2,561 matches
-
perfecțiunea morală. (3) Mărimea maximă este posibil exemplificată. Din (3) se mai pot trage următoarele concluzii: dacă pentru orice proprietate P, dacă P este posibil exemplificată, atunci se găsesc o lume W și o esență E astfel încât E să fie exemplificată în W și E să implice pe o are pe P în W. În urma acestei consecințe argumentul poate fi continuat cu: (4) Se găsesc o lume W* și o esență E* astfel încât E* să fie exemplificată în W* și E
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
astfel încât E să fie exemplificată în W și E să implice pe o are pe P în W. În urma acestei consecințe argumentul poate fi continuat cu: (4) Se găsesc o lume W* și o esență E* astfel încât E* să fie exemplificată în W* și E* să implice pe are mărimea maximă în W*. Dar dacă W* ar fi fost actuală, E* ar fi implicat, pentru orice lume W, proprietatea are perfecțiunea maximă în orice lume posibilă. Adică, dacă W* ar fi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
W*. Dar dacă W* ar fi fost actuală, E* ar fi implicat, pentru orice lume W, proprietatea are perfecțiunea maximă în orice lume posibilă. Adică, dacă W* ar fi fost actuală, judecata. (5) Pentru orice obiect x, dacă x o exemplifică pe E*, atunci x exemplifică proprietatea are perfecțiunea maximă în orice lume posibilă ar fi în mod necesar adevărată. Știind că, ceea ce este în mod necesar adevărat nu variază de la o lume la alta, înseamnă că (5) este necesară în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fi fost actuală, E* ar fi implicat, pentru orice lume W, proprietatea are perfecțiunea maximă în orice lume posibilă. Adică, dacă W* ar fi fost actuală, judecata. (5) Pentru orice obiect x, dacă x o exemplifică pe E*, atunci x exemplifică proprietatea are perfecțiunea maximă în orice lume posibilă ar fi în mod necesar adevărată. Știind că, ceea ce este în mod necesar adevărat nu variază de la o lume la alta, înseamnă că (5) este necesară în orice lume și, deci, necesară
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
6) E* implică proprietatea are perfecțiunea maximă în orice lume posibilă. Dar, dacă o ființă are o proprietate într-o lume W doar dacă ea există n acea lume, atunci E* implică proprietatea există în orice lume posibilă. E* este exemplificată în W*; așadar, dacă W* ar fi fost actuală, E* ar fi fost exemplificată de ceva care ar fi existat și ar fi exemplificat-o în orice lume posibilă. De aici rezultă, (7) Dacă W* ar fi fost actuală, ar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ființă are o proprietate într-o lume W doar dacă ea există n acea lume, atunci E* implică proprietatea există în orice lume posibilă. E* este exemplificată în W*; așadar, dacă W* ar fi fost actuală, E* ar fi fost exemplificată de ceva care ar fi existat și ar fi exemplificat-o în orice lume posibilă. De aici rezultă, (7) Dacă W* ar fi fost actuală, ar fi fost imposibil ca E* să nu reușească să fie exemplificată. Și dacă E
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ea există n acea lume, atunci E* implică proprietatea există în orice lume posibilă. E* este exemplificată în W*; așadar, dacă W* ar fi fost actuală, E* ar fi fost exemplificată de ceva care ar fi existat și ar fi exemplificat-o în orice lume posibilă. De aici rezultă, (7) Dacă W* ar fi fost actuală, ar fi fost imposibil ca E* să nu reușească să fie exemplificată. Și dacă E* este exemplificată, atunci, (8) Există o ființă care are perfecțiunea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ar fi fost exemplificată de ceva care ar fi existat și ar fi exemplificat-o în orice lume posibilă. De aici rezultă, (7) Dacă W* ar fi fost actuală, ar fi fost imposibil ca E* să nu reușească să fie exemplificată. Și dacă E* este exemplificată, atunci, (8) Există o ființă care are perfecțiunea maximă în orice lume. Revenind la semnificația stabilită pentru perfecțiunea maximă, înseamnă că există în mod actual o ființă care este omniscientă, omnipotentă și perfectă din punct
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
care posedă mărime maximă 332. Deoarece nu există un motiv întemeiat pentru un agnostic să prefere premisa primului argument în detrimentul celei de a doua premise, el pare justificat să le respingă pe ambele. Va admite fie că mărimea maximă este exemplificată, fie că nu este exemplificată în toate lumile, dar argumentele care îi sunt oferite sunt insuficiente pentru a-l face să aleagă una din cele două alternative. La fel dintre cele două alternative: în mod necesar Dumnezeu există sau în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Deoarece nu există un motiv întemeiat pentru un agnostic să prefere premisa primului argument în detrimentul celei de a doua premise, el pare justificat să le respingă pe ambele. Va admite fie că mărimea maximă este exemplificată, fie că nu este exemplificată în toate lumile, dar argumentele care îi sunt oferite sunt insuficiente pentru a-l face să aleagă una din cele două alternative. La fel dintre cele două alternative: în mod necesar Dumnezeu există sau în mod necesar Dumnezeu nu există
