2,623 matches
-
Astfel, „relația cu graiul expresiv” (în special, metafora), forma concentrată și sentențioasă asigură deopotrivă proverbului o „putere de convingere” și un caracter „exemplar”. Ca atare, proverbul poate fi folosit - potrivit profesorului Geană - și ca „instrument de investigație socioculturală” în studiul etnografic al filozofiei populare, ca în cazul chestionarului paremiologic aplicat anterior de autor în mai multe sate din Vrancea (cf. Geană, 1987). Paramiologia relevă astfel o formă „concentrată” și „practică” a filozofiei populare, fapt ce asigură cercetării antropologice a „comportamentului ideatic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
oltenești (1938), Prin cetatea lui Bucur sau Trecutul viu (ambele din 1940) adună pagini memorialistice, „file trăite”, evocări, mărturisiri, reînviind portrete și peisaje, într-un gen de tabletă sau crochiu cu prea puține variațiuni de la un text la altul. Detaliul etnografic, mai mult sau mai puțin uitat, cutuma și reflexul ei social sunt teme de incursiune într-o lume a sfârșitului de veac, cu tipuri hieratice, crepusculare, desprinse dintr-un București de stampă: țigăncile florărese, argintarul de lângă Curtea Veche, flașnetarul Giuseppe
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
chineză 43. La asta se adaugă admirația pe care Jakobson o mărturisește deschis pentru ideile lui Gerard Manley Hopkins care, într-un eseu din 1865, Poetic Diction, evocase problema paralelismului gramatical. În mod precis, acesta transformase paralelismul dintr-o problemă etnografică într-una de poetică generală, văzând în el o condiție a oricărei opere în versuri. Jakobson se simte strâns legat de acest gânditor din secolul al XIX-lea, pe care îl vede ca pe un partener de dialog la mare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Lowth, a descoperit retorica semitică a paralelismului gramatical într-o lucrare care s-a bucurat de circulație în epocă, De sacra poesia hebraerorum. Și s-a petrecut atunci ceea ce avea să se întâmple și la 1860 și la 1960: ilustrarea etnografică a chemat o reflecție teoretică. Cel care i-a răspuns "teoretic" în secolul al XVIII-lea a fost J.G. Herder, printr-un text de mari dimensiuni, publicat în 1782. Mai mult decât o ilustrare exotică a unei poezii primitive, paralelismul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în funcție de doctrina romantică a caracterului etnic din perspectiva căreia formele de relief sau clima pot influența vorbirea și conduitele oamenilor; sau în funcție de o viziune patrimonială a cartografierii care a inspirat după 1840 expedițiile în căutarea vestigiilor arheologice și a pieselor etnografice. În sfârșit, chiar și realitățile mai subtile ale națiunii devin vizibile și active ca resurse literare tot în funcție de aproprierea unor cadre de reflecție în spațiul românesc. Angajarea interiorității în literatură printr-o figură a "vocației literare" depinde astfel de etica
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
urmare poezia poporală trebuie să fie obiectul studiilor noastre serioase, dacă vrem să aflăm cine am fost și cine suntem 34. Chiar și atunci când Russo proiectează o ficțiune a "străinului", scenariul pe care îl prevede e limitat la un interes etnografic: "Îmi închipuiesc că sunt un străin sosit în Moldavia sau Valahia, cu dorința de a studia istoria, datinile, natura și geniul neamului românesc"35. Încercând să valorizeze folclorul, Russo nu vinde decât ceea ce se vede: niște obiecte populare făcute de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a studia istoria, datinile, natura și geniul neamului românesc"35. Încercând să valorizeze folclorul, Russo nu vinde decât ceea ce se vede: niște obiecte populare făcute de localnici și interesante pentru cunoașterea realității în care trăiesc aceștia. Entuziasmul lui în fața producției etnografice nu depășește anvergura unui butic de suveniruri. Viziunea lui Alecsandri e mult mai comercială. Ca promotor al folclorului, el se reprezintă ca neguțător, însă nu de obiecte de artizanat, ci de pietre prețioase. Eu fac întocmai ca neguțătorii de pietre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unui unic etalon al literarului. Ce a apărut nou aici în discuția despre folclor e ideea de valoare estetică universală. Pentru Alecsandri mizele s-au bifurcat. Din perspectiva lui, folclorul poate susține un raport de apreciere autonom, emancipat de interesul etnografic. El nu mai vinde doar documente istorice, ci și "flori de poezie", adică literatură în stare pură: "Aceste cântice au îndoitul merit de a cuprinde în sânul lor și notițe istorice, și flori de poezie vrednice de a atrage admirarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
