5,246 matches
-
diagramă printr-o linie punctată. Aceste elemente au fost controversate în istoria lingvisticii, unii cercetători au considerat semn lingvistic doar semnificantul (A). Alții au introdus solidaritatea A+B (Saussure). În sfîrșit, Peirce prin introducerea noțiunii de referent (C) a permis explicarea oricărei practici semiotice (atît lingvistice cît și non lingvistice). interpretant (Peirce) referință (Ogden-Richards) Sinn (Frege) intensiune (Carnap) designatum (Morris, 1938) significatum (Morris, 1946) semnificat (Saussure) conotație (Stuart Mill) imagine mentală (Saussure, Peirce) conținut (Hjelmslev) stare de conștiință (Buyssens) B semn
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
bazează pe lingvistică Globalizantă, se sprijină pe filosofia analitică a limbajului (Austin, Searle) Hermeneutică se bazează pe cercetările lui Freud) Definirea tipului de basm scris Desprinderea regulilor de funcționare Descrierea textului ca obiect estetic Enunțarea legilor de constituire a "textului" Explicarea conflictelor umane Textul ca reprezentant al unui gen Sintaxa textului (gramatica narativă) Sintagmatica textului (gramatica discursivă) Textul și contextul Genotextul fantasmatic Motivul (unitate sintactică) Funcția Figura Actul de limbaj Simbolul Cui te conformezi? Care este necesitatea desfășurării tale? Cum funcționezi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și resursele: nomenklaturistul, activistul, specialistul și contestatarul sînt înlocuite de tipuri noi poziționate în raport cu capitalul uman, simbolic și material în reformatori, conservatori și fundamentaliști (D. Sandu, 1996:23-25). * definiția jurnalismului era limitată la construirea unei metarealități prin: hipertrofierea cultului personalității; explicarea politicii partidului; mobilizarea pentru scopuri politice, economice, etc. și apărarea "cuceririlor revoluționare" de presupuse amenințări imperialiste (cf. Gross, 1996:20). * mass-media română se confruntă cu imense provocări tehnologice, economice, manageriale pe care nu este pregătită să le gestioneze (cf. infra
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este vorba despre reducerea ambiguității, operată de căutarea unei interpretări unice. Astfel enunțul: "Ce mai varză!" poate fi citit pe o izotopie culinară (mîncare reușită) sau pe o izotopie culturală (lucrare încîlcită, nereușită ca și "ghiveci"). Noțiunea de izotopie permite explicarea la nivelul discursului a polisemiei și a sensului figurat. LEXEM Unitate de bază a lexicului (lexicul ține de sistemul abstract al limbii), în timp ce vocabularul este legat de activitatea de vorbire. LINEARITATE (în opoziție cu tabularitate) În concepția lui Saussure una
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dincolo de orice îndoială trebuie considerate romanele cavalerești, cu tot excesul lor de idealizare, susținute pe "scheletul" narativ eroic al speciei favorite romancierilor parodici, anume epopeea. Este vizibilă în întregul ciclu romanesc parodierea temei războiului, pornindu-se de la omniprezența ei, necesară explicării unor fapte miraculoase, în romanele cavalerești. Motivația războiului picrocolin din capitolul al XXVI-lea, " Cum au năvălit fără veste locuitorii din Lerné asupra ciobanilor lui Grandgousier, la porunca regelui Picrocol", are o natură pur gastronomică, întrucât bătălia nu se duce
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lui Dostoievski, traducere de S. Recevschi, Editura Univers, București, 1970, p. 269. 37 Idem, p. 266. 38 Idem, p. 269. 39 M. Bahtin, "Romanul polifonic al lui Dostoievski", în Problemele poeticii lui Dostoievski, p. 8. 40 În traducere românească, regăsim explicarea termenului la Julia Kristeva, "Problemele structurării textului", în Pentru o teorie a textului. Antologie "Tel Quel" 1960-1971, traducere de Adriana Babeți și Delia Șepețean- Vasiliu, Editura Univers, București, 1980, p. 252. În completările ulterioare, el redă relația de coprezență între
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
rezultatelor bune, dat fiind faptul că învățătorul vede copilul mai ales în clasă, scăpându-i acele particularități comportamentale, ce acționează nu numai în mediul familial, iar părinții nu găsesc nicio explicație unor fapte care nu au aparent niciun suport în explicarea comportamentului de acasă. Deci elevii nu pot fi înțeleși pe deplin fără a ști ce li se întâmplă și la școală și acasă. MODALITĂȚI DE COLABORARE A ÎNVĂȚĂTORULUI CU FAMILIILE ELEVILOR În practica școlară există mai multe modalități de colaborare
