3,970 matches
-
crede. - Nu zic că n-ai dreptate! - Cât despre ceilalți intelectuali, vreau să zic titrați, suntde o platitudine înspăimîntătoare. Mai toți superficiali, vârâți până-n gât în specialitatea lor. Puțini am găsit să aibă un suflet, cum să zic, bărbătesc, ceva eroic cât de cât, în sfera lor de activitate, care să inspire admirație unei femei. - Deci cauți un erou! - Într-un anume înțeles, un om de care să nu-mi fie rușine. Aș suferi oricât alături de un bărbat care vrea să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o lună jumătate. Titlul fusese luat la întîmplare, după un roman obscur dintr-o colecție populară, Le bandit vierge, iar piesa, combinată din imaginație de un grup de actoriscriitori. Teatrul avea de gând să monteze o a treia piesă, Viața eroică a banditului Tunsu, dezgropând o piesă din repertoriul vechilor trupe din epoca Millo-Pascaly. Dar atunci trupa se dizolvă brusc și aparent fără motiv, dat fiind succesul. Adăugăm, ca un amănunt, că la prima reprezentație apăruse, negrimat, în figurație, un actor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mătase sau din material ușor nu avantajau pe madam Farfara, care vara se afla în mari dificultăți, recurgând la pichete scrobite, la rochii cu volane etajate. Proeminența oaselor și mizerabila debilitate a fluierelor picioarelor trebuiau neapărat dosite. De aceea, anotimpul eroic al doamnei Farfara era toamna, când purta lenajuri groase și moi și ieșea în taior de stofă, sau mai târziu în sacouri scurte de blană. Ceea ce nu putea fi obliterat era obrazul brăzdat de cutremurul anilor. Orice tentativă de a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se divizase în tabere și se combătea în public, de altfel cu destulă măsură și fără a diminua cordialitatea între ei. Astfel, un Conțescu, profesor universitar, fără însărcinare administrativă, apostrofa pe Conțescu-secretar general: . - Când plecați de la putere? A venit timpul eroic alpartidelor puternice, care să facă față evenimentelor. E rândul nostru. . - N-aveți decât, zicea Conțescu-secretar general cătrecelălalt Conțescu, îți ofer locul meu oricând. . - Îl primesc, răspundea acesta din urmă, tot o să facemmai mult decât voi! Asemenea dialog îl făcu pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
binevoitor al fiului și ginerelui său. La Tecuci, 1920. Colonelul trăda tot spiritul stirpei, importanța excesivă dată relațiilor, exagerarea lucrurilor mărunte: premii școlare, decorații, avansări. Toate acestea erau consemnate cu o naivă mândrie în memoriul genealogic. Colonelul făcuse o ispravă eroică, pentru care garnizoana îl propusese la decorare. Hârtia în chestie era transcrisă în întregime: G. Călinescu "Nr. 5721 19... septembrie în 5 zile Garnizoana Tecuci către Divizia V-a Loco Cu onoare se înaintează suplica comercianților de giuvaericale H. Schuller
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
agasarea (pentru psihologi) numai prin gestul de a-și face vânt, chiar și iarna, cu o foaie de hârtie sau o broșură, oral găsind orice idee "perfectă" și "în regulă". Astfel, Munteanu veni cu propunerea să se ilustreze și memoria eroicului Cioarec. O fotografie la minut fiind dibuită, se obținu o copie gigantică, pe care servitorul, la indicațiile secretarului general, o bătu în perete, înrămată, în dreptul imaginii lui Tudorel. . - E-n regulă! zise Gaittany în culmea entuziasmului șifăcîndu-și vânt cu un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și nu este în măsură să acționeze corect decăt atunci cănd vrea. Este necesar ca el să aibă voința liberă, fără de care n-ar putea să acționeze în mod corect”. Cu alte cuvinte, ideea liberului arbitru, încearcă într-un mod eroic, să concilieze existența răului moral și a celui fizic, și anume suferința, cu existența și natura lui Dumnezeu, respectiv: controversata libertate umană și atotputernicia divină. Rezultatul inevitabil este afirmarea responsabilității omului: dacă există rău, omul este autorul acestuia. Prin intermediul unei
Predestinare sau liber arbitru?. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
chiar dacă ceea ce obține pentru sine este, cel puțin pe termen scurt, contrariul. Mai mult, luptă pentru libertatea aceea interioară care ar însemna dizolvarea urii pentru asupritor. Dizidentul este un om care se desprinde de colectivitate asumăndu-și un destin personal, individual, eroic, uneori tragic. Responsabilitatea corelativă libertîții revine în regimurile opresive asupra dizidenților sub formă de represiune. Unii au fost arestați la domiciliu, alții închiși pur și simplu, alții bătuți, umiliți, lăsați pe drumuri, izolați, urmăriți de mașini care le puneau viața
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
