2,295 matches
-
frontonul unei stele funerare la Tomis (începutul secolului IV), crucea simplă (pe o arhitravă fragmentară a unei bazilici din Tomis), cât și poziționarea acesteia la începutul și la sfârșitul textului, ca în cazul unei inscripții creștine tomitane, palimpsest al unei epigrame funerare anterioare. Epigrama prezintă un chenar decorat cu o cruce terminată în partea de jos în formă de ancoră stilizată și un vrej de iederă, iar sub inscripție apare și o cruce mare (secolul VI). Pe o placă fragmentară de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
funerare la Tomis (începutul secolului IV), crucea simplă (pe o arhitravă fragmentară a unei bazilici din Tomis), cât și poziționarea acesteia la începutul și la sfârșitul textului, ca în cazul unei inscripții creștine tomitane, palimpsest al unei epigrame funerare anterioare. Epigrama prezintă un chenar decorat cu o cruce terminată în partea de jos în formă de ancoră stilizată și un vrej de iederă, iar sub inscripție apare și o cruce mare (secolul VI). Pe o placă fragmentară de marmură din municipiul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
inscripția latină din Tomis (Câmpiile Elyseé, considerate locul de destinație al sufletelor celor drepți) ori cea de la Ulmetum (sufletele defuncților vor ajunge în cer, prefăcându-se în stele, concepție în fapt necreștină). Dificultățile întâmpinate de creștinii Sciției Minor în alcătuirea epigramelor funerare sunt evidente, dacă ținem cont că acestea au fost compuse deseori de autori păgâni pe baza unor modele dispuse adaptărilor textuale dar și criticii (lipsa de rafinament etc.). Multe inscripții prezintă adevărate informații pentru cercetarea științifică (simbolurile creștine, compoziția
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
moderne» sau a «tradiției rupturii»”. Prima „ruptură” literară și culturală majoră are loc între ideologia posteminescianismului ruralist, paseist etnicist și xenofob, deviată către reacționarismul populist, și cercul estetizant, cosmopolit, francofil al lui Alexandru Macedonski. Stigmatizat de opinia critică în urma nefastei epigrame antieminesciene („Un X pretins poet...”) pe fondul emergenței mitului postum al „poetului național”, mentorul Literatorului va rămîne practic singurul animator al „noului curent”, pînă la începutul secolului al XX-lea. Eclectic, impur și mimetic la rîndu-i, primul romantism românesc de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
reprezintă totuși mult prea puțin; nimic din extravaganțele sintactice și din experimentele de limbaj futuriste, nici vorbă de parole in libertá sau de tehnolatrie agresivă, iconoclastă. Admirația poetului român pentru Marinetti era desigur notorie - ajunsese să fie ironizată și în epigrame - însă entuziasmul rămîne unul superficial. Nu puțini exegeți postbelici ai modernismului și ai avangardismului poetic autohton au insistat pe această idee. În Modernismul românesc I, ed. cit, p. 82), D. Micu apreciază că: „Avînd, prin figurație (nave, trenuri) atingere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în imagini sau fiind un haiku, adică instantaneu, clipă surprinsă, fulger încremenit, de oriunde și de oricând. Mai poate fi catren serios, plin de frumuseți florale, înțelepte sau de șăgălnicii, de omagieri madrigalul de patru versuri sau acid, tăios, precum epigrama, chiuitura de la jocurile românilor etc. Specie a poeziei lirice de formă fixă, haikuul este încetățenit în literatura română. De douăzeci de ani se scrie programat, adică este publicat în reviste de gen, precum Haiku, Albatros, Răsfrângeri reviste ce apar sezonal
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
și de aceea neevocate. Era Costică Bucescu nu numai orator, profesor și recitator fără egal, ci și cozeur desăvârțit, extrem de jovial și umorist fără pereche. Șarmul lui intelectual sporea tot mai mult, când glumea (făcând și haz de necaz), spunând epigrame, bancuri și anecdote dintre cele mai hazlii. Cine avea norocul de a-i fi companion la călătorii cu trenuliar eu profitam cât puteam de asemenea prilejuri avea temeiul să se considere fericit pentru că, delectându-se din plin, nu simțea cum
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
strice tandemul. Diriginta nu le-a spus nimic nu mai ținea cont de toate amănuntele. Își descoperise talente ascunse de epigramist, dar ca în orice lucru în viață, exista concurența. Vasilică îl admira pentru dibăcia cu care găsea rimele la epigrame. Nu știa cât de bune erau însă într-o zi starea din recreație se prelungise nepermis în timpul orei și a început să se dueleze în direct cu un adversar care îi dădea de furcă, pricinuindu-i dureri de cap. După
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
