1,800 matches
-
Astfel, Debora și Barac l-au înfrânt pe Sisera, generalul lui Iabin, regele Hazorului. Istoria cunoaște și alte victorii asemănătoare ale infanteriei împotriva carelor și a cavaleriei. Viziunea cea mai cunoscută, pusă în scenă de marele filme de la Hollywood despre exod, adică trecerea mării între două ziduri de apă, unul la dreapta și altul la stânga, provine de la o povestire mai recentă care a înfrumusețat și amplificat tradiția mai veche (vezi Ex 14,21b-22.29). Această povestire aparține așa-numitei tradiții sacerdotale
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
prioritate creșterii economice și productivității În defavoarea serviciilor și bunurilor de consum; Planul Marshall a temperat Însă neplăcerile acestei strategii. și În Vest anumite sectoare industriale și regiuni s-au dezvoltat de la zero, iar În anii ’50 a avut loc un exod dramatic de la sat la oraș, Îndeosebi În Franța și Italia. Dar asemănările se opresc aici. Trăsătura distinctivă a istoriei economice din Europa comunistă e că, pe lângă oțel, cărbune, fabrici și blocuri de apartamente, primul val de industrializare sovietică a produs
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pace separată cu RDG și lăsând Vestul să negocieze soarta zonelor proprii de ocupație cu un stat est-german independent. Din noiembrie 1958 până În vara lui 1961, criza Berlinului a fiert la foc mic, nervii diplomatici s-au tocat mărunt, iar exodul est-germanilor s-a transformat Într-un puhoi. Ultimatumul lui Hrușciov a fost lansat În iunie 1961 În cadrul Întâlnirii la vârf cu John F. Kennedy, desfășurată la Viena. Summitul precedent, din mai 1960, Între Hrușciov și Eisenhower fusese anulat după ce sovieticii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
autoritățile est-germane au Început să restricționeze libera circulație a posibililor emigranți. În replică, președintele american a reafirmat public angajamentul occidental În Berlinul de Vest, admițând astfel implicit că jumătatea estică a orașului se afla În sfera de influență sovietică. Rata exodului prin Berlin a crescut spectaculos: până În iulie au trecut În Vest 30.415 persoane; În prima săptămână din august 1961 le-au urmat alte 21.828, dintre care jumătate aveau sub 25 de ani. În acest ritm, RDG amenința să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
A urmat demisia spectaculoasă a cabinetului est-german, urmată de cea a Biroului Politic. În seara următoare - pe 9 noiembrie, aniversarea abdicării Kaiserului și Kristallnacht -, Krenze și colegii săi au propus o altă lege a călătoriilor, cu intenția de a stopa exodul. La o conferință de presă transmisă În direct la radio și televiziune, Günter Schabowski a explicat că noile reglementări, cu aplicare imediată, autorizau călătoriile În străinătate fără notificarea prealabilă a autorităților și permiteau tranzitul prin punctele de trecere a frontierei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din Est au Început să se distanțeze de Jivkov. În 1989, comuniștii bulgari erau mai izolați decât oricând și nu păreau câtuși de puțin tulburați de evoluția evenimentelor din Iugoslavia, unde partidul era În dificultate. Lucrurile au fost precipitate de exodul În Turcia a 300.000 de etnici turci În vara anului 1989, o nouă catastrofă de imagine pentru regim - dar, de data aceasta, și una economică, Întrucât țara a Început să se confrunte cu un deficit de forță de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la unificarea Germaniei. Dar, după ce a ascultat mulțimile est-germane (și după ce s-a asigurat de sprijinul Washingtonului), Kohl a Înțeles că o unificare a Germaniei nu era doar posibilă, ci și urgentă. Era clar că singurul mod de a opri exodul est-germanilor Înspre vest (200 de persoane pe zi la un moment dat) era să aducă Germania de Vest În Est. Pentru ca est-germanii să nu Își părăsească țara, liderul vest-german s-a gândit să o desființeze. La fel ca În secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
