5,084 matches
-
obiectul studiului ori să fie un mijloc de a cerceta altceva. Poate fi folosită pentru a compara mai multe grupuri de subiecți, pentru a afla mai multe despre un anumit fenomen social sau o anumită perioadă istorică ori pentru a explora personalitatea cuiva. Modelul propus de noi poate fi utilizat în analiza unei game largi de texte narative, de la opere literare la jurnale intime și autobiografii, conversații sau povești ale vieții obținute prin intervievare. E de la sine înțeles că aceste studii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
viața reală pentru a contribui în acest fel, prin expertizele lor, la diverse dezbateri sau hotărâri publice, eate recomandabilă abordarea unor persoane ale căror destine au într-adevăr relevanță pentru subiectul în cauză, ale căror experiențe interioare subiective pot fi explorate. Metodele narative pot fi considerate ca fiind „adevărate măsuri ale lumii” care sunt potrivite pentru investigarea unor „probleme în viața reală” (Bickman și Rog, 1998). Studii care au drept obiect de cercetare chiar textele narative Această categorie de studii abordează
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
central în comunicare. Poziția noastră teoretică, fundamentată pe lucrările menționate mai sus, e aceea că misiunea psihologiei, alături de interesul său pentru comportamentul oamenilor și cel al animalelor, precum și de scopurile ei legate de prevedere și control, este și de a explora și a înțelege lumea interioară a indivizilor. Una dintre cele mai directe căi spre înțelegerea lumii interioare a individului este raportul verbal, povestea spusă chiar de cel ce a trăit-o, în care își relatează viața și experiențele realității proprii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
li s-a cerut să elaboreze mai detaliat despre această etapă amintirile din liceu; această cerere era formulată după divulgarea scopului concret al cercetării, și anume, interesul nostru de a urmări evoluția absolvenților diverselor licee din oraș; b) au fost explorate așteptările pe care le aveau subiecții de la viață; c) pentru cei care erau părinți (toți cei din grupa de vârstă mijlocie și aproximativ jumătate din grupul adulților tineri), s-a adăugat o întrebare referitoare la așteptările legate de viitorul copiilor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în acest grup, iar unul din ei este David (vezi pp. 50-60), care spunea despre copilăria luI: „Când aveam probleme, preferam să le fac față de unul singur, nu le împărtășeam familiei”. Rezultatele pe scurt În această secțiune a capitolului am explorat două categorii de bază pentru a evalua cu ajutorul lor relațiile dintre mobilitatea vizibilă a subiecților noștri și locul pe care familia de origine l-a avut în poveștile vieții lor. Această analiză a sugerat faptul că, în ciuda evidentelor diferențe obiective
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
prin conjuncții sau cuvinte de legătură, cazuri în care vorbim de tranziții conștiente. Deși se poate face o distincție între tranzițiile și cele parțiale, analiza mea nu indică existența unor diferențe între grupuri pentru această variabilă, și, astfel, nu am explorat acest aspect în etapele următoare ale analizei. Inițial, am numărat tranzițiile de la un nivel de abstractizare la altul pentru fiecare intervievat în parte și am însumat rezultatele obținute pe grupe de gen. În total, au fost 39 asemenea tranziții în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
o ipoteză privind legătura dintre povestea vieții și identitate sau personalitate, mărturisindu-ne interesul pentru înțelegerea lumilor interioare sau a universului de sensuri specific femeilor și bărbaților dintr-o anumită cultură. Alegerea și intenția noastră a fost aceea de a explora aceste lumi ascultând vocile celor care-și povesteau viața, știind faptul că oamenii creează povești din elemente provenind din istoria vieții și cultura lor și, în același timp, că aceste povești le construiesc viața, le dau sens și scop, îi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
metodă de cercetare psihologică. Rivka Tuval-Mashiach este psiholog clinic la Spitalul Hadassa din Ierusalim și doctorand la Universitatea din Ierusalim, unde supervizează studenții în cadrul practicii din domeniul psihoterapie, și predă un curs de dezvoltare a adulților. Teza sa de doctorat explorează poveștile vieții femeilor și bărbaților. Tamar Zilber este specializată în psihologia organizațională. A obținut de curând titlul de doctor la Universitatea din Ierusalim, cu o teză asupra ambiguității ca strategie de adaptare în cadrul organizațiilor. Studiul său combină metoda antropologică a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
