2,401 matches
-
este cea care ar putea ține acest discurs. 9 AMBREIEREA ENUNȚIATIVĂ Pînă acum am prezentat "cadrele" discursului: tipul și genul discursiv, scena de enunțare. În continuare vom analiza mărcile lingvistice cu ajutorul cărora se manifestă enunțarea. 1. Reflexivitatea enunțiativă Reperajul cu ajutorul enunțării Un enunț nu există în absolut; el trebuie situat în raport cu ceva. Or, limbajul uman se caracterizează prin faptul că enunțurile iau ca punct de reper evenimentul enunțiativ al cărui produs sînt. Nu se iau în considerare toate caracteristicile acestui eveniment
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
trebuie situat în raport cu ceva. Or, limbajul uman se caracterizează prin faptul că enunțurile iau ca punct de reper evenimentul enunțiativ al cărui produs sînt. Nu se iau în considerare toate caracteristicile acestui eveniment, ci numai acelea care definesc situația de enunțare lingvistică: enunțiatorul și co-enunțiatorul, momentul și locul acestei enunțări. Atunci cînd citim într-un horoscop: PEȘTI. Serviciu: Vă așteaptă o zi foarte fructuoasă. Aveți în mînă toate atuurile posibile pentru a întreprinde ceva și a reuși. Dragoste: Starea bună continuă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
prin faptul că enunțurile iau ca punct de reper evenimentul enunțiativ al cărui produs sînt. Nu se iau în considerare toate caracteristicile acestui eveniment, ci numai acelea care definesc situația de enunțare lingvistică: enunțiatorul și co-enunțiatorul, momentul și locul acestei enunțări. Atunci cînd citim într-un horoscop: PEȘTI. Serviciu: Vă așteaptă o zi foarte fructuoasă. Aveți în mînă toate atuurile posibile pentru a întreprinde ceva și a reuși. Dragoste: Starea bună continuă, grație amabilității dumneavoastră. Le Courrier de l'Ouest, 18
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
citește acest text publicitar, chiar în momentul în care îl citește; în clipa în care un alt cititor îl va citi referentul lui vă se va schimba. Cît despre verbele la prezent, acestea își au referința temporală în chiar momentul enunțării, adică în ziua în care horoscopul este difuzat de către mass-media. Dacă vom citi textul peste șase luni, enunțul nu va mai fi valabil: prezentul se va referi de fapt la un alt moment. Acest fenomen de reperaj nu este rezervat
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
avea în mînă toate atuurile posibile pentru a întreprinde ceva...", situația enunțiativă este cea care servește ca reper pentru a interpreta "anul trecut", "anul viitor" sau timpurile verbale. Într-adevăr, categoriile de trecut și de viitor sînt definite în raport cu prezentul enunțării: este "trecut" ceea ce nu mai este adevărat în situația de enunțare și "viitor" ceea ce este nu este încă adevărat. Persoană și non-persoană În fragmentul de horoscop putem observa că nu există o urmă directă a enunțiatorului, adică nu există unități
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enunțiativă este cea care servește ca reper pentru a interpreta "anul trecut", "anul viitor" sau timpurile verbale. Într-adevăr, categoriile de trecut și de viitor sînt definite în raport cu prezentul enunțării: este "trecut" ceea ce nu mai este adevărat în situația de enunțare și "viitor" ceea ce este nu este încă adevărat. Persoană și non-persoană În fragmentul de horoscop putem observa că nu există o urmă directă a enunțiatorului, adică nu există unități ca eu, pe mine, al meu etc. Cu toate acestea, orice
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
urmă directă a enunțiatorului, adică nu există unități ca eu, pe mine, al meu etc. Cu toate acestea, orice enunț implică un enunțiator, în raport cu care este reperat elementul tu, constituit ca atare de către enunțiator. Dacă acest enunțiator, suport al actului enunțării, coincide cu subiectul frazei, el se reprezintă sub forma lui "eu"; dacă el coincide cu obiectul direct, ia forma "pe mine" etc. Respectivul "eu" nu este deci enunțiatorul, este numai o urmă a sa. La fel, "tu" nu este co-enunțiatorul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
a treia" pentru că reprezintă persoana despre care vorbim; dar dacă cel desemnat aici ca "patronul" ar lua cuvîntul, el ar fi desemnat printr-un "eu", fără ca să fie un alt individ. Limba reprezintă astfel lumea arătînd cadrul propriei situații de enunțare. Modalizarea La fel, orice enunț are mărci ale modalității: fie și numai prin modul verbal (indicativ, conjunctiv), care semnalează ce atitudine adoptă co-enunțiatorul față de ceea ce spune sau ce relație stabilește cu co-enunțiatorul prin actul enunțării. Faptul că orice enunț are
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
