2,278 matches
-
copilului numai pentru a înlesni continuitatea comunicării și va oferi timp destul copilului pentru formularea propriilor gânduri, păreri, opinii. Conversația prin manifestarea empatiei este un mod de conversație copilul este asigurat că beneficiază de toată atenția adultului. Orice manifestare de empatie ce vine din partea adultului și are legătură cu afirmațiile verbale ale copilului, deschide o poartă imaginară dintre el și copil. Copilul când observă că vorbele lui provoacă o trăire afectivă, admirație, simpatie, repulsie, bucurie, el se deschide, dorința lui de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
dezvoltarii competențelor de comunicare: crearea contextului în care adultul și copilul pot comunica (jocurile copiilor, activitățile școlare și libere, teme care le-au stârnit curiozitatea, mediul înconjurător, familia, membrii și ocupațiile acestora, prietenii, conflicte); manifestarea curiozității față de activitățile lui, manifestarea empatiei prin fuziune afectivă; a se vorbi cu copilul nu la copil; încurajarea oricărei manifestări de inițiere a conversației, dialogului; susținerea oricărei încercări a copilului de a continua conversația prin manifestări de simpatie; extinderea, analizarea, clarificarea și reeditarea mesajului copilului prin
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
normal în potențialitățile sale intelectuale și lingvistice; pentru a da o buna educație copilului surd, trebuie să plecăm de la ceea ce el are și ceea ce poate.“ Demersul educativ centrat pe acești copii solicită, din partea cadrului didactic, o varietate de trăsaturi aptitudinale (empatie, sensibilitate și dragoste pentru copii, capacitatea de cunoaștere a individualității copilului) îmbinate cu abilități specifice (învățarea și utilizarea mijloacelor de comunicare necesare interrelaționării cu elevii surzi sau hipoacuzici: limbajul mimico-gestual , sistemul dactil sau alfabetul dactilologic și labiolectura ). Abilitățile specifice necesare
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
intră în dialog cu clientul, îl informează, îl orientează, îl ajută, îi recomandă, etc. Pe lângă cunoștințele profesionale ale meseriei sau funcției, persoanele ocupate în acest domeniu vor trebui să posede anumite calități legate de modul de prezentare ca indivizi, de empatie, de structură a personalității, ș. a. În acest scop ei trebuie să utilizeze formule de politețe, amabilitate (pornind de la banalul „Bună ziua”) și timbre ale vocii adecvate, să se îmbrace, să se încalțe, să se coafeze, să se fardeze corespunzător și ,nu
DILEME ?I FORME DE DEZVOLTARE by Valentin NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83103_a_84428]
-
al acestora de investigare în sfera senzorială, ca primă fază în demersul cunoașterii. Această atitudine va conduce spre o esențială eliberare a spiritului uman, reflectată printr-o emancipare progresivă a culorii, estomparea contururilor și a perspectivei lineare. Printr-o perfectă empatie, Claude Debussy va explora frumusețea sunetului în sine prin abordarea acordului ca entitate de sine stătătoare, emancipând armonia de sub dominația liniei melodice și creând astfel concepția de armonie non-funcțională. În acest sens, un aspect emblematic al stilului debussyist îl va
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
1989; Lovdal 1988ă. Este necesar să fie facut copilul cât mai "vizibil". Trebuie să se investească în stabilirea unei relații cu el. Doar atunci se va putea ajuta legat de sentimentele și percepția sa asupra maltratării și a investigațiilor. Comunicare empatiei și înțelegerii face posibilă împărtășirea durerii copilului și sprijinirea lui. 2.4. Observarea copilului în interacțiunea cu părinții, cu alți copii și cu alți adulți Observarea interacțiunii dintre părinți și copii Observației participative sistematice a interacțiunii dintre părinți și copii
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
stimei de sine pentru faptul de a fi femeie. Adică o femeie între alte femei, eventual dând seama și de celelalte, în mod asumat și conștient, în mod cât mai vizibil și mai public. Pe scurt, avem, cel puțin, o empatie dramatic scăzută față de alte femei. Voi da un exemplu: învățătoarele și profesoarele știu că fetele pe care le educă urmează să devină criptoservitoare în propria lor familie, că urmează să împărtășească „fatalitatea” vieții pe care o duc și ele însele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
totalitarisme. Atât de ferită încât a făcut posibilă întrebarea pe care mi-au pus-o în 1995 studenții de la Cornell University: „De ce voi românii vă urâți copiii?”. Gail Kligman a răspuns în locul nostru, cu luciditate, cu simpatie comprehensivă și cu empatie asumată. A răspuns academic și simplu, pentru cercetători, pentru politicienii mereu ispitiți să controleze statal facultățile reproductive ale femeilor, dar și pentru un public mai larg care vrea să știe cu ce fel de lume a fost contemporan: „Cazul României
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