iarna 1998-1999 au circulat rapoarte despre incursiuni ale poliției sârbe - de obicei, execuții În grup ale uneia sau a mai multor familii extinse, uneori ca răspuns la atacuri ale UÇK - menite să terorizeze comunități Întregi și să le Împingă la exod În Albania sau Macedonia. Reacțiile internaționale erau contradictorii. SUA și majoritatea aliaților din NATO au propus Încă din octombrie 1998 să intervină militar, sub o formă sau alta, În favoarea albanezilor asediați. Dar la ONU (care ar fi trebuit să aprobe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
rachetele NATO au intrat În acțiune pe teritoriul iugoslav, declarând efectiv război regimului de la Belgrad. Ultimul război iugoslav a durat mai puțin de trei luni: forțele NATO au produs pagube serioase În Serbia propriu-zisă, dar nu au reușit să frâneze exodul albanezilor din Kosovo: În timpul războiului, 865.000 de refugiați (jumătate din populația albaneză din enclavă) au fugit peste graniță În tabere improvizate din Muntenegru, Bosnia, Albania și regiunile albaneze din vestul Macedoniei. Deși președintele Clinton a comis imprudența de a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vor accepta ca UE, În ciuda angajamentului său privind o piață unică, să le restricționeze considerabil exportul de bunuri și, mai ales, de oameni. Ca reacție la estimările exagerate despre un posibil flux migratoriu (raportul Comisiei Europene din 2000 prezicea un exod anual de 335.000 de oameni dacă frontierele celor zece state candidate din Est ar fi fost deschise fără restricții), majoritatea statelor membre din Vest au insistat să impună o limită pentru numărul de est-europeni care se puteau stabili În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
numărului de birturi cu aproximativ 34, 3 %. De asemenea, negoțul cu vin se află în plină expansiune: de la 24 693 de negustori de vin angro în 1869 la 33690 în 1908. În secolul al XIX-lea, a avut loc începutul exodului rural și nașterea Franței urbane: în 1851 erau 43 de orașe cu un număr de locuitori cuprins între 20 000 și 50 000, 57 în 1876, 96 în 1911, 10 orașe cu un număr de locuitori cuprins între 50 000
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
nu pot realiza mintal pericolul înstrăinării pământului, ca și sub comunism când proprietatea era considerată furt. Dacă românul a pierdut și va pierde în continuare din memoria sa distrugerile de ieri, neamul nostru se va distruge lent. Asistăm la un exod de valori, care înseamnă ruină pentru cei rămași. Revenind iarăși la vânzarea și înstrăinarea pământului românesc, bătrânii spuneau că pământul e viață și diadema frunții gospodarului și temeiul existenței sale. Să nu uităm că, din pământ și munca pământului am
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
1973 și 1975 face studii de specializare la Pisa, în Italia, unde își dă doctoratul în istoria artelor (1975), obținând și doctoratul în filologie la București, în 1981. Debutează cu versuri în „Luceafărul”, în 1963; debutul editorial îl constituie volumul Exodul (1967). A fost redactor la „Scânteia” (1967-1968), „Luceafărul” (1968-1969), „Scânteia tineretului” (1969-1970), „Amfiteatru” (1971-1973, 1975-1982), „Viața studențească” (1975-1982). A publicat articole și cronici de artă nu numai în periodicele la care a fost redactor, ci și în „România literară”, „Contemporanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
