138,866 matches
-
răspundere că nu mă aflu în niciuna dintre situațiile de incompatibilitate specifică sau conflict de interese prevăzute la pct. 4 lit. f) din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 923/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv și a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care desfășoară activitatea de control financiar preventiv propriu, republicat, cu modificările și completările ulterioare. Data ....................... Semnătura ........................ -----
ORDIN nr. 140 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259749]
-
DECIZIE nr. 483 din 29 septembrie 2022 privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Eduard Bălănescu a funcției publice vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general al Instituției Prefectului - Județul Vrancea EMITENT PRIM-MINISTRUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 952 din 29 septembrie 2022 Având în vedere
DECIZIE nr. 483 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259760]
-
a ieșit la pensie din această funcție. În alți termeni, legiuitorul a înțeles să recompenseze nu numai activitatea desfășurată în această calitate, raportat la interdicțiile prevăzute în Codul etic al profesiei, dintre care cea mai importantă se referă la imposibilitatea exercitării oricărei alte funcții, cu consecințe implicite asupra veniturilor obținute, dar și fidelitatea celui care se pensionează din această profesie. Așa fiind, prin Decizia nr. 31 din 7 decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că „foștii auditori
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
prin Secția de urmărire penală și criminalistică și parchetele de pe lângă curțile de apel), aceste cauze urmând a fi instrumentate doar de procurori anume desemnați în acest sens, potrivit procedurii reglementate de lege. Aceste soluții constituie opțiunea legiuitorului în exercitarea competenței sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar și sunt în consens cu condiționalitatea MCV vizând desființarea Secției. Nu este întemeiată critica adusă normelor privind stabilirea competenței în investigarea cauzelor cu magistrați în sarcina parchetelor obișnuite (regulare), iar
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
obiect infracțiuni săvârșite de magistrați nu este una problematică, ci dă expresie organizării piramidale a Ministerului Public, în care măsurile de aplicare a legii adoptate de procurorul ierarhic superior sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, ceea ce conferă substanțialitate principiului exercitării ierarhice a controlului în cadrul acestei autorități publice. ... 44. Concluzionând asupra criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, se arată că, potrivit Constituției, CSM, în componența sa plenară, este garantul independenței justiției. Constituția nu reglementează expres principiul separării carierelor, prin urmare revine legiuitorului
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților la data de 21 februarie 2022, iar de Senat, în calitate de Cameră decizională, la data de 28 februarie 2022. Legea a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere în vederea exercitării dreptului de sesizare asupra constituționalității la data de 1 martie 2022, a fost trimisă Președintelui României la data de 4 martie 2022 pentru promulgare, iar la data de 2 martie 2022 a fost formulată prezenta obiecție de neconstituționalitate. Prin urmare
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ, procuror care este numit politic, Curtea reține că procurorii de rang înalt sunt numiți de Președintele României, fără ca acest aspect să denote lipsa lor de imparțialitate în exercitarea atribuțiilor lor de numire (a se vedea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005). Efectuarea urmăririi penale de către acesta, expresie a
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
de față, prevederile de drept european în interpretarea dată prin hotărârea CJUE nu pot fi folosite ca norme interpuse controlului de constituționalitate, întrucât respectiva interpretare nu vizează ipoteza reglementată prin legea criticată. Curtea subliniază că unica normă de referință în exercitarea controlului de constituționalitate este Constituția (a se vedea și Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011). ... 79. Curtea reține caracterul consecvent al jurisprudenței sale în privința
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
în esență, că dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că nu constituie o cauză de împiedicare a punerii în mișcare și a exercitării acțiunii penale neconformitatea normei penale naționale cu dreptul Uniunii Europene, astfel cum acesta este interpretat de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Se face trimitere la art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție și se arată că, în
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
dispoziție legală care să permită instanței naționale înlăturarea de la aplicare a normei naționale neconforme cu dreptul Uniunii Europene, dispozițiile art. 16 din Codul de procedură penală necuprinzând o astfel de cauză de împiedicare a punerii în mișcare și a exercitării acțiunii penale. Se susține că, în aceste condiții, judecătorul național nu poate să dispună o soluție de achitare, deoarece nu există un text de lege la care să se poată raporta, iar jurisprudența nu relevă posibilitatea extinderii explicite sau implicite
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
vinovăția. Prin urmare, cu această excepție, toate situațiile care anterior erau subsumate dispozițiilor art. 10 alin. 1 lit. b), b^1) și d) din Codul de procedură penală de la 1968 se încadrează de lege lata în cazul de împiedicare a exercitării acțiunii penale de la art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală, în timp ce lipsa vinovăției va fi încadrată în teza a doua a aceleiași norme. ... 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
dispozițiile dreptului intern. ... 24. Totodată, Curtea constată că, prin argumentele invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia solicită completarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală cu un nou caz care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale, respectiv acela referitor la neconcordanța dintre legea penală națională și dreptul Uniunii Europene. Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
15 alin. (1) din codul anterior menționat, vinovăția ca element al acesteia distinct de trăsătura tipicității. Pentru acest motiv, dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală prevăd drept caz care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale elementul vinovăției alături de trăsătura tipicității. Astfel, se va reține că fapta nu este prevăzută de legea penală în toate situațiile în care lipsește unul dintre elementele de conținut ale infracțiunii, altul decât vinovăția. Așa fiind, toate situațiile