s-ar putea comunica fără rezistențe și fără rest, într-un proces de transfer aproape imperceptibil. Trebuie însă să definim mecanismul "recunoașterii" pariziene. În sens strict, aceasta nu implica promovarea reprezentărilor românești despre literatura populară, ci interpretarea elitelor franceze. Corpusul etnografic care se receptează la Paris nu e însoțit de ideile vagi care circulă în cultura română (ideea vechimii, a documentului istoric sau caracterial), pentru că nu mizele patriei de origine primează, ci cele ale țării-gazdă. Nu e vorba de o simplă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rachetei era o poza celui iubit, și nu era permis să se joace decât cu o parte a acesteia. Acest lucru arata că ei nu cunoșteau lovitura backhand. Jocul „Tabane", descris de către călătorul englez R. Parkinson în cartea sa „Documente etnografice ale insulelor Gilbert", poate fi considerat un strămoș al jocului de badminton (Demeter-Erdei, Z. 1983). 8În Corea era cunoscut un joc similar cu cel din zilele noastre dar era jucat cu picioarele. Mai târziu, un joc asemănător badmintonului s-a
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
dorința lor nu doar de a domina despotic provincia, dar și de a suprima specificul românesc din Basarabia. Masele largi ale populației, care a constituit esența societății basarabene în tot acest timp au rămas fidele sie însăși, prin păstrarea particularităților etnografice, dragostea de limba maternă și o puternică dorință de a fi alături de România. Străbunii, bunicii și părinții noștri și astăzi stau drept mărturie, despre statornicia noastră etnică pe pământul sfânt al Basarabiei. O admirabilă basarabeancă, fostă profesoară, spunea cu o
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
sau Școala Tudor Arghezi, Iași. Fără să ne propunem o enumerare, a meritelor cuiva în sprijinirea proiectului, nu vom uita: ediția în care colega noastră, dr. Doina Balan, a venit echipată în tradiționalul și superbul ei costum popular, specific zonei etnografice a Mălinilor Sucevei, moștenit de la părinți, modul exemplar de implicare a salariaților Școlii Normale care, la ediția din anul 2004, au căutat în tot satul Breazu și în împrejurimi, bostani neînghețați, în anul când vremea deosebit de rece, s-a instalat
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
și vom fi, dacă nu uit ă m! Monica TĂNASE Redactor, Radio Iași Este o dovadă elocventă a parteneriatelor stabile și funcționale ale Școlii Normale Vasiliene din ultimii trei ani. Prezența voastră alături de Biblioteca Județeană și colaborarea constantă cu Muzeul Etnografic al Moldovei, prin intermediul sufletului acestui proiect, prof. Maria Agapi, ne determină să afirmăm că sunteți păstrătorii tezaurului nostru popular și, în același timp, multiplicatorii tradițiilor de peste secole. Felicit ări organizatorilor și multe succese! Marcel LUTIC, Muzeul Etnografic al Moldovei, Complexul
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
constantă cu Muzeul Etnografic al Moldovei, prin intermediul sufletului acestui proiect, prof. Maria Agapi, ne determină să afirmăm că sunteți păstrătorii tezaurului nostru popular și, în același timp, multiplicatorii tradițiilor de peste secole. Felicit ări organizatorilor și multe succese! Marcel LUTIC, Muzeul Etnografic al Moldovei, Complexul Muzeal Palatul Culturii, Iași Expoziția a avut caracter multidisciplinar, valorificând cunoștințe de ordin etnografic și tradiții specifice acestei regiuni a țării noastre, cu larga contribuție a profesorilor și elevilor Școlii Normale "Vasile Lupu" și a partenerilor lor
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
că sunteți păstrătorii tezaurului nostru popular și, în același timp, multiplicatorii tradițiilor de peste secole. Felicit ări organizatorilor și multe succese! Marcel LUTIC, Muzeul Etnografic al Moldovei, Complexul Muzeal Palatul Culturii, Iași Expoziția a avut caracter multidisciplinar, valorificând cunoștințe de ordin etnografic și tradiții specifice acestei regiuni a țării noastre, cu larga contribuție a profesorilor și elevilor Școlii Normale "Vasile Lupu" și a partenerilor lor, cum ar fi Seminarul Teologic Liceal Ortodox "Sf. Vasile cel Mare" din Iași. Drd. Anamaria GÂNSAC, Radio
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
și să transforme școala într-un focar de cultură, care să se impună cât mai amplu în comunitatea noastră locală și nu numai.... SÂNTANDREI la ora bilanțului Punctul de vedere al organizatorului Am ajuns la a cincea ediție cu expoziția etnografică și cu spectacolul susținut de elevii Școlii Normale la Galeriile de Artă "Gh.Asachi", a Bibliotecii județene parteneri constanți în tot ceea ce întreprindem de câțiva ani buni. Vorbesc despre obiectele expuse care sunt adunate de-a lungul anului de către elevi
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Lupu" este pusă în valoare de parteneri media: T.V.R., Antena 1, Prima Tv, Radio Iași, Radio Trinitas, ziarele "Monitorul" și "Evenimentul de Iași", precum și de parteneri comerciali cum este, de exemplu, Hala Centrală. Încercarea noastră de a arăta prin expoziția etnografică și prin spectacolele susținute că poporul român are o identitate de netăgăduit a fost făcută cu mult suflet, cu drag și din dorința de a salva de la uitare niște valori autentice. N-am dorit să ne întoarcem neapărat în trecut