arătat colegului iar când a venit riposta după ce a citit-o a zâmbit superior și a expediat cele scrise rivalului. Vasilică era încântat și el mândru că a reușit să prevadă răspunsul. Anticipând mai departe, i-a conceput o altă epigramă concurentului și în momentul când a primit bilețelul fără să îl mai citească i-a trimis replica înapoi a fost lovitura de grație! Jubilau amândoi cu Vasilică, și din acel moment nu au mai fost atacați! Se considera cel mai
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
lui de apologie a papei, pe care, citind-o, ai dori să fii papă măcar o secundă pentru siguranța teoretică în lume, spune că sânt trei încercări la care, dacă rezistă o instituție, dovedește o vitalitate durabilă: silogismul, eșafodul și epigrama. Cum instituțiile par a nu fi pierdut mare lucru de pe urma acestor atacuri, de ce nu le-am recunoaște prezența lor pe întreaga dimensiune a istoriei? Anarhiștii au împotriva lor până și devenirea, singura care i-ar putea legitima metafizic... Ei cred
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
părțile și făcea din ochi, nici Hagienuș, care râdea din fălci, nu lăsară a se înțelege că teoria "karaghiozlîcului" i se poate aplica. Cea mai bună glumă românească e de origine bizantină; dăinuie până în ziua de azi o artă a epigramei, care în toate celelalte colțuri ale lumii a dispărut din antichitate (germ.). G. Călinescu Hagienuș mai confirmă o ultimă dată, aproape confidențial, între patru ochi: - Plătesc, domnule Ioanide! Numai Saferian, armean curat, zâmbea pașnic și inocent. Când Pomponescu tăcu, își
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
toamnei, pitoresc la culme cu paltonul lui fără un nasture și pălărie englezească sport, cadrilată. Ne recită poeziile lui Sighireanu ("moment tantric", ține să precizeze, spre indignarea lui Andrei care își vede astfel Orientul împuținat și "vulgarizat"), schimbul său de epigrame cu Păstorel, anecdote din lumea culturală a Bucureștiului interbelic etc. După ce terminăm de mâncat - îmi ceruse întruna, ca un copil ("mi-e foame, ce îmi mai dai?"), fără să înceteze o clipă însă ciripitul - se întinde pe trunchi în echilibru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
al lui Andrei și a iubirii cu revers pe care Petru o are față de Noica intru, fără să vreau, într-un sistem de distanțare care-mi suprimă tendința de excesivitate devotică. E bine? E rău? Mi-am notat schimbul de epigrame dintre Noica și Păstorel Teodoreanu care a avut loc la o masă de prânz, parcă prin 1938. Totul a fost improvizat, schimbul fiind provocat de Noica, cu câteva rânduri scrise pe un bilețel, returnat apoi prompt de Păstorel, încă o dată
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cați păstorul, Un turmentat, pe Păstorel. D-lui C.N. Domnul Noica, autor, M-a găsit până la urmă. Eu l-am căutat, păstor, Însă l'am pierdut în turmă. D-lui P.T. care scrie "l-am" cu apostrof în loc de liniuță Ai epigrame reușite, Gramatica ți-e însă hop, Căci nu-nțelegi, nefericite? Nu-i strop de vin, e apostrop! D-lui C.N. Învățai să beau cu doica Și mă-nvață scrisul Noica! Memorabilă este povestea lui Harry Brauner, care, după ce a ieșit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
e încunjurată de acel respect al societății pe care bătrânii de soiul lui au dreptul de a-l pretinde. Scrierile lui sunt puține la număr. O comedie în trei acte Buna educație, un număr mic de poezii meditative și umoristice, epigrame, fabule și o poezie satirică mai lungă: Fă-mă tată să-ți samăn sau Căftănitul de țară la București. De vor mai fi și altele nu știm. Se spune că reprezentarea comediei au avut un succes relativ destul de mare, iar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ntreba, Nu-mi spui ce ză 'i zic și lui? - Ciok seleam, spune-i din parte-mi. Iar despre politicești Kiel-Hassan, vizir acuma, c-a ajuns numai să-i zici, Că 'nțelege el atuncea cum merg trebile pe - aici. Dintre epigrame reproducem numai una care însă rezumă toate condițiile pe care o epigramă trebuie să le împlinească: EPIGRAMA MEA DIN PARTEA MULTORA Din modestie, se vede, Tot zici că nu știi nimic, Tu o zici făr' a o crede, Eu o cred
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