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
în profesionalizarea educatorului / 90 Capitolul 4. Actorii educației: paradigma centrării pe educat (pe învățare) versus paradigma centrării pe educator (pe predare) / 97 4.1. Esența paradigmei centrării pe educat schimbarea de priorități în instruire / 97 4.2. Principii psihologice ale explicării eficacității învățării / 101 4.3. Centrarea pe învățare și componentele instruirii / 108 4.4. Centrarea pe educat și contextul clasei / 111 4.5. Centrarea pe educat și alternanța metodologică / 113 4.6. Centrarea pe educat (pe învățare) versus centrarea pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
criză și apoi tranziția la o altă abordare a practicii): Însăși esența educației ca acțiune socio-umană poate fi reinterpretată prin prisma criteriilor de calitate și eficiență praxiologică. • Noile realități și situații educaționale pot solicita și alte moduri de înțelegere, de explicare, de soluționare, de reașezare conceptuală, de schimbare paradigmatică. • Mai ales în planul practicii metodologice poate avea loc afirmarea și diversificarea paradigmelor (micro-, macroși metaparadigme) în fiecare dintre structurile procesului educațional. Dar această complexitate nu poate fi realizabilă eficient decât prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
se formulează ipoteze și strategii de rezolvare, • se utilizează competențele existente în rezolvarea noilor sarcini, • se controlează și se folosesc trăsăturile proprii, • se receptează contextul cultural și socio-profesional. Competența este capacitatea de a mobiliza diverse resurse (cognitive, în principal) pentru explicarea, analiza, rezolvarea unei situații complexe, practice, dar și alte resurse interne, formate ale personalității (Perrenoud, Roegiers, De Ketele). Atunci competența apare ca un construct, un rezultat al construirii de combinații pertinente a variatelor resurse interne și externe, după cerințele contextului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Dezbaterea de idei, soluții, procedee, aplicații găsite. Stimulează, angajează • Antrenarea în cunoașterea directă, independentă, în grup. Emiterea întrebări, soluții, ipoteze, interpretări, argumente. Găsirea de limite, avantaje ale învățării prin explorare. • Afirmarea autonomiei, inițiativei, opiniilor proprii. • Sesizarea modului de rezolvare, a explicării, a corectării. • Manifestarea liberă a educaților, ca stare disciplinară. • Participarea la dezbatere, negociere, generalizare. • Trecerea de la experiența directă la analize critice, ipoteze. Formularea de perspective, soluții multiple, relații, sinteze. • Combaterea procedurilor inadecvate, a formulărilor eronate. • Optimizarea reflecției personale, a unor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de perspective, soluții multiple, relații, sinteze. • Combaterea procedurilor inadecvate, a formulărilor eronate. • Optimizarea reflecției personale, a unor reformulări. • Utilizarea succesului în noua învățare, abilitare. Antrenează, animă • Angajarea în căutarea, utilizarea de date prin multiple acțiuni cognitive. • Exersarea explorării, prelucrării, analizei, explicării, aplicării datelor în diferite situații reale. • Varierea modurilor de prezentare, organizare, relatare. • Înțelegerea modului de cunoaștere științifică. • Exersarea formulării de întrebări, ipoteze, variante, experiențe, interpretări, sinteze, corelații. • Diversificarea situațiilor, sarcinilor diferențiate. • Solicitarea fiecărui educat în toate etapele cunoașterii. • Monitorizarea evoluției
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
insistent abordarea prin competențe sau pentru integrare: ca mobilizare a diferitelor dimensiuni formate și devenite resurse ale acțiunilor eficiente ulterioare cunoștințe, abilități, capacități, competențe, motivații, atitudini, prin intermediul diferitelor discipline, pe baza învățării constructiviste, cu situarea cunoașterii în experiența reală, cu explicarea și apropierea formării în contexte variat create prin oportunități stimulante. Acestei abordări îi corespunde paradigma educației pentru mediu, cu un curriculum reconstructiv, cu predominarea științelor sociale, a centrării învățării pe rezolvarea de probleme și cercetare, cu aducerea în prim plan