puține în privința rromilor. Marginalizarea de gen (a se citi: a femeilor) este trecută undeva în coada listei tuturor listelor de priorități. La acest din urmă aspect mă voi opri mai mult, nu doar pentru că sunt femeie și manifest o clară empatie cu situația celorlalte femei, ci și pentru că, după opinia mea, discriminările la care sunt supuse femeile din România sunt mai grave decât cele etnice, religioase, de categorie socială. Să nu uităm că fiecare grup discriminat este compus și din femei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
mea, discriminările la care sunt supuse femeile din România sunt mai grave decât cele etnice, religioase, de categorie socială. Să nu uităm că fiecare grup discriminat este compus și din femei, prin urmare ele sunt expuse dublei discriminări. Vorbind despre empatie, îi rog pe cititori să își imagineze pentru o clipă că suntem rrome sărace, nu de alta, dar nu este nici un merit personal sexul, etnia, familia și mediul în care ne naștem. Să ne mai imaginăm că diferite personaje de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
sociale se deosebește în mod fundamental de diviziunea naturală a muncii. La momentul primei diviziuni a muncii sociale, omul nu mai este o ființă naturală (a naturii, dependentă de natură), ci o ființă socială, capabilă de comunicare, de autoorganizare, de empatie cu ceilalți oameni. Prima diviziune a muncii sociale constă în desprinderea triburilor de păstori de cele de agricultori și a celorlalte triburi 218 și "are ca efect principal apariția plusprodusului"219. Prima diviziune a muncii 220 sociale presupune existența uneltelor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de greutatea propriilor alegeri. Poate că și de aceea socialismul a fost o lume a hoției, cinismului și indiferenței. Socialismul a fost un distrugător și nu un creator de morală. Omul lor nou era un individ atipic, ateu și fără empatie în relația cu ceilalți oameni. Golind omul de conținuturile sale fundamentale, primare, socialismul nu a oferit nimic în schimb. Din aceste cauze și din altele socialismul a fost într-o permanentă criză. A scrie despre crizele socialismului mi se pare
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
obiective și nu pe baza unor preferințe sau divergențe personale. Training și dezvoltare: * programe de mentorat pentru angajații din grupurile subreprezentate; * workshopuri pentru manageri privind gestionarea diferențelor și a diversității culturale a angajaților; * operaționalizarea și dezvoltarea unor "competențe" de tipul: empatie, autoapreciere și reflecție, deschidere, atitudine flexibilă, stabilitate emoțională; * identificarea unor stereotipuri care se regăsesc la angajați și la manageri și includerea în traininguri a unor activități de adresare a acestora; * programe de training pentru manageri, prin care să învețe să
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
informații privind etapele pe care trebuie să le parcurgă în caz de discriminare; persoane de contact "Cum procedez în caz de.... "; "Cu cine iau legătura în caz de....."); * training-uri pentru manageri, care au ca obiective dezvoltarea unor abilitati precum: empatia; acceptarea opiniilor; toleranța; flexibilitatea; etc; work-shop-uri pentru conștientizarea propriilor prejudecăți/stereotipuri; cum influențează acestea calitatea muncii și interrelaționarea; traininguri de etica. b) La nivel formal Crearea unui mediu de lucru care încurajează diversitatea. * organizarea de work-shopuri cu teme legate de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
noi încep să înțeleagă regulile și normele nespuse ale organizației. Training și dezvoltare: * programe de mentorat pentru angajații din grupurile subreprezentate; * workshopuri pentru manageri privind gestionarea diferențelor și a diversității culturale a angajaților; * operaționalizarea și dezvoltarea unor "competențe" de tipul: empatie, autoapreciere și reflecție, deschidere, atitudine flexibilă, stabilitate emoțională; * identificarea unor stereotipuri care se regăsesc la angajați și la manageri și includerea în traininguri a unor activități de adresare a acestora; * programe de training pentru manageri prin care să învețe să
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
față, muncitorii parizieni). Naratorul devine atunci un mediator între acest mediu și cititor, care trebuie să fie "neutru", distingându-se astfel de alte personaje din lumea evocată, deosebite prin particularitățile de folosire a limbii. Dincolo de toate acestea, se dorește provocarea empatiei cititorului cu o anumită viziune asupra lumii sau, mai degrabă, un anumit "habitus", ca să reluăm termenul lui Bourdieu. Cel mai simplu ar fi, pentru a se evita alunecarea într-un documentar brut sau, dimpotrivă, într-o estetizare deplasată, să se
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Antoine", "viitorul inginer" etc. Însă cele două substantive proprii nu au același statut în povestire. Expresia "Jean-Pierre Bloyé", prin care se indică numele și prenumele de stare civilă, implică o percepere exterioară a personajului; în schimb, prenumele "Antoine" marchează o empatie (o apropiere psihologică) între narator și personaj. Nimic surprinzător de vreme ce el este eroul din roman, cel care îi dă titlul. Remarcabil este faptul că această empatie aparține naratorului, nu unui alt personaj. Cei care au citit acest roman știu că
