul nemților a schimbat întreaga perspectivă asupra problemei. Grupul următor asupra căruia s-a decis transferul a fost cel al secuilor. Încă de la sfârșitul secolul al XIX-lea, emigrarea acestora, datorită creșterii excesive a numărului lor, a fost subiect predilect în politica maghiară din Transilvania și a ocupat un loc preferențial pe ordinea de zi a Congresului Secuilor din 1902. Un studiu scris pe această tema de Venczel József
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
acțiuni de transport cu "marfă vie" cu SS Obersturmbannführer Kurt Becher, mult mai maleabil decât rigidul Adolf Eichmann. Inițial, acest Becher fusese trimis la Budapesta pentru achiziționarea de cai; înainte avusese un rol și în șantajarea familiei Weiss-Chorin-Kornfeld și în emigrarea ulterioară a acestei familii în Portugalia. El cerea acum 1000 de dolari pentru pregătirea unui transport ai cărui pasageri ar fi putut scăpa de o moarte aproape sigură. (Conform unor lucrări de istoriografie, a fost calificată drept acțiune de salvare
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cetățeniei politice a rezidenților dintr-un anumit teritoriu (pentru a se evita excluderea noilor imigranți). Drepturile civile esențiale sunt cele legate de: libertatea personală, apărare, viața privată, libertatea de ședere, libertatea de circulație și de rezidență, libertatea de expatriere și emigrare, libertatea și secretul corespondenței, libertatea de gândire și exprimare, libertatea de educație, libertatea presei și a informației, libertatea de asociere și de organizare (politică și sindicală). Mai mult, între drepturile civile, un loc deosebit ar trebui să-l aibă așa-
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
apărător al drepturilor românilor în constelația statelor europene. Avea convingerea că odată ajuns în lumea liberă va putea aduce o contribuție substanțială în apărarea intereselor naționale. I sa curmat firul vieții cu puțin timp înainte de a-i sosi pașaportul de emigrare și să se alăture familiei aflate în Australia. Funeraliile lui Alexandru Gonța s-au desfășurat la Biserica „Sfânta Vineri” din București, fiind înmormântat cu 16 preoți în prezența multor basarabeni și colaboratori. GUȘTIUC, LEONIDA (1909-1987) AGRONOM Om de știință de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
spirituală, ca rezultat al tensiunii dintre „tradiția frumoasă și tranziția anevoioasă”. Despărțirea de tradiție și adaptarea la ce este nou ne face să pierdem legătura cu Dumnezeu și cu ființa neamului. O altă cale de dezbinare și de dezrădăcinare este emigrarea multor români pentru a-și putea câștiga existența și pentru a-și întreține familia. în aceste situații de criză există o singură soluție: rugăciunea. întâlnirea credincioșilor la slujbele bisericii îi adună întreolaltă pe oameni, indiferent cât de mare ar fi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
orașele, târgurile, satele și cu tot ce cuprind ele și Sublima Poartă le primește în condițiile următoare, cu promisiunea solemnă de a le respecta cu sfințenie (...)”; printre drepturile recăpătate de Moldova și Țara Românească se numără amnistia deplină, dreptul locuitorilor la emigrare, garantarea exercitării cultului creștin, a pământurilor și a celorlalte posesiuni, acordarea unui statut de drept internațional reprezentanțelor celor două țări la Constantinopol etc. Poarta s-a opus însă mereu recăpătării de către Principate a unor drepturi fundamentale, cum ar fi revenirea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
frecvent împotriva purtării „arbitrare, tiranice și obraznice” a autorităților rusești de ocupație. „Izvoarele Principatelor seacă repede, scrie el. Cei mai mulți săteni din Moldova refuză a mai lucra pământul și această pilda va fi desigur urmată și în Țara Românească, așa că o emigrare se va produce. Supușii britanici sunt și ei lipsiți de vitele lor și de nutreț (...) și siliți să cartiruiască și să hrănească soldați”. Măsurile sanitare erau și ele prilej de abuzuri, autoritățile rusești pătrunzând în case și cercetând pe locuitorii
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Între dragostea secerată și ură, mila de sine și față de alții (terapie care umanizează). Dominantă e presiunea constantă a căpitanului Piele (personaj-simbol) care Înfierează „parazitismul” celor ce „trăiau din instigarea poporului” și a cărui mână ajunge departe, chiar și după emigrare. Și peste toate, tronând, animalul inimii ascuns În lucruri, gesturi, gânduri, plutind În aer și marcând personajul, dând seama despre universul Închis, Înăbușitor, acaparator, dureros. Un coleg, acum departe, peste ocean, profesorul Cătălin Mamali, Îmi scrie: „Mă bucur de premiul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]