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
organizarea, proiectarea, strategiile, evaluarea și oferă suporturile necesare, situațiile, strategiile de motivare, instrumentele. Iar educații sunt încurajați să-și asume sarcini, responsabilități, acțiuni independente sau prin colaborare, pentru dezvoltarea prioritară a propriilor capacități și competențe. 4.2. Principii psihologice ale explicării eficacității învățării Mulți cercetători își construiesc argumentarea pedagogică a noii paradigme pe respectarea aici a 14 principii psihologice, care oferă o imagine asupra unui astfel de mediu educațional de învățare necesar (Kovalchick, 2004, pp. 403-406). Acestea oferă puncte de sprijin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
larg răspândita teorie a inteligențelor multiple H. Gardner, 1983). 5.2. Prioritatea metodelor de învățare constructivistă Un curriculum specific constructivist, centrat pe formarea competențelor nu poate fi împlinit fără o metodologie adaptată principiilor și obiectivelor acestuia. În funcție de stadiul cercetărilor, al explicării esenței proceselor și mecanismelor implicate în învățarea constructivistă, au evoluat și abordările teoretice și apoi aplicative, procedurale, pentru o mai bună calitate a acesteia și o mai adecvată utilizare a metodelor specifice. În aceste căutări nu putem evita întâlnirea cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
au evoluat și abordările teoretice și apoi aplicative, procedurale, pentru o mai bună calitate a acesteia și o mai adecvată utilizare a metodelor specifice. În aceste căutări nu putem evita întâlnirea cu cel puțin două dintre abordările actuale, centrate pe explicarea mecanismelor cunoașterii științifice: cognitivismul și constructivismul, fiecare cu modalități de aplicare în învățarea efectivă, distincte sau prin combinare. Acestea au fost aplicate, verificate în experimentul propriu mai amplu, privind formarea inițială pedagogică a studenților-viitori educatori (2005-2008), ceea ce ne permite să
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de întrebări, redefinire, reorganizare, restructurare, reîncadrare, reformulare, reinterpretare, integrare în noi structuri, schimbare a perspectivei, introducerea și rezolvarea perturbațiilor, identificare de noi probleme sau experiențe, recombinare. • Prin exprimare proprie, argumentare, exemplificare, interpretare proprie, transformare, clarificare, ilustrare, extrapolare, prevedere de consecințe, explicare variată. • Prin redare verbală a construcțiilor sau în scris sau prin scheme, modele, rețele cognitive, exemple, texte redactate propriu, desene, experiențe, simboluri. Metode pentru generalizări, conceptualizări în mod propriu: • Experiențe mentale • Conceptualizarea în trepte, • Modelarea, • Exerciții mentale de construcție, • Problematizarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
elemente similare, asociere de imagini mentale, ordonare și reordonare, structurare și restructurare, comparare, combinare variată. Prin argumentare, interpretare critică proprie, completare de concepte anterioare, codificare, recunoaștere și rezolvare, redefinire în contexte noi. • Prin definire logică, numire, redare proprie, tipizare, concluzionare, explicare de caracteristici comune și în contrast, arbore de derivare noțională, matrice a conceptelor, grafuri conceptuale, prototipuri pentru clase de note esențiale, profile-robot, scale criteriale, liste de cuvinte-cheie sau idei esențiale, planuri tematice, exemple tipice, modele, concluzii formulate, reguli conturate, rețele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
formulare de propoziții variate, constituire de rețele cognitive și semantice între acestea, alcătuire de scheme mentale, rețele interactive, scenarii cognitive. • Prin regrupare, resistematizare, reinterpretare, modelare și remodelare reorganizare, restructurare, reconstruire, reproiectare, recodificare. •Cuvinte-cheie, tabele criteriale de structurare (comparare descriere, enumerare, explicare, ordonate), experiențe de învățare, grupări cognitive, hărți conceptuale, puncte de sprijin, elemente ale contextului fixate, exemple afectiv-cognitive, spații de referință precizate. Metode deductive Procedee, tehnici, instrumente Rezolvarea constructivistă a problemelor: • Nu se confundă cu rezolvarea prin algoritmi, modele cunoscute, date
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