arătînd cadrul propriei situații de enunțare. Modalizarea La fel, orice enunț are mărci ale modalității: fie și numai prin modul verbal (indicativ, conjunctiv), care semnalează ce atitudine adoptă co-enunțiatorul față de ceea ce spune sau ce relație stabilește cu co-enunțiatorul prin actul enunțării. Faptul că orice enunț are o valoare modală, că este modalizat de către enunțiatorul său arată că vorbirea nu poate reprezenta lumea decît dacă enunțiatorul, în mod direct sau nu, își face simțită prezența prin ceea ce spune. Astfel, următoarele patru fraze
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enunțul (1) enunțiatorul emite o judecată asupra stării de lucruri pe care o evocă situînd-o pe o scară care variază de la efectiv la imposibil (modalitate numită logică); în (2) el prezintă un fapt ca realizat; în (3) el realizează o enunțare care vizează să acționeze direct asupra co-enunțiatorului prin enunțarea însăși. În (4) el prezintă o stare de lucruri ca fiind stabilită și emite o judecată de valoare asupra ei: "din fericire" constituie o modalitate numită apreciativă. Astfel, fie că este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lucruri pe care o evocă situînd-o pe o scară care variază de la efectiv la imposibil (modalitate numită logică); în (2) el prezintă un fapt ca realizat; în (3) el realizează o enunțare care vizează să acționeze direct asupra co-enunțiatorului prin enunțarea însăși. În (4) el prezintă o stare de lucruri ca fiind stabilită și emite o judecată de valoare asupra ei: "din fericire" constituie o modalitate numită apreciativă. Astfel, fie că este vorba de persoană, timp sau modalitate, activitatea enunțiativă este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
deictice spațiale și deictice temporale: - mărcile prezentului, trecutului și viitorului atașate radicalului verbului sau cuvintele și grupurile de cuvinte cu valoare temporală cum ar fi: ieri, mîine, astăzi, acum două zile, acum un an etc. care au ca reper momentul enunțării lor: peste un an desemnează o durată de un an începînd din momentul în care vorbim, adverbul ieri desemnează ziua anterioară, astăzi desemnează ziua enunțării; - ambreiorii spațiali sînt mai puțin numeroși; ei se distribuie începînd din punctul de reper pe
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ieri, mîine, astăzi, acum două zile, acum un an etc. care au ca reper momentul enunțării lor: peste un an desemnează o durată de un an începînd din momentul în care vorbim, adverbul ieri desemnează ziua anterioară, astăzi desemnează ziua enunțării; - ambreiorii spațiali sînt mai puțin numeroși; ei se distribuie începînd din punctul de reper pe care îl reprezintă locul în care are loc enunțarea: aici desemnează zona în care vorbesc coenunțiatorii, acolo un loc îndepărtat, asta un obiect arătat de către
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
un an începînd din momentul în care vorbim, adverbul ieri desemnează ziua anterioară, astăzi desemnează ziua enunțării; - ambreiorii spațiali sînt mai puțin numeroși; ei se distribuie începînd din punctul de reper pe care îl reprezintă locul în care are loc enunțarea: aici desemnează zona în care vorbesc coenunțiatorii, acolo un loc îndepărtat, asta un obiect arătat de către enunțiator etc. Pe lîngă aceste deictice spațiale, există și grupuri nominale determinate de acest ("acest raft", "acest oraș" etc.) care asociază o ambreiere cu ajutorul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de către enunțiator etc. Pe lîngă aceste deictice spațiale, există și grupuri nominale determinate de acest ("acest raft", "acest oraș" etc.) care asociază o ambreiere cu ajutorul lui acest și un substantiv ("raft", oraș") purtător al unui semnificat independent de situația de enunțare. Variațiile punctului de reper Se întîmplă ca în același text să se schimbe punctul de reper al deicticelor spațiale. Fenomenul este bine ilustrat în următorul articol: Doctorul Maréchal și Mister Hyde Cînd a sosit escortat de doi jandarmi, locuitorii din
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
expresii nominale nu sînt deictice (vezi cap. 16). Un deictic posedă un semnificat stabil ("eu", de exemplu, îl desemnează întotdeauna pe cel ce vorbește), dar se caracterizează prin faptul că referentul său este identificat pe baza mediului spațio-temporal al fiecărei enunțări particulare în care figurează. Să comparăm: (1) France Telecom este o întreprindere imensă. (substantiv propriu) (2) Paul a sosit. El pare mulțumit. (pronume substitut) (3) Tu ești simpatic. (deictic) În (a), în interiorul aceleiași societăți, referentul "France Telecom" nu variază la
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în care figurează. Să comparăm: (1) France Telecom este o întreprindere imensă. (substantiv propriu) (2) Paul a sosit. El pare mulțumit. (pronume substitut) (3) Tu ești simpatic. (deictic) În (a), în interiorul aceleiași societăți, referentul "France Telecom" nu variază la fiecare enunțare. În (b) referința lui el variază în cadrul fiecărei enunțări, dar putem identifica referentul raportîndu-ne la antecedentul său, adică la cotext. În schimb tu nu are referent decît dacă avem acces la mediul fizic al enunțării (cine vorbește cui? unde? cînd