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, reținând, în contextul configurării efectelor deciziei sale, că, până la instituirea instanței de tutelă și familie, prin legea privind organizarea judiciară, atribuțiile speciale ale acesteia referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale interzisului judecătoresc ori, după caz, cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile acestuia sunt îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completurile specializate pentru minori și familie, soluție legislativă
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
alin. (3) și (5) din Constituție. ... 8. În acest sens, se arată că din redactarea prevederilor articolului unic pct. 1 din actul normativ criticat [cu referire la alin. (2^1) și (3^1)] nu reiese instanța căreia îi revin atribuțiile referitoare la „exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale interzisului judecătoresc ori, după caz, cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile acestuia“, respectiv fie instanța competentă potrivit dreptului comun, conform articolului unic pct. 1 din legea criticată [cu
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
a cererii greșit îndreptate către instanța judecătorească competentă. ... 10. În același sens, se mai arată că există o imprecizie gravă a reglementării cu privire la atribuțiile efective pe care le au autoritățile administrative și cele judiciare în cadrul procesului de exercitare a controlului cu privire la activitatea ocrotitorului legal, fapt de natură să aducă atingere în mod direct drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale celor ocrotiți. De asemenea, imprecizia reglementării rezidă și în utilizarea noțiunii de interzis judecătoresc, în condițiile în
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
modifică și se completează după cum urmează: 1. După alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins: (2^1) Până la data intrării în vigoare a reglementării prevăzute la alin. (1), atribuțiile instanței de tutelă referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale interzisului judecătoresc ori, după caz, cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile acestuia, respectiv numirea curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
de instanțele competente potrivit dreptului comun, cu citarea autorității tutelare. ... 2. Alineatele (3^1) -(3^3) se modifică și vor avea următorul cuprins: (3^1) Până la data intrării în vigoare a reglementării prevăzute la alin. (1), atribuțiile instanței de tutelă referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale interzisului judecătoresc ori, după caz, cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile acestuia revin instanțelor, secțiilor sau, după caz, completurilor specializate pentru minori și familie, care comunică cererea, împreună
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
protecția copilului, cereri privitoare la tutela persoanei ocrotite. (3^5) Autoritatea tutelară, respectiv direcția generală de asistență socială și protecția copilului, consiliază petenții cu privire la conținutul cererii, având obligația de a o trimite de îndată instanței competente. (3^6) În vederea exercitării atribuțiilor prevăzute la alin. (3^1) și (3^3), autoritățile și instituțiile publice, persoanele fizice și juridice, sunt obligate să comunice autorității tutelare, respectiv direcției generale de asistență socială și protecția copilului toate datele solicitate, aflate în evidența lor sau de care
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
de Cameră decizională, la data de 7 decembrie 2021, cu 276 de voturi „pentru“, niciun vot „contra“ și 13 abțineri. La data de 13 decembrie 2021 a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere ale Parlamentului, în vederea exercitării dreptului de sesizare asupra constituționalității legii, și la data de 18 decembrie 2021 a fost trimisă la Președintele României pentru promulgare. La data de 23 decembrie 2021 Guvernul a formulat prezenta obiecție de neconstituționalitate. Astfel, obiecția de neconstituționalitate a fost
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
ceea ce este de natură să încalce cerințele de calitate a legii, garanție a principiului legalității. De asemenea, Curtea a mai reținut că delegarea către autoritatea tutelară - organ administrativ aflat în subordinea autorității publice locale - a unor atribuții referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale interzisului judecătoresc, instituite de legiuitor în sarcina unei instanțe judecătorești specializate - instanța de tutelă, contravine dispozițiilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție, prin faptul că nu există un control judecătoresc asupra
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
administrativ. În consecință, constatând neconstituționalitatea art. 229 alin. (3) din Legea nr. 71/2011, sub aspectul efectelor deciziei pronunțate, Curtea a stabilit că, până la organizarea prin legea privind organizarea judiciară a instanței de tutelă, atribuțiile speciale ale acesteia referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale interzisului judecătoresc ori, după caz, cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile acestuia sunt îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completurile specializate pentru minori și familie. ... 25. Analizând
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
au fundamentat constatarea neconstituționalității textului legal similar, în precedent, soluțiile normative preconizate păstrează caracterul de norme tranzitorii, respectiv până la înființarea instanței de tutelă, prin legea privind organizarea judiciară, și reglementează, în esență, o partajare a atribuțiilor de control privind exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale interzisului judecătoresc între autoritatea tutelară și instanțele judecătorești competente, potrivit dreptului comun (articolul unic pct. 1 din legea criticată). Or, prin Decizia nr. 795 din 4 noiembrie 2020, Curtea a sancționat tocmai
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
neconcordanțe între strategiile propuse de către instituțiile inițiatoare și prioritățile stabilite la nivel guvernamental, prin Programul de guvernare, S.G.G. notifică instituțiile inițiatoare în vederea reanalizării propunerilor prezentate și a identificării variantelor de strategii care să respecte aceste priorități. (3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) , S.G.G., prin Direcția coordonare politici și priorități, denumită în continuare D.C.P.P., și Departamentul pentru dezvoltare durabilă, denumit în continuare D.D.D., în sfera sa de competență referitoare la implementarea Agendei ONU 2030, colaborează cu unitățile de
METODOLOGIE din 23 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253159]
-
bordul aeronavei închiriate fără echipaj unei persoane al cărei principal loc de activitate este pe acea aeronavă sau, dacă acel chiriaș nu are un astfel de loc de activitate, a cărei rezidență permanentă este în acel stat. ... ... 2 ter. În exercitarea jurisdicției sale, ca stat de aterizare, un stat va trebui să țină cont dacă infracțiunea respectivă reprezintă o infracțiune în statul operatorului. ... 3. Prezenta convenție nu exclude nicio jurisdicție penală exercitată conform legilor naționale. ... Articolul V Următorul paragraf trebuie adăugat
PROTOCOL din 13 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/253179]