zile mai înainte se întorsese la Moscova, simțea pentru mine curiozitate. Iar curiozitatea ei ne procura o legătură vie, bine jucată, de la început și până la sfârșit, fără riscul dragostei. Ca într-o scufundare submarină, mă sonda cu trupul ei, îl explora pe bărbatul care o intrigase, creându-și o amintire asemănătoare celei a unei țări exotice, care lipsește experienței ochilor noștri. Nu venise în ultima noapte de dinaintea plecării, avea „prea multe valize de umplut“. Avusesem vaga impresie că-mi lipsea deja
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mama, personaj central al existenței. În psihologie, marea este și simbolul inconștientului, al profunzimilor psihicului. Ea ascunde comorile cele mai prețioase (corali, petrol, perle), dar și pericolele cele mai mari (monștri marini, sirene). Indică în același timp interesul de a explora inconștientul și riscul unei asemenea aventuri. Ea este, mai mult decât orice alt element, expresia emoțiilor. Când staționară, când agitată de valuri uriașe, marea exprimă atât calmul, cât și furia, bucuria, dar și tristețea. Ea se nuanțează, își schimbă culoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
claritate, obiectivitate, credibilitate? În definitiv, ce contează mai mult: scopul sau mijloacele? Contează ce spui sau cum spui? Într-o minunată carte (Jurnalistul universal, 1998), David Randall pare să ne contrazică, insistând pe rolul fundamental al ziaristului - acela de a explora în permanență realitatea de zi cu zi, dezvăluind-o fără milă. Ziariștii sunt primii care pătrund în haosul prezentului, bătând la uși închise, asumându-și riscuri pentru a descoperi începuturile adevărului. Dacă nu ei, atunci cine să o facă?(1
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
elevi în perspectiva asimilării și utilizării lor. Se știe că printre actualele obiective ale școlii se află, de pildă, învățarea permanentă, formarea de-a lungul întregii vieți, învățarea învățării, autonomizarea axiologică a persoanei (a ști să selecționezi, să semnifici, să explorezi etc.). Aceste obiective sunt favorizate de introducerea pe scară largă a noilor tehnologii în educație. Ivirea acestora nu are cum să nu schimbe componente importante ale exercițiului educațional din aval (teoriile învățării) sau din amonte (politicile școlare, curriculumul școlar, arsenalul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
practicile originale ancestrale, cultura ludică ce ține de însăși ființa unei nații. Conceptul de psihomotricitate Motricitatea poate fi privită din două perspective: ca fenomen observat din exterior (studiul structurii, formei, genezei și învățării mișcărilor) ai cărui factori și procese sunt explorate descriptiv și explicativ printr-un demers interdisciplinar; ca proces privit din interior de către subiectul implicat care simte, alege, decide, comunică, atacă, ripostează, deci care trăiește subiectiv mișcarea; un astfel de studiu îl realizează psihologia și subramurile sale. Abordarea psihomotricității se
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
la supraîncărcarea cu elemente care au o legitimitate mai degrabă istorică, lipsite de relevanță și pentru elevi și pentru cadrele didactice; integrarea curriculumului prin centrarea pe înțelegerea profundă a conceptelor fundamentale din diferite discipline, acordând elevilor posibilitatea de a le explora prin utilizarea propriei combinații de inteligențe. Aplicarea teoriei inteligențelor multiple la clasă prezintă o serie de avantaje clare pentru elevi (cf. Simcoe Country District School Board, 1996), printre care: - valorizează și promovează diferențele individuale; - evaluarea învățării este autentică; - permite accesul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
uman, oferă un mediu sănătos de învățare și reflecție și stimulează formarea unor valori și atitudini de protejare și conservare a mediului natural. • Intimitatea și reflecția. Atât elevii, cât și profesorii au nevoie de intimitate și liniște pentru a-și explora propriile gânduri, pentru a reflecta asupra temelor de învățare, pentru a face conexiuni și a-și crea astfel propria arhitectură a învățării. • Serviciile pentru ceilalți și compasiunea. Acest principiu promovează o idee considerată extrem de valoroasă și benefică în sistemul de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
forma unor campusuri/expediții realizate în zone geografice și istorice bogate, relativ departe de marile orașe, dar aproape de comunități umane; predarea a fost înlocuită cu formarea, mentoratul, facilitarea și „antrenarea” (coaching). • Explorarea mediului natural și aventura: crearea condițiilor de a explora și cunoaște un mediu natural spectaculos, de a reflecta asupra rolului elementelor de mediu în viața oamenilor în trecut și în prezent; experimentarea aventurii, prin participarea în echipă la provocări fizice: caiac pe lacurile mazuriene din Polonia, rafting pe râul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