liric, o absență. Țipătul „expresionist” este mai mult tăcere, ecoul unui sunet, încremenire. Natura se denaturalizează, peisajul se construiește din afară și rămâne exterior, legătura cu eul liric se estompează, sub presiunea unei imperioase nevoi de obiectivare, de distanțare - un „exod” al eului din propriul act al exprimării sale. Revelării „eului” i se substituie un amplu scenariu imagistic, uneori fascinant, alteori straniu ori retoric-convențional, în sensul convenției „clasice”, astfel încât „absența” se înveșmântează într-un bogat decor, al cărui simbolism complicat camuflează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
în sensul convenției „clasice”, astfel încât „absența” se înveșmântează într-un bogat decor, al cărui simbolism complicat camuflează vidul interior. Lipsa unei evoluții stilistice, reluarea acelorași teme și motive, de la un volum la altul, își pot găsi astfel o explicație. Călătoria („exodul”), corabia (luntrea), moartea și reînvierea, umbra, devenirea (destinul), apa (fluviul, ploaia, marea), lumina (soarele, focul), fântâna, ochiul și orbirea, cunoașterea sunt polii simbolici ai acestui univers poetic. O poezie emblematică, Și parcă totul?, indică sensul unui exod universal, dinspre Sudul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
o explicație. Călătoria („exodul”), corabia (luntrea), moartea și reînvierea, umbra, devenirea (destinul), apa (fluviul, ploaia, marea), lumina (soarele, focul), fântâna, ochiul și orbirea, cunoașterea sunt polii simbolici ai acestui univers poetic. O poezie emblematică, Și parcă totul?, indică sensul unui exod universal, dinspre Sudul solar (dominat de vegetație, de culoarea verde) către Nordul nocturn (alb, acoperit de zăpezi). A. valorifică formule lirice dintre cele mai diverse: teme antice, stil clasicizant (obsedantul mit al argonauților, titlurile latine ale unor poeme), ritmul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
goliri interioare și a neputinței de exprimare poetică. Fără a se impune în contextul literar al anilor ’70, poezia scrisă de A. reprezintă o voce cu o notă distinctă, caracterizată prin impersonalitatea rece, deghizată într-o imagistică livrescă, barochizantă. SCRIERI: Exodul, București, 1967; Cenușa, București, 1969; Auguralia, București, 1972; Chagall, București, 1972; Piero della Francesca, București, 1974; Poeme, București, 1974; Futurismul, București, 1975; Averse, București, 1976; Cetatea ideală în viziunea Renașterii, București, 1978; Bellini, București, 1978; Stolul de argint, București, 1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
Italiei, București, 1981; A. Chastel, Artă și umanism la Florența pe vremea lui Lorenzo Magnificul, I-II, pref. edit., București, 1981 (în colaborare cu Smaranda Roșu); E. Garin, Umanismul italian, pref. edit., București, 1982. Repere bibliografice: Marin Mincu, Grigore Arbore, „Exodul”, AFT, 1967, 21; Ion Negoițescu, Triptic poetic, F, 1967, 11; Laurențiu Ciobanu, „Exodul”, CRC, 1967, 49; Florin Mugur, „Exodul”, VR, 1968, 1; Valeriu Cristea, „Exodul”, AFT, 1968, 2; Florin Manolescu, Grigore Arbore, „Cenușa”, RL, 1969, 48; Doinaș, Diogene, 143-144; Adrian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
Lorenzo Magnificul, I-II, pref. edit., București, 1981 (în colaborare cu Smaranda Roșu); E. Garin, Umanismul italian, pref. edit., București, 1982. Repere bibliografice: Marin Mincu, Grigore Arbore, „Exodul”, AFT, 1967, 21; Ion Negoițescu, Triptic poetic, F, 1967, 11; Laurențiu Ciobanu, „Exodul”, CRC, 1967, 49; Florin Mugur, „Exodul”, VR, 1968, 1; Valeriu Cristea, „Exodul”, AFT, 1968, 2; Florin Manolescu, Grigore Arbore, „Cenușa”, RL, 1969, 48; Doinaș, Diogene, 143-144; Adrian Popescu, Grigore Arbore, „Auguralia”, ST, 1973, 1; Dinu Flămând, „Auguralia”, ARG, 1973, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