spune-i din parte-mi. Iar despre politicești Kiel-Hassan, vizir acuma, c-a ajuns numai să-i zici, Că 'nțelege el atuncea cum merg trebile pe - aici. Dintre epigrame reproducem numai una care însă rezumă toate condițiile pe care o epigramă trebuie să le împlinească: EPIGRAMA MEA DIN PARTEA MULTORA Din modestie, se vede, Tot zici că nu știi nimic, Tu o zici făr' a o crede, Eu o cred fără s-o zic. Colecția tipărită în anul 1845 începe cu o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Iar despre politicești Kiel-Hassan, vizir acuma, c-a ajuns numai să-i zici, Că 'nțelege el atuncea cum merg trebile pe - aici. Dintre epigrame reproducem numai una care însă rezumă toate condițiile pe care o epigramă trebuie să le împlinească: EPIGRAMA MEA DIN PARTEA MULTORA Din modestie, se vede, Tot zici că nu știi nimic, Tu o zici făr' a o crede, Eu o cred fără s-o zic. Colecția tipărită în anul 1845 începe cu o poezie intitulată fatalitatea, care înfățișează
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Femeia era obligată să fie rezervată, să treacă neobservată, așa cum recomandau toate manualele vremii. „Femeile locvace erau o permanentă țintă a satirei medievale și tipurile de discurs considerate efeminate, dar nu feminine, cum ar 57 Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, în românește de Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, prefață de I. Fischer, Editura pentru Literatură, București, 1967, pp. 140 141. 58 Carolyn Dinshaw, op. cit., pp. 14-15. 59 Ibidem, p. 18. 60 Catherine S. Cox, Holy Erotica and the Virgin Word
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Harmondsworth, Middlesex, Penguin, 1973. 19. Idem, The Works of Geoffrey Chaucer, 2nd ed., editor F. N. Robinson, Boston, Houghton Mifflin, 1957. 20. Idem, Troilus și Cresida, traducere de Dan Duțescu, Editura Univers, București, 1978. 21. Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, în românește de Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, prefață de I. Fischer, Editura pentru Literatură, București, 1967. 22. Petrarca, Francesco, Canțonierul lui messer Francesco Petrarca, ediția a II-a, traducere, note și tabel cronologic de Eta Boeriu, Editura Paralela 45
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Femeia era obligată să fie rezervată, să treacă neobservată, așa cum recomandau toate manualele vremii. „Femeile locvace erau o permanentă țintă a satirei medievale și tipurile de discurs considerate efeminate, dar nu feminine, cum ar 57 Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, în românește de Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, prefață de I. Fischer, Editura pentru Literatură, București, 1967, pp. 140 141. 58 Carolyn Dinshaw, op. cit., pp. 14-15. 59 Ibidem, p. 18. 60 Catherine S. Cox, Holy Erotica and the Virgin Word
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Harmondsworth, Middlesex, Penguin, 1973. 19. Idem, The Works of Geoffrey Chaucer, 2nd ed., editor F. N. Robinson, Boston, Houghton Mifflin, 1957. 20. Idem, Troilus și Cresida, traducere de Dan Duțescu, Editura Univers, București, 1978. 21. Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, în românește de Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, prefață de I. Fischer, Editura pentru Literatură, București, 1967. 22. Petrarca, Francesco, Canțonierul lui messer Francesco Petrarca, ediția a II-a, traducere, note și tabel cronologic de Eta Boeriu, Editura Paralela 45
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în 1915 și următoarele, Conservatorul face politică dar și literatură, publicând alături de articole ca acestea: „Forța ziarului conservator”. „Glas de goarnă”, „Un steag terfelit”, „Politica de echivoc” - toate semnate de Const Th. Moroșanu, care are și conducerea ziarului, poezie, recenzii, epigrame, informații cultural - științifice. În ziar apar semnăturile: Const Th . Moroșanu, Oct. C. Tăslăuanu, Nicolae N. Neacșu, Octavian Goga. N.N. Grigoriade. Multe articole însă apar cu semnături ca acestea: Styx, Zdup, Un broscoi, Râs, Kyk, Mache, Aveliș - ceea ce face ca ziarul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ape minerale”; că „domnii comercianți de mărunțișuri au deschis la Bârlad o fabrică de nasturi”; că „la frizeria Ilie Popa se lucrează păr de dame”, că „Ion Longhin Neculau Vaslui are de vânzare, la prețul de 3 lei, „Lumea modernă” - epigrame și schițe rimate”; că „la Tipografia T. Slobozeanu se află de vânzare „boloboace și butoaie de stejar în 86 care a fost vin”; că „un funcționar bun, cu scriere frumoasă, înlocuit prin venirea noului regim, își oferă serviciile...” * Îndrumare nouă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Muza lui l‐a strâns în brațe Și l‐ a omorât pe loc. (epitaf) Ești visul lui și ești himera Ce‐ adesea în rondele‐apare; Să nu‐l cuprinzi în mâini prea tare C‐ai să‐ i boțești ... lavaliera! 100 (epigramă) G. Ursu Iar acum, urmare că la 27 iunie 1931 funcționarii din Bârlad au oferit o sărbătorire a prefectului de Tutova - G. Tutoveanu și a președintelui comisiei interimar e de la Primărie - G. Pallady, iată cum îi suna pendula acestuia: „Nu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]