superior ceea ce le este întradevăr superior. Noi ne acceptăm eroii abia atunci cănd șiau luat locul într-un trecut care nu ne obligă. Cănd îi avem printre noi, preferăm să le împrumutăm urățenia noastră decăt să imităm frumusețea lor.” Gestul eroic al dizidentului nu stărnește entuziasmul majorității oamenilor. Faptul că se expune opresiunii nu-i aduce dizidentului nici măcar recunoașterea în plan social, deși nu puțini sunt cei care admiră curajul, demnitatea, perseverența acestuia. Dialogul cu libertatea ar trebui să fie unul
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
ar deține cheia absolută a "reușitei". În spatele acestor lideri preamăriți de o hegemonie cu totul magică, se profilează "blocuri culturale" care nu au sens decât în conjunctura binară pe care și-o asumă. Decorul acestui nou teatru populat cu lideri eroici care sunt una cu masele indistincte ale muncitorilor se dovedește a fi, printr-o curioasă răsturnare a desemnărilor, "capitalismul cultural" pe care îl hrănește un weberism redus la o stare de note explicative. Acest curent ne permite să înțelegem că
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cazul acesta, de un program estetic de factură anticlasicistă, orientat spre toate formele de libertate a spiritului și spre eliberarea imaginației creatoare de limitele ei raționale și logice, iar lumea fantastică apare în mituri, basme, povești, legende, balade, epopei, poeme eroice, povestiri, nuvele. Romanul însuși, o creație a lumii moderne, face din spațiul fantastic un topos frecventat foarte des, însă fantasticul nu se oprește aici căci el este prezent și în poezie, teatru, film, arte vizuale. Lumea fantastică are propria ei
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cât dezvoltarea intelectuală și morală a omului este mai evoluată, cu atât omul e mai liber și poate găsi mai multe satisfacții în viață. Crescând în gravitate, încercarea de definire a bucuriei poate fi imaginată drept ca pe o reușită eroică într-o lume tenebroasă. O bucurie adevărată încearcă numai cei care privesc necontenit moartea în față și nu se tem de ea. Celelalte bucurii sunt superficiale. "Puțini au harul de a trăi cum se cuvine clipa, nu de a se
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
fi-losofică a tineretului, formând o elită gânditoare. În viața universitară era urmașul direct al lui N. Iorga, dar și al lui V. Pârvan. Toți trei au vorbit despre o conștiință tragică a existenței, dar i-au dat și un sens eroic, acela al nădejdei. Nae Ionescu deținea "funcția socratică" în care pro-blema principală era cea a ființei. Printre elevii săi se afla și Mihail Sebastian. Introducerea la De două mii de ani, față de cele ce vor fi precizate, ar putea fi considerată
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
limite greu accesibile și, în mod paradoxal, ea devine astfel o modalitate supremă de afirmare a limitei, strădania de a o atinge, și nu de a o contesta. Depășirea ca transgresare a limitelor nu avea la greci nimic din conotațiile eroice pe care noi ne-am obișnuit să i le atribuim în modernitate. Dimpotrivă, în varianta aceasta, depășirea termina prin a întîlni variantele proaste ale lui "dincolo". Depășirea limitelor unui corp obișnuit echivala cu pierderea identității lui, deci fie cu căderea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
doar un simulacru al ei, o ființă devenită debușeu al tehnicii și practicii. Toți aceștia au certat omenirea pentru locul unde a ajuns și au încercat să o repună pe un făgaș pierdut sau negăsit încă. Toți au ceva titanic, eroic, romantic, dar și utopic, quijotesc, nebunesc; toți sânt singuri în fața a câte douăzeci de secole de istorie. Și toți sânt marii îngrijorați moderni ai omenirii. Noica a terminat între timp lectura traducerii la Originea operei de artă. În timpul plimbării de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
toate. Dar pentru a efectua această reformă mare într-un stat unde sunt atâtea rămășițe putrede ale trecutului, atâtea prejudețe fatale și atâtea mașine vile și fără de suflet, gata în orice moment de a susținea acele prejudețe trebuiește o energie eroică, trebuie cu desprețul libertății și a vieții tale să proclami ceea ce ai datoria de a proclama. În această operă ce pare a se pregăti, românii trebuie să joace un rol eminamente activ. Trebuie ca sufletul acestei națiuni vechie să lucreze
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
baza regenerării și reconstituirii armatei române din epoca modernă, aceea care ne va aduce independența și reîntregirea națională. Căci o dată cu ideea redeșteptării naționale, renasc din propriul trecut și virtuțile ostășești de altădată. Prin ele vom redeveni ceea ce fusesem în vremurile eroice, conștienți de drepturile și libertățile ce ni se cuvin. Iar acestea au fost obținute prin eforturi și jertfă supremă în războaiele de independență (1877-1878) și pentru reîntregire (1916-1919). Mărturisim aici că, deși perioada, evenimentele și oamenii ne-au interesat și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