București, 1981 (în colaborare cu Smaranda Roșu); E. Garin, Umanismul italian, pref. edit., București, 1982. Repere bibliografice: Marin Mincu, Grigore Arbore, „Exodul”, AFT, 1967, 21; Ion Negoițescu, Triptic poetic, F, 1967, 11; Laurențiu Ciobanu, „Exodul”, CRC, 1967, 49; Florin Mugur, „Exodul”, VR, 1968, 1; Valeriu Cristea, „Exodul”, AFT, 1968, 2; Florin Manolescu, Grigore Arbore, „Cenușa”, RL, 1969, 48; Doinaș, Diogene, 143-144; Adrian Popescu, Grigore Arbore, „Auguralia”, ST, 1973, 1; Dinu Flămând, „Auguralia”, ARG, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, Grigore Arbore, LCF, 1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
Roșu); E. Garin, Umanismul italian, pref. edit., București, 1982. Repere bibliografice: Marin Mincu, Grigore Arbore, „Exodul”, AFT, 1967, 21; Ion Negoițescu, Triptic poetic, F, 1967, 11; Laurențiu Ciobanu, „Exodul”, CRC, 1967, 49; Florin Mugur, „Exodul”, VR, 1968, 1; Valeriu Cristea, „Exodul”, AFT, 1968, 2; Florin Manolescu, Grigore Arbore, „Cenușa”, RL, 1969, 48; Doinaș, Diogene, 143-144; Adrian Popescu, Grigore Arbore, „Auguralia”, ST, 1973, 1; Dinu Flămând, „Auguralia”, ARG, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, Grigore Arbore, LCF, 1974, 27; Mihai Ungheanu, Grigore Arbore, „Poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
un grup de femei, bărbați și copii sub amenințarea unui val imens pe punctul de a se sparge, ilustrează umanitatea covârșită de dificultățile vieții, umanitate căreia îi rămâne numai speranța. Pictorul ridică această amenințare la nivelul unui cataclism, aluzie la Exod și traversarea Mării Roșii de către poporul ales. Sugestia mesianică, dar și cu o notă revoluționară, se regăsește în titlu. Deși condusă de o agendă patriotică, pictura lui Malczewski din prima perioadă reflectă pe lângă preocuparea pentru destinul Poloniei și exacțiunile la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
SUMAR: Evreii trecuți din Basarabia în Transnistria. Am onoare a raporta: 1. În localitatea Râbnița, se găsesc circa 1400 evrei de ambele sexe și de toate vârstele. Provin din refugiații fie din regiune, fie din Basarabia, înapoiați spre Nistru din exodul către Est. Interesant faptul că în 25 August, când regimentul meu a trecut de la Rezina la Râbnița, aici nu se găseau decât numai 2 evrei. 2. În prezent, ca urmare a dispozițiunilor superioare, trec zilnic din Basarabia, sub paza jandarmilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreii neevacuați din Transnistria ăși botează copiii în religia creștină ortodoxă și își mărită fetele după creștini. Serviciul religios s'a efectuat de preoți ruși. Populația locală își manifestă bucuria văzând convoaiele de evrei ce merg spre Bug, socotind acest exod al lor, ca o pedeapsă cerească pentru toate cele făcute de ei. Plasarea evreilor veniți din țară în Transnistria, a creiat însă îngrijorări în sânul populației locale, temându-se că foarte multe alimente vor fi consumate de acești evrei în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
11 August 1942, dată de Prefectura Poliției Capitalei)1436. Marele Stat Major a raportat Domnului MAREȘAL următoarele cu Nr. 905.869 din 1 Octomvrie 19421437: a) Dispozițiunile Ministerului Afacerilor Interne se referă numai la evreii stabiliți clandestin în Capitală. b) Exodul majorității evreilor în Capitală s'a produs la 27 Iunie 1940, când s'au ocupat cele două provincii. Dispozițiunile date în primele zile după refugiu referitoare la autorizații de fixarea domiciliului, înscrieri în cartea de imobil, biroul populației, etc., au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]