adecvate, reorganizare a datelor, recorelare, prelucrare nouă, reformulare, reanalizare, reasamblare a modelelor anterioare, reordonare, prospectare, comparare, integrare și reprezentare mentală a datelor și căilor. • Prin afirmare a unei soluții sau plan construite propriu, verbalizare a căutărilor și a sintezei lor, explicare și apreciere a argumentelor în construcție, întocmirea hărții cognitive a înțelegerii, analogie cu alte rezolvări de succes, realizare de transferuri metodologice, contrastare cu alte experiențe, motivare a deciziei de alegere, modelare a construirii rezolvării. • Prin utilizare de instrumente cognitive, ca
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
expresiv exprimate, cu contribuții proprii, critice. • De evitat: insuficienta sistematizare, prezentarea fragmentară, ocolirea esențialului, favorizarea reproducerii formale. • Posibil de utilizat în toate etapele învățării. • De rezolvare a unor obiective cognitive variate: definire, analiză critică, descriere, identificare, relatare, opinare, clasificare, comparare, explicare, deducere, demonstrare, înțelegere, aplicare, creare, apreciere. • De introducere în cunoaștere, de clarificare, prin dialog euristic. • De utilizare variată a întrebărilor: directe, inverse, în lanț, de controversă, de revenire, deschise, cu variante în alegere, problematizate, parțial formulate. • De găsire a noi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alternare a tipurilor, după modul de efectuare: rezolvări de sarcini și probleme, rezumate, sinteze, eseuri, aplicații, compuneri, completări, proiecte, reprezentări grafice ș.a. • De rezolvare prin muncă independentă: de aplicare, de dezvoltare, de recuperare, de creație, unice, diferențiate, integrale, parțiale. • De explicare, demonstrare a modelului de rezolvare, Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a construcției învățării. Situații posibile conturate Exercițiul rect, incomplet formulate, slab corelate cu competențele necesare. identic sau prin modificare. • De reactualizare a bazei teoretice necesare, a modelului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
într-o societate a cunoașterii este raportată la (OECD, 2006, pp. 33-35): • identificarea problemelor de ordin științific (recunoașterea întrebărilor pe care le pune o investigare științifică, identificarea cuvintelor-cheie în cercetarea unor informații științifice, recunoașterea caracterului principial al unei investigații specifice), • explicarea științifică a fenomenelor (aplicarea cunoștințelor într-o situație dată, descrierea, explicarea fenomenelor în manieră științifică, identificarea și explicarea lor cu previziunea rezultatelor), • utilizarea de fapte științifice (interpretarea datelor și comunicarea de concluzii, identificarea de ipoteze, elemente de raționare și concluzionare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
33-35): • identificarea problemelor de ordin științific (recunoașterea întrebărilor pe care le pune o investigare științifică, identificarea cuvintelor-cheie în cercetarea unor informații științifice, recunoașterea caracterului principial al unei investigații specifice), • explicarea științifică a fenomenelor (aplicarea cunoștințelor într-o situație dată, descrierea, explicarea fenomenelor în manieră științifică, identificarea și explicarea lor cu previziunea rezultatelor), • utilizarea de fapte științifice (interpretarea datelor și comunicarea de concluzii, identificarea de ipoteze, elemente de raționare și concluzionare, reflectarea asupra implicațiilor sociale ale progresului științific și tehnologic) 7.2
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
întrebărilor pe care le pune o investigare științifică, identificarea cuvintelor-cheie în cercetarea unor informații științifice, recunoașterea caracterului principial al unei investigații specifice), • explicarea științifică a fenomenelor (aplicarea cunoștințelor într-o situație dată, descrierea, explicarea fenomenelor în manieră științifică, identificarea și explicarea lor cu previziunea rezultatelor), • utilizarea de fapte științifice (interpretarea datelor și comunicarea de concluzii, identificarea de ipoteze, elemente de raționare și concluzionare, reflectarea asupra implicațiilor sociale ale progresului științific și tehnologic) 7.2. (Micro)paradigme ale evaluării și modelele lor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]