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Programul educațional se va întinde pe 7 ani: noiembrie 2001- noiembrie 2007. Anual proiectul se desfășoară astfel: o săptămînă alocată vizitării expoziției intitulate „Practici de Sântandrei”, o oră vernisajul expoziției prezentată de etnografii Marcel Lutic și Aurel Istrate de la Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Palatul Culturii Iași, urmate de spectacolul din seara de ajun a Sfîntului Andrei. Locul desfășurării programului Edițiile 2001-2002 și 2004-2006 s-au desfășurat în sala de expoziții a Bibiliotecii Județene „Gh. Asachi” din Iași, doar
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
superior și să adune cît mai mulți oameni la celebrarea sărbătorilor calendarului popular. Rezultatele proiectului Metode de evaluare și diseminare ale rezultatelor proiectului: - albumul cu fotografii și impresii ale beneficiarilor direcți, al partenerilor, profesorilor coordonatori; - portofoliul manifestărilor, care cuprinde cercetările etnografice ale domnilor Marcel Lutic și Aurel Istrate, prezentate în cadrul vernisajelor expoziției anuale „Practici de Sîntandrei”; Prezentarea înregistrărilor pe CD și casete video cu înregistrările anuale; ZIARUL DE IAȘI, 23.10.2007, Evenimente culturale și concursuri prof. Luminița Popa - joi 29
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Zece Prăjini ”, profesor ElenaMotaș. - vernisajul unei expoziții complexe realizată în cadrul programului „Practici de Sântandreî "compusă din: Expoziție de Icoane (Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Vasile cel Mare", Iași, clasele de Patrimoniu Cultural, profesori Ioana Bolocan și Daniel Sofron) si Expoziția Etnografică (organizată de profesor Maria Agapi și colaboratorii) VIATA ȘCOLII - TRECUT SI PREZENT Un proiect cu bătaie lungă: PRACTICI DE SÂNTANDREI Recunosc, nu știu prea multe despre școala care formează învățători, însă ceea ce știu, știu de bine; însuși faptul de a
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
-și fac profesia cu maximă responsabilitate, iar adolescenții simt acest lucru, treptat-treptat devenind ei înșiși adevărați formatori de caractere. Toate aceste impresii au putut căpăta contur în urma unei frumoase și folositoare colaborări. Am privilegiul să lucrez într-o instituție, Muzeul Etnografic al Moldovei, care are, printre alte meniri, și pe aceea de a tezauriza și de a valorifica zestrea de obiceiuri, credințe și cutume a neamului nostru. Bucuria mea cea mare este atunci când constat că societatea românească începe să fie interesată
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
care mai cred încă în puterea de expresie a neamului românesc. Costume populare, obiecte vechi din gospodăriile țărănești, păpuși din cârpe, măști de o bogată diversitate au recreat atmosfera deosebită din preajma marii sărbători. “încercarea noastră de a arăta prin expoziția etnografică și prin spectacolele susținute că poporul român are o identitate de netăgăduit a fost făcută cu suflet și cu mult drag. Am dorit, în primul rând, să salvăm de la uitare niște valori autentice. Nu am vrut să ne întoarcem în
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Revolution of December 1989), relatările de călătorie ale lui Lesley Chamberlain (1990), Dervla Murphy (1993), Georgina Harding (1990), Dan Antal (1994), istoricul Mark Almond (1992), Guy Arnold (1989), John Sweeney (1992), Giles Whittel (1992), descrieri satirice, Rory MacLean (1992), lucrări etnografice și antropologice, Caroline Juler (2003) și Peter Riley (2003), narațiuni fantastice cu vampiri, Terrance Dicks (1998), povestiri despre orfani români și asistenți sociali, Sophie Thurnham (1994), ori romane precum: The Long Shadows de Alan Brownjohn (1997), Kitty and Virgil de
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
momentele cotidiene și festive, viața și moartea, au intrat în desenele Eugeniei Iftodi într-un mod spontan și definitiv așa cum lumea vegetală intră în iarnă esențializată, adică eliberată de orice element supus retoricilor efemere. Amestec de reverie și de observație etnografică, de joc gratuit și de cercetare a existenței și a expresiei umane, de observație directă și de scrutare în straturile adînci ale memoriei, ele nu recuperează, așa cum s-ar putea crede la prima privire, o geografie anume și forme diverse
Un document artistic și uman by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16634_a_17959]
-
domnului Vasile Iuga la facilitarea apariției unor volume despre viața de emigrant. Autorul relevă impresionanta capacitate de conservare a trăsăturilor definitorii ale românului. Augustin Cozmuță, recenzentul cărții istoricului clujean Gelu Nemațu "Ciobani români în Montana", subliniază valoarea științifică a studiului etnografic, dar și antologia de versuri a românilor emigranți. Ciobanii din Montana sunt prezenți într-o diversitate de situații și stări sufletești, care ne impresionează și astăzi. În recenzia cărții lui Gelu Neamțu, din "Meridianul românesc", Pr. Gh. Naghi scoate în
Glas de tulnic străbate oceanul cel mare. In: Curierul „Ginta latină” by V. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2342]