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
stare civilă, implică o percepere exterioară a personajului; în schimb, prenumele "Antoine" marchează o empatie (o apropiere psihologică) între narator și personaj. Nimic surprinzător de vreme ce el este eroul din roman, cel care îi dă titlul. Remarcabil este faptul că această empatie aparține naratorului, nu unui alt personaj. Cei care au citit acest roman știu că, efectiv, o puternică legătură de complicitate se stabilește între narator și personajul principal. Spre deosebire de ceea ce se petrece în povestirile clasice, în literatura modernă repetarea poate fi
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
este obligat să găsească un centru deictic (=instanța căreia să îi atribuie mărci de subiectivitate într-un text cu non-persoană), chiar dacă nu dispune de nici o informație pentru a face acest lucru. O asemenea folosire a demonstrativului conduce la crearea unei empatii a cititorului față de centrul deictic, empatie mult mai puternică decât cea cu un simplu articol hotărât, încetinind accesul cititorului la referent, și, mai mult, organizarea universului fictiv 278. Narațiunea clasică nu agreează asemenea folosiri transgresive prin care se consideră că
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
deictic (=instanța căreia să îi atribuie mărci de subiectivitate într-un text cu non-persoană), chiar dacă nu dispune de nici o informație pentru a face acest lucru. O asemenea folosire a demonstrativului conduce la crearea unei empatii a cititorului față de centrul deictic, empatie mult mai puternică decât cea cu un simplu articol hotărât, încetinind accesul cititorului la referent, și, mai mult, organizarea universului fictiv 278. Narațiunea clasică nu agreează asemenea folosiri transgresive prin care se consideră că cititorul cunoaște atât centrul deictic, cât
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
încetinind accesul cititorului la referent, și, mai mult, organizarea universului fictiv 278. Narațiunea clasică nu agreează asemenea folosiri transgresive prin care se consideră că cititorul cunoaște atât centrul deictic, cât și referentul vizat. O modalitate de a păstra efectul de empatie asociat demonstrativului atunci când cititorului i se pun la dispoziție mijloace mai mult sau mai puțin precise de identificare a referentului constă în combinarea substantivului cu un adjectiv, cu un grup prepozițional sau cu o frază care să îi atribuie proprietăți
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pe care le asociază substantivului, autorul face două lucruri în același timp: caracterizează un anumit obiect (în cazul de față, zâmbetul anumitor persoane într-un anumit loc), prezentându-l ca pe un exemplar dintr-o clasă pe care o reconstituie. Empatia ia forma înțelegerii culturale, a împărtășirii unui univers de stereotipuri. evocarea unei experiențe personale: aici, centrul deictic este un personaj bine identificat; alegerea demonstrativului provoacă o puternică empatie, cititorul având impresia că poate ajunge la referenți prin conștiința personajului: Înainte
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
-l ca pe un exemplar dintr-o clasă pe care o reconstituie. Empatia ia forma înțelegerii culturale, a împărtășirii unui univers de stereotipuri. evocarea unei experiențe personale: aici, centrul deictic este un personaj bine identificat; alegerea demonstrativului provoacă o puternică empatie, cititorul având impresia că poate ajunge la referenți prin conștiința personajului: Înainte s-adoarmă, s-a gândit la singurătatea lui, la vremea aceea cu Gaubert și Mamèche. Apoi s-a gândit cu multă căldură numai la Mamèche. Dacă ar fi
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lui acest apar în urma unor întrebuințări distincte: acel pas sigur al omului care tocmai a luat o nestrămutată hotărâre: folosire bazată pe memorie, având valoare generalizatoare, cu efect de complicitate; acelei câmpii întinse și albe: folosire bazată pe memorie, marcând empatia naratorului față de personajul său care îi întruchipează sinele; această scrisoare dureroasă pe care o scrie în mijlocul tărăboiului și al copiilor îndârjiți: este o folosire aparte; ne-am fi așteptat la o folosire bazată pe memorie, însă construind ficțiunea celui care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
57 demonstrativ, 333, 337 densă (funcționare ~), 266 descriere, 149, 312 descriere definită, 320 desemnator rigid, 320 direct (discurs ~), 204, 205 direct liber (discurs ~), 217 discretă (funcționare ~), 266 discurs narativizat, 209 dominantă secvențială, 290 dumneavoastră, 61 "discurs" (vs "povestire"), 106 E empatie, 322 endoforă, 315 enunț (vs enunțare), 47 enunțare vs enunț, 47 enunțător, 48 "enunțător" (vs "locutor"), 180 epitet, 276 epitet de natură, 276 eterogenitate (~ textuală), 290 ethos, 175 evaluativ (adjectiv~), 257 extradiegetic (narator~), 94 F-G fidelă (anaforă~), 324 focalizare, 84
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]