4,341 matches
-
unor relatări „colorate” din mass-media (W. De Blécourt, 1999). În ultimele decenii ale secolului XX, magia din societățile contemporane a devenit un subiect de actualitate pentru antropologi: aceștia s-au focalizat fie asupra transformărilor moderne ale complexelor magice din societățile „exotice” (voodoo, spre exemplu), fie asupra fenomenelor de revitalizare a unor sisteme magice cândva active În societățile occidentale. În ultima ipostază, retrezirea magiei are fie un caracter instituționalizat (asociațiile de vrăjitoare precum Wicca, mișcările de fani ai curentului gotic și secte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ceremoniale asociate Îndeosebi cu societățile complexe, procesiunile reprezintă un fenomen ritualic istoric și geografic general răspândit. Ele sunt atestate atât În marile civilizații dispărute (statele amerindiene, Egiptul, Grecia, Roma, China și India antice), cât și În societățile simple, fie ele exotice sau folclorice. Procesiunile pot avea un caracter religios sau laic. Ele pot apărea ca unități autonome sau ca elemente ale unui alt complex ritualic (procesiunile care precedau sacrificiile din Grecia antică sau procesiunile integrate În sărbătorile calendaristice). Traseul lor poate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Bristol, 1985, p. 40) Unii cercetători consideră că, pentru a Înțelege această varietate de manifestări și semnificații, ar trebui să acceptăm existența a două tipuri de sisteme rituale, convențional și Înșelător reunite sub egida aceluiași concept: cele specifice societăților necomplexe (exotice sau antice) și cele ale modernității. Astfel, festivalul anului nou În Babilon, orgiile dionisiace din Grecia antică, Saturnaliile romane, carnavalurile rurale din Europa medievală, riturile folclorice de inversare, chiar ceremoniile de tipul Plotlach sau Kula, reprezintă forme rituale arhaice de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a revendica mai multă legitimitate. Pentru multe asemenea grupuri această intrare În spațiul public nu era de la sine Înțeleasă. Ele erau excluse de la celebrările oficiale și nu aveau voie să ia parte la serbări și parade decât ca obiecte decorative, exotice, alegorice. Astfel, ele deveneau conștiente de obstacolele pe care trebuiau să le depășească și de importanța câștigului de care ar beneficia dacă ar obține o asemenea permisiune. Paradele amintite au un caracter contestatar - În raport cu Puterea instaurată - și un caracter integrator
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ori, „sub clare nopți de Pampelună”, mirajul unor „țări cu cerul violet”, emfază, declamații teatrale în notă epicureană, expansivă, contrariate de frisonul morții, „poze” nostalgice sau, la rigoare, bagatelizând idila, cu un vioi accent, făcând mai tot discursul suspectabil. Sonorități exotice, livrești, afirmă pe alocuri relația cu o retorică impusă odată cu pleiada următoare, simbolistă, de poeți. Cu ezitări și obscurități, câteva tălmăciri (din Hugo, Petöfi, Leopardi sau Catulle Mendès) nu trec de faza sârguinței juvenile. Tenace, D. forțează intrarea în Parnas
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
Și Cristina Cojocea o intuiește, dar cu o imaginație mai săracă, dorind mai mult să incite iubirea soțului prin gelozie, ea va sfârși prin a se sinucide. Cele două destine intră într-o acțiune cu multe fire laterale, desfășurată în cadrul exotic al insulei din mijlocul Dunării, populată cu ființe primitive (turcoaica Yllen ori contrabandistul Melinte). Și alte personaje episodice (Lina Soroceanu) sunt reușite, însă deficiențele din Adorata își fac simțită mai mult prezența. Târgul de fete (1933) conține un reportaj-eseu (era
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
este de creștere a segmentului consumatorilor pretențioși. Există modele de rame de firmă cu prețuri începând de la 2-300 de lei, un „centru de greutate” la 500 de lei, dar și modele cu prețuri între 1000 și 2000 de lei. Numele exotice sunt mai rare, ceea ce sugerează că și prețurile evită „zonele exotice”. Magazinele rețelelor Plusoptic și Optiplaza gestionează o gamă largă de branduri, incluzând și altele decât cele ale United Vision, dar există o coerență a prețurilor și o prezentare unitară
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de firmă cu prețuri începând de la 2-300 de lei, un „centru de greutate” la 500 de lei, dar și modele cu prețuri între 1000 și 2000 de lei. Numele exotice sunt mai rare, ceea ce sugerează că și prețurile evită „zonele exotice”. Magazinele rețelelor Plusoptic și Optiplaza gestionează o gamă largă de branduri, incluzând și altele decât cele ale United Vision, dar există o coerență a prețurilor și o prezentare unitară a produselor care generează un stil propriu. Brandul Police pentru ochelari
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