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
modalitate nu aduce după sine actualitatea, ci numai imaginabilitatea, posibilitatea de concepere a existenței. A exista contingent înseamnă a exista în mod precar, a exista datorită șansei, iar a exista astfel reprezintă o imperfecțiune. Un astfel de individ nu poate exemplifica perfecțiunea. Perfecțiunea ori nu este posibil să existe, ori există cu necesitate, iar existența perfecțiunii divine nu este o chestiune a faptelor contingente, ci a necesității pozitive sau negative 396. Posibilitatea nonexistenței implică contingența, iar contingența implică imperfecțiunea. Existența contingentă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
contingența implică imperfecțiunea. Existența contingentă este inferioară perfecțiunii, iar aceasta nu depinde de faptele contingente. O stare contingentă a divinității nu poate fi compatibilă cu construcția "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" deoarece nu poate exemplifica perfecțiunea. Dar stările exemplifică perfecțiunea deoarece indivizii ce posedă aceste stări sunt astfel făcuți încât nici un alt individ nu poate fi conceput mai mare. Conțin în ei toată actualitatea, iar stările lor sunt integrări ideale ale acelor lumi. Perfecțiunea are
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
contingentă este inferioară perfecțiunii, iar aceasta nu depinde de faptele contingente. O stare contingentă a divinității nu poate fi compatibilă cu construcția "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" deoarece nu poate exemplifica perfecțiunea. Dar stările exemplifică perfecțiunea deoarece indivizii ce posedă aceste stări sunt astfel făcuți încât nici un alt individ nu poate fi conceput mai mare. Conțin în ei toată actualitatea, iar stările lor sunt integrări ideale ale acelor lumi. Perfecțiunea are două aspecte: aspectul absolut
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
aspecte: aspectul absolut A și aspectul relativ transcendent R. Ca și aspect absolut, Dumnezeu depășește toate lucrurile în afară de el, iar ca aspect relativ transcendent, depășește toate lucrurile inclusiv pe el. Nici unul dintre cele două aspecte nu se întâmplă să fie exemplificat, iar ca un individ să poată fi imaginat, este nevoie ca stările sale să-l exemplifice în mod necesar, fără riscul eșecului iar acesta poate fi considerat un individ superior 397. Pentru a vedea care sunt caracteristicile perfecțiunii, acest concept
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lucrurile în afară de el, iar ca aspect relativ transcendent, depășește toate lucrurile inclusiv pe el. Nici unul dintre cele două aspecte nu se întâmplă să fie exemplificat, iar ca un individ să poată fi imaginat, este nevoie ca stările sale să-l exemplifice în mod necesar, fără riscul eșecului iar acesta poate fi considerat un individ superior 397. Pentru a vedea care sunt caracteristicile perfecțiunii, acest concept este pus în relație și analizat împreună cu conceptul contingenței. Hartshorne numește "contingente" acele concepte a căror
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sunt caracteristicile perfecțiunii, acest concept este pus în relație și analizat împreună cu conceptul contingenței. Hartshorne numește "contingente" acele concepte a căror exemplificare sau non-exemplificare poate fi contingentă sau care sunt capabile și de a fi și de a nu fi exemplificate. Plecând de aici, propune "argumentul universal al toleranței universale": 1) Toate conceptele contingente sunt specifice, exclusive sau restrictive în ceea ce privește posibilitatea deoarece faptul că sunt exemplificate este incompatibil cu o anumită posibilitate pozitivă. 2) Conceptul perfecțiunii este non-specific, non-exclusiv, non-restrictiv, iar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fi contingentă sau care sunt capabile și de a fi și de a nu fi exemplificate. Plecând de aici, propune "argumentul universal al toleranței universale": 1) Toate conceptele contingente sunt specifice, exclusive sau restrictive în ceea ce privește posibilitatea deoarece faptul că sunt exemplificate este incompatibil cu o anumită posibilitate pozitivă. 2) Conceptul perfecțiunii este non-specific, non-exclusiv, non-restrictiv, iar exemplificarea sa este compatibilă cu existența oricărei stări de lucruri concepute pozitiv. 3) Conceptul divinității nu este contingent. Exemplificarea sa ori este imposibilă, ori este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