soluții originale și ne dă, în sfârșit, speranța că în periferii se va restabili pacea". Barreau are certitudini, iar acestea îi sunt, fără îndoială, simpatice gazdei noastre, jurnalistul-filosof, de vreme ce cartea proclamă: "Ar trebui să reașezăm la loc de cinste virtuțile eroice ale îndrăznelii și curajului, atât de hulite de societatea noastră precaută. Ar trebui în sfârșit, desprinzându-ne de un pedagogism de bazar, să regăsim necesitatea autorității maestrului în fața discipolilor". Frumoasă filipică, nu-i așa? Drept e că tot el e
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să credeți un stomac care nu-i (cântăreața își acoperă fața profund dată peste cap) PIANISTA (râde tare): dar noi lingem aerul tragem dinții îi desfacem înghițim dinții și mușcăm din nou înotăm în cursul secat al pârâului un bot eroic murmură timpii intermediari cu totul pentru că TOTUL trebuie să fie publicat de artă o organizare a TOTULUI DOI TREI Acum devine artă Acum devine o enervare îngroșată O supă bine apărată. COMPOZITORUL (aruncă jos tava cu gustări reci): Solul e
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
place. Scena politicii mondiale, unde forțe brute se ciocnesc inevitabil, este pentru diplomați scena unei tragedii. Aceasta este soarta omului de stat, care, în scrierile lui Morgenthau, ca și în cele ale lui Kennan și Kissinger, apare ca un personaj eroic, romantizat. Adeseori înțeleasă greșit chiar și de cei care se autointitulează realiști, politica realistă nu este proiecția exterioară a unei ideologii militare sau reacționare, ci o adaptare constantă la o realitate tristă. Pentru realiști, Realpolitik nu este o chestiune de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fundamentat istoric. El a propus actualizarea principiilor politicii europene din secolul al XIX-lea și aplicarea lor la circumstanțele timpului său. Numai că, după primii ani ai lui Kissinger în preajma lui Nixon, această idee s-a dovedit nu doar voit eroică și neoromantică (Hoffmann 1978), ci și irealizabilă. Ea nu reușea să se adapteze la procese precum emanciparea noilor state în afara controlului direct al concertului central bipolar și independența sectorului economic al relațiilor interna-ționale, care depășea capacitatea de cuprindere a diplomatului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a controla un teritoriu, și politica globală, care se sustrăgea controlului alegătorilor (Kaiser 1969, 1971). Relațiile transnaționale subminează contractele politice și sociale care stau la baza ordinii internaționale consfințite de marile puteri. Văzută din perspectiva relațiilor internaționale ca disciplină, înfrîngerea eroică a lui Kissinger îndeamnă la o redefinire atît a diplomației, cît și a politicii. Așa cum am amintit mai sus, Kissinger a remarcat că puterea se desprinde din ce în ce mai mult de influență și de politică. Dacă relația cauzală dintre putere și influență
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și democratice, într-o sferă unde aplicarea lor ar putea duce la un război nenecesar. Asumpțiile realismului legitimează o comunitate instituită la granița dintre politica internă și cea internațională și la marginea discursului liberal occidental. Această comunitate se consideră o eroică ajustare provocată de necesități. Scoțînd în evidență realismul ca practică, el devine supus criticii și este pusă în discuție calitatea sa incontestabilă și naturalizată. Din nou, critica ia mai în serios un concept central al realismului, puterea, decît o face
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
făptuite de o persoană sunt condamnate ca deviante, iar când sunt făcute de alta sunt acceptate. Preluând un exemplu dintr-un manual de sociologie american, comportamentele internaționale violente astfel ca bombardamentele, invaziile, asasinatele și spionajul sunt adesea descrise ca acțiuni "eroice" când au fost făcute de "ai noștri", în timp ce acțiuni similare ale "inamicilor" constituie "terorism". În sfârșit, comportamentul este evaluat potrivit contextului în care acesta apare. Puțini oameni recunosc că un meci de box este un atac violent ori că uciderea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lui Geoffrey Chaucer, la o îmbunătățire a relațiilor dintre sexe. 444 Femeile ocupă un loc predominant în povestire, ceea ce dovedește că rolul lor devine din ce în ce mai important. Nu mai avem o intrigă centrată pe figuri masculine și pe fapte de arme, eroice, ale acestora, ci pe un grup de femei nobile care își exprimă dorința de a afla ceea ce le definește. Bătrâna este înțeleaptă, vorbește ca un cleric, se transformă pe sine, căci femeile au puterea de a schimba lumea. Regele și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]