viziunea asupra universului explorat, în primul rând lumea în efortul creației, o omenire în truda de a crea. Pitorescul este al Universului pe care îl urmăresc din punctul de vedere al acestui efort. De la o viziune a pitorescului sau a exoticului eu am trecut la o viziune a creației.” Spațiul predilect al reportajelor lui C. este Dobrogea și în special Delta Dunării, căreia îi descoperă, cu nostalgie și emoție, patriarhalitatea și spiritualitatea: o existență dură, o lume răbdătoare, dar aprigă la
COSOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286440_a_287769]
-
autentic, agreabile pe alocuri, dar comune, vădind meșteșugul, nu însă și inspirația. Întrucâtva remarcabile sunt Baladele vânătorului de balene (1972), poeme cu referire burlescă la Moby Dick de Herman Melville și la alte narațiuni marinărești sau de aventuri în spațiu exotic, maritim ori circumpolar, care se articulează într-un scenariu alegoric, cu „înțelesuri” moral-existențiale. Se percep rezonanțe și o imagistică amintind de Leonid Dimov, dar răzleț, fără coerența de ansamblu și fără geniul poetic al acestuia; e invocată „lapona Enigel”, dar
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
modernă, a poeților tineri din perioada celui de-al doilea război mondial, specifică îndeosebi confraților de generație, lui C. Tonegaru, din volumul Plantații (1945), și Mircea Popovici, din Izobare (1946). În poeziile din Decor penitent e ușor sesizabil un filon exotic și livresc, imaginând ipostazele poetului în diferite epoci din evoluția omenirii, reconstituite prin prisma unei antropogeneze bizare (Creația). Poetul retrăiește o istorie mitică, îndeosebi medievală (Tablou). Peregrinările pe mări și oceane se încheie într-un Port dunărean evocat cu accente
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
o intertextualitate grațioasă (comună cu a zugravilor de biserici, în frescele faimoase ale vremii) pun în valoare fin comunicarea. Rafinat colorist, interpret delicat al literaturii creștine, tălmăcind, în registre poetice, lumea smerită în duh, între real și fictiv, ancestral și exotic, potrivind inspirat tema biblică și legendele sacre cu peisajul de-acasă și captând din ecoul diurn, C. sporește ardoarea psalmistului cu fervorile proprii (nu altfel proceda, jumătate de veac mai târziu, Dosoftei, când traduce Psaltirea în versuri): iscodind „cumințenia” locului
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
siguranță, mai puține, mai rare în poezie. Costache Conachi și Văcăreștii scriu o lirică neoanecrontică într-un context, nu numai cultural, în care legăturile cu Grecia erau puternice. Dimitrie Bolintineanu, mai târziu, cânta Florile Bosforului, cultivând o deschidere spre orizonturi exotice, deși, geografic cel puțin, nu chiar așa de îndepărtate de spațiul românesc. Dobrogea „de foc și var” îi inspira lui Ion Vinea „desene” de o delicată „caligrafie” modernă, ca în Tomis, Nox, Casă din Mangalia, iar Balcicul îi trezește lui
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
delicat irizate de „brume” luminoase. „Brumate” (B. a impus „poezia brumei” în lirica românească) sau ninse, înălțimile alpestre figurează „scena fermecată a universului” (M. Petroveanu). Sugestiile de legendă și mit nordic induc sentimentul unei istorii fabuloase și al unui spațiu exotic/ utopic. În erotica din Brume, ființa iubită e reprezentată ca o himerică apariție în spațiul cast al unui Eden montan, învăluit în lumina Septentrionului. Rareori pur descriptive, pastelurile sunt în genere sublimări muzicale de stări afective, în registrul unui imaginar
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
Stamati, trufașa Penelopa, apelpisită până la nevroză de viața searbădă pe care o duce, bovarizează. Lâncezeala, insuportabilă pentru o fire pasională, o face disponibilă aventurii. Încât, prezența seducătorului Angelo Deliu dezlănțuie frenezia erotică a impetuoasei grecoaice. O siluetă feminină de farmec exotic este ciocolatia Evantia, fiica lui Nicola. Și în furoarea amoroasă a Penelopei, și în romantica idilă dintre Evantia și sensibilul locotenent Neagu, se percepe vibrația difuză a irealizabilului, bucuria, extazul fiind săgetate de rele prevestiri. Plătind prețul irecuperabil al candorii
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
sau desprins din tradiția orală crușoveană. Culoarea locală, trimiterile la legende și personaje orientale, chiar mentalitatea dezvăluită sau sensul parabolelor le apropie de povestirile ce îl au ca erou pe Nastratin Hogea și de atmosfera poveștilor Șeherezadei. Același halou oarecum exotic se regăsește în proza (schițe și amintiri) din „Sămănătorul” (1902), reluată apoi și amplificată în câteva culegeri de după 1920. Sunetul precumpănitor al acesteia este al unei literaturi a dezrădăcinării. B. se lasă adesea purtat de fluxul amintirii, evocând cu nostalgie
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