contingentă"406. Existența este abstractă, iar actualitatea este concretă. Atunci când se afirmă că "Dumnezeu există" se afirmă de fapt, că El există într-o stare concretă sau alta și nu e nevoie a se ști cu exactitate care stare este exemplificată pentru a concluziona că "Dumnezeu există". Cele mai importante critici aduse argumentelor ontologice modale, în general, și argumentului ontologic, în variantă Hartshorne, au fost emise de către J.N. Findlay, Graham Oppy, Hubertus Hubbeling și Jhon Hick. Findlay Câțiva ani înaintea lui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
noțiuni, reguli definiții. Poate fi aplicată la toate compartimentele limbii, deci acest tip de exerciții este deosebit de variat. Pentru a evita monotonia și scăderea interesului, se recomandă să se precizeze volumul exemplelor, să se delimiteze noțiunile care urmează a fi exemplificate și să se solicite exemplificarea din cât mai multe domenii. Uzual, sarcinile acestui ti p de exerciții au formulări de genul: „Dați exemple de...”; „Exemplificați...”; „Alcătuiți...”. - Exemplificarea pe baza unor cuvinte date ilustrează întrebuințarea practică a unui anume fapt de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
extrinsecă;gangrenă extensivă/sepsis;pacienții tineri și cei care necesită reconstrucții tisulare în care durabilitatea este extrem de importantă;ocluzii infrageniculate ale arterei poplitee sau tibiale proximale cu o singură arteră tibială distală permeabilă (54). Unele studii invocă succesul intervenției primare, exemplificat de rata permeabilității primare, în timp ce altele subliniază rezultatele clinice, cum ar fi rata de salvare a membrelor. Prima este de o importanță majoră pentru a evalua succesul intervenției în sine și cea din urmă pare a fi mai importantă din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
ca spectacolul unei puteri neobișnuite, ce năzuie să înfrângă ordinea sensibilă pentru a se ridica la cea spirituală, să biruie vremelnicia pentru eternitate și suferința pentru fericirea veșnică. Sentimentul acestui sublim e însoțit de evlavie și respect. Esteticianul german îl exemplifică numai cu fapte din domeniul religios al artei și al Bisericii. Gândiți vă bunăoară la dumnezeiescul moment al sfințirii darurilor în timp ce se cântă Pre tine te lăudăm! Sau la sunetul a zeci de clopote, ce bat deodată în noaptea învierii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
formării și dezvoltării limbajului, latura cea mai importantă a exprimării verbale, punctând factorii de succes și ordinea lor în terapia logopedică. Ultimul capitol, extrem de valoros privește regulile și principiile educației fonetice, metode, tehnici și procedee cu eficiența verificată în practică, exemplificând acestea cu rezultate psiho-pedagogice și psihosociale. În concluziile cu importanță practică, autoarea insistă asupra obligativității instaurării terapiei complexe în primii ani de viață a copilului malformat, atât în scop profilactic cât și în scopul obținerii unor rezultate eficiente într-o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mimica sau cu un anumit cod lingvistic care nu poate fi decodat decât în contextul situațional și numai de către persoanele din preajma copilului. Prin imposibilitatea emisiei consonantice, vorbirea copilului rhinolalic devine neinteligibilă. Frecvența fonemelor afectate este amplu studiată în Capitolul V. Exemplificăm aici numai una din modalitățile de apreciere cantitativă prin extragerea fonemelor vocale și consoane, defectuos pronunțate, dintr-un text literar - paragrafele de la pagina 236 din „Divanul Persian” de Mihail Sadoveanu, care însumează 845 de foneme din care 435 consoane, respectiv
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
s-au acordat 3 puncte pentru ++; 2 puncte pentru +; 1 punct pentru ± ; și 0 puncte pentru -. S-a folosit acest mod de apreciere atât pentru înțelegerea limbajului cât și pentru utilizarea lui permițând comparația între cele trei grupuri de subiecți. Exemplificăm notația obținută cu câteva cazuri din fiecare grup, pentru a avea o imagine globală și comparativă a rezultatelor obținute (tabel 12). La prima vedere se impune următoarea remarcă: răspunsurile negative sunt mai numeroase în coloana subiecților cu despicături decât în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
proverbelor referitoare la LUP din culegerea lui Iuliu A. Zanne) în planul "istoric" al limbii române. Capitolul V focalizează celelalte două categorii de texteme (diasemice și diatropice), urmărindu-le funcționarea în planul "individual" al vorbirii, cu precădere în cadrul discursului "informativ", exemplificat prin reîncadrarea și reconfigurarea textemelor caragialiene în discursul public românesc de după 2000. Capitolul VI se ocupă de comportamentul tuturor celor trei categorii de texteme în discursul "poetic", fenomen ilustrat printr-un studiu de caz desfășurat pe romanul sadovenian Creanga de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]