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o întreprindere imensă. (substantiv propriu) (2) Paul a sosit. El pare mulțumit. (pronume substitut) (3) Tu ești simpatic. (deictic) În (a), în interiorul aceleiași societăți, referentul "France Telecom" nu variază la fiecare enunțare. În (b) referința lui el variază în cadrul fiecărei enunțări, dar putem identifica referentul raportîndu-ne la antecedentul său, adică la cotext. În schimb tu nu are referent decît dacă avem acces la mediul fizic al enunțării (cine vorbește cui? unde? cînd?), la evenimentul enunțiativ particular în care "tu" a fost
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Telecom" nu variază la fiecare enunțare. În (b) referința lui el variază în cadrul fiecărei enunțări, dar putem identifica referentul raportîndu-ne la antecedentul său, adică la cotext. În schimb tu nu are referent decît dacă avem acces la mediul fizic al enunțării (cine vorbește cui? unde? cînd?), la evenimentul enunțiativ particular în care "tu" a fost enunțat: este deci un ambreior. Reperaje plecînd de la enunțare și de la enunț Nu toți indicatorii de timp și de spațiu sînt deictice. În fraza care urmează
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
adică la cotext. În schimb tu nu are referent decît dacă avem acces la mediul fizic al enunțării (cine vorbește cui? unde? cînd?), la evenimentul enunțiativ particular în care "tu" a fost enunțat: este deci un ambreior. Reperaje plecînd de la enunțare și de la enunț Nu toți indicatorii de timp și de spațiu sînt deictice. În fraza care urmează, în ajun nu este un deictic. Paul a sosit pe 15 mai. În ajun, el alergase la un maraton. Într-adevăr, acesta are
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
fraza care urmează, în ajun nu este un deictic. Paul a sosit pe 15 mai. În ajun, el alergase la un maraton. Într-adevăr, acesta are ca punct de reper "15 mai", adică un element din text și nu momentul enunțării. În același mod, pronumele el nu este un deictic pentru că identificăm referentul său datorită antecedentului "Paul", adică datorită cotextului. Există deci două moduri complementare de determinare a referentului pentru unitățile enunțului: co-enunțiatorul poate să se sprijine fie pe situația de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
În același mod, pronumele el nu este un deictic pentru că identificăm referentul său datorită antecedentului "Paul", adică datorită cotextului. Există deci două moduri complementare de determinare a referentului pentru unitățile enunțului: co-enunțiatorul poate să se sprijine fie pe situația de enunțare (ambreiori), fie pe alte elemente ale enunțului (cotext). Distingem astfel două clase de unități, care își corespund într-un mod destul de simetric, în funcție de tipul de reperaj implicat. Pentru deicticele de timp, de exemplu: Reperul este enunțarea (ambreiori) Reperul este enunțul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
fie pe situația de enunțare (ambreiori), fie pe alte elemente ale enunțului (cotext). Distingem astfel două clase de unități, care își corespund într-un mod destul de simetric, în funcție de tipul de reperaj implicat. Pentru deicticele de timp, de exemplu: Reperul este enunțarea (ambreiori) Reperul este enunțul acum astăzi ieri mîine peste trei luni etc. în acel moment în ziua aceea în ajun a doua zi trei luni mai tîrziu La fel se întîmplă și în cazul deicticelor spațiale, dar sistemul este mult
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
întîmplă și în cazul deicticelor spațiale, dar sistemul este mult mai slab reprezentat. Astfel deicticul aici, care desemnează locul în care se găsesc coenunțiatorii, devine acolo, al cărui reper se găsește în cotext: Paul este deja aici. (reper = situația de enunțare) Eu am ajuns la Jules; Paul era deja acolo. (reper = "la Jules") 3. Trei tipuri de reperaje Reperajul în afara contextului Locutorul poate să utilizeze trei tipuri de reperaje: reperaje bazate pe enunțare, reperaje bazate pe cotext, precum și reperaje în afara contextului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cotext: Paul este deja aici. (reper = situația de enunțare) Eu am ajuns la Jules; Paul era deja acolo. (reper = "la Jules") 3. Trei tipuri de reperaje Reperajul în afara contextului Locutorul poate să utilizeze trei tipuri de reperaje: reperaje bazate pe enunțare, reperaje bazate pe cotext, precum și reperaje în afara contextului, adică acelea care nu sînt fondate nici pe enunțare, nici pe cotext. Ziarele amestecă în permanență cele trei tipuri, așa cum se întîmplă și în următoarele două texte, care figurează pe aceeași pagină
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]