nu le-a lipsit succesul. Este vorba de peripețiile unor copii sau adolescenți aflați în situații ieșite din comun - luptele din întâiul război mondial (Suflete de viteji), răpiri, naufragii, regăsiri spectaculoase (Sandu și Sanda, Fetița schimbată) -, de călătorii în peisaje exotice (Unchiul meu Adam, Șerban și Uragan în avion, Mica Robinson) sau de întâmplări din viața de toate zilele (Sărmanul Adrian, Copilul nimănui). Câteva scrieri se inspiră din poznele și isprăvile unor personaje ce își vor avea celebritatea lor: Haplea și
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
un premiu al Academiei Franceze pentru întreaga activitate. B. se numără printre scriitorii al căror debut editorial a însemnat o afirmare impetuoasă, răsplătit și cu un premiu academic. Impresiile de călătorie din Les Huit paradis vor cuceri publicul prin farmec exotic, cu adieri din O mie și una de nopți. Peisaje de vis și miresme legendare, palate fastuoase și maghernițe umile, cadâne, cerșetori, înțelepți alcătuiesc, aici, o ambianță specific orientală, transpusă adecvat într-un amplu registru cromatic și muzical. Pe alocuri
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
Bună ziua, Charlota Norbertovna! Da, era singurul, din curtea aceea, care o chema pe numele ei franțuzesc, ușor rusificat, e drept. Ba mai mult, ținuse minte, nu se mai știa nici de când, nici cum, prenumele tatălui Charlottei și alcătuia numele acela exotic - „Norbertovna” -, culmea politeței și a curtoaziei în gura lui. Ochii lui tulburi se luminau, trupul lui de uriaș își regăsea un oarecare echilibru, capul i se clătina de câteva ori și puțin dezordonat, iar el își silea limba macerată în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
trezească după un somn îndelungat. Altădată, degeaba își agitau săbiile, se cățărau pe scări de frânghie, înghițeau arsenic, își declarau dragostea, călătoreau într-o caleașcă ținând pe genunchi capul tăiat al iubitului - ele tot nu-și părăseau lumea lor fictivă. Exotice, strălucitoare, poate chiar ciudate, ele nu mă mișcau. Ca și parohul lui Flaubert, preotul de provincie căruia Emma își mărturisea chinurile, nici eu nu o înțelegeam pe femeia aceea: „Dar ce-și mai poate dori când are o casă frumoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ultim gest știau să dea dovadă de o eleganță demnă de ciorchinele de struguri al lui Proust: unul dintre nefericiții amanți se omorâse chiar în locul unde îi apăruse în cale pentru prima oară Caroline Otero! De altfel, în țara aceea exotică, cultul dragostei nu cunoștea bariere sociale și, departe de budoarele pline de lux, în cartierele populare, vedeam două bande rivale din Belleville luptând pe viață și pe moarte din pricina unei femei. Singura diferență: părul frumoasei Otero lucea ca pana corbului
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
acelea mi-au adus reputația de povestitor patentat. Vorbeam și simțeam că vindecarea mea era totală. Accesele de nebunie care mă cufundaseră altădată în senzația vertiginoasă a trecutului nu se mai repetau. Franța devenea o simplă materie de povestit. Amuzantă, exotică în ochii colegilor mei, palpitantă când descriam „dragostea à la française”, dar, de fapt, prea puțin diferită de poveștile vesele, adesea fără perdea, pe care ni le spuneam în timpul recreațiilor, trăgând din țigările noastre grăbite. Am remarcat destul de repede că
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și cea a dintelui psihologic; în lumea umană dintele poate căpăta multiple semnificații. Vom lua în considerare și dintele axiologic (sănătatea este ea însăși o valoare). Rolul estetic al danturii este evidențiat de manevrele la care o supun unele popoare exotice (dintele cultural, modele culturale). Dinții proprii pot fi purtați în gură ca un ornament, iar dinții de animale pot fi purtați la gât ca o bijuterie. Apare dintele util și dintele estetic (de exemplu: cel îmbrăcat în aur - fără a
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de explicarea cauzelor prosperității națiunilor. Ulterior, cercetările de acest gen au rămas la marginea discursului academic. Cel mai frecvent, ele au devenit apanajul istoriei economice. A căuta răspunsuri la întrebarea: “de ce s-au dezvoltat națiunile occidentale” constituia, cumva, o preocupare exotică. Cei care si-au propus să afle conjuncția factorilor favorabili dezvoltării țărilor sărace, precum Peter Bauer, au fost mai curând excepții în lumea academică a primelor decenii postbelice. Mai târziu alți economiști ca Jan Little, Hla Mynt și Deepak Lal
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
părându-i-se nefiresc ca autorii greci să fi omis a scrie despre un eventual vehicul ofidian al preoților traci „călătorind prin nori”. Nefiresc pentru că „imaginea unui preot inițiat zburând prin nori călare pe un balaur era prea frapantă, prea exotică, pentru a nu fi reținută și redată de autorii greci, atât de curioși și atât de însetați de pitoresc” (4, p. 125). Am văzut deja că existau suficiente motive ca o credință/practică religioasă a unei populații „barbare” să fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]