o structură, care poate fi reprezentată sub formă de roată/soare. Figura 42. Instrument pentru a realiza „harta” (disciplinară și/sau conceptuală) unei teme cross-curriculare Fiecare câmp disciplinar sau arie curriculară implicată asociază conceptele sau obiectivele/competențele care pot fi explorate în cadrul temei propuse. Ulterior, dacă harta este prea extinsă, se pot face opțiuni, în funcție de scopurile propuse și de interesele elevilor. Este necesară un fel de hartă conceptuală, prin intermediul căreia se stabilesc structura de rezistență a temei și configurarea unui model
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cât și simboluri ale dominației (Enloe, 1989). Alte abordări critice ale securității evidențiază faptul că noțiunea a fost, În unele cazuri, bazată și condiționată de discursuri ale pericolului, așa cum afirma David Campbell În lucrarea sa despre securitate În contextul SUA. Explorând mecanismul creării „ortodoxiei” SUA În materie de securitate, Campbell remarca utilizarea dihotomiei alterității (self-other) În scopul definirii a ceea ce SUA nu sunt și trebuie să combată ca potențial pericol, și nu ca o Încercare de a defini ceea ce SUA sunt
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a noilor amenințări de securitate, dar și de percepția noilor conflicte de către comunitatea internațională. Capitolul de față prezintă această problematică, explicând În detaliu cum și de ce există o schimbare semnificativă În practica gestionării crizelor și a conflictelor. În plus, sunt explorate implicațiile acestor schimbări asupra organizațiilor regionale, care, așa cum va fi demonstrat, au un rol din ce În ce mai mare În acest domeniu. 12.2. Concepte majoretc " 12.2. Concepte majore" 12.2.1. Criza Sensul cel mai frecvent atribuit acestui concept este de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În practică cea mai frecvent dezvoltată activitate este cea a atelierelor pentru rezolvarea unor probleme specifice (Burton, 1990). Această strategie permite o mai bună comunicare și cooperare Între părțile aflate În conflict. Wallensteen (2002) oferă un ghid cuprinzător În domeniu, explorând tipurile majore de conflict internațional În contextul global contemporan. Soluționarea conflictelor este o abordare al cărui principal avantaj este schimbarea atitudinii față de „celălalt”, prin crearea posibilității de comunicare Între părțile aflate În dispută. Aceasta duce la Îmbunătățirea relațiilor dintre părți
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
în vreme ce critica socialistă a lui Gherea este apreciată ca sesizând „adevărata adâncime” a fenomenului -, cartea este în continuare o operă extrem de utilă, atât din punctul de vedere al bogăției informației, cât și din perspectiva capacității de sinteză critică. Relativ puțin explorat de criticii interbelici, abundentul material literar de la sfârșitul veacului al XIX-lea și începutul celui următor îi oferă autoarei prilejul unor stratificări și clarificări de ordin istorico-literar, sociologic și estetic care pun în lumină contribuția unor scriitori precum Ștefan Petică
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
îndeosebi de scriitorii francezi: Hugo, Musset, Vigny, Lamartine, M-me de Staël, Diderot. Pentru tălmăcirile din alte literaturi (Ariosto, Ossian, Byron) s-a folosit de un text intermediar francez. Obsesia lui B., unul dintre primii noștri arheologi, era aceea de a explora fondul străvechi dacic, pentru a reconstitui o mitologie românească. Înainte de B. P. Hasdeu, formulează, în articole (dar și în unele poezii), teza dacismului. Propunând însă ipoteze riscante, se expune ironiilor, A. I. Odobescu zeflemisindu-l în maniera lui spirituală, ca întotdeauna
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
realitatea, iar în fantasmă - ideea. Mai evident încă, ideea timpului circular a lui Vico e sugerată prin circularitatea operei: ipostazele similare de la începutul și sfârșitul romanului îl închid într-un fel de cerc. Volumul de proze scurte Insula albă (1984) explorează și mai insistent teritorii puse sub semnul oglinzii. Rosa mundi, poate cea mai reușită povestire a volumului, este un fel de mise-en-abîme a scriiturii autoarei: universul, a cărui unitate se corupe în răsfrângeri partenogenetice, infinite și necontenit oglindite în conștiință
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
Luceafărul”, „Cariatide” și „Arca” (Arad). Debutează cu povestirea Duminică la tropice (1968) în revista „Orizont”, iar editorial cu volumul de proze scurte Să arunci cu pietre în soare (1974). Volumul de debut aduce în fața cititorului o lume pe care au explorat-o literar și alți scriitori bănățeni (Virgil Birou, Sorin Titel). Comunitățile rurale din zona de munte a Banatului evidențiază un specific care își pune amprenta pe caracterele personajelor și face ca întâmplările mărunte și aparent nesemnificative să fie învestite cu
BANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
Călinescu. Eseu despre etapele creației, a întreprins o enormă muncă de documentare, săvârșită cu luciditate și rigoare. Cercetând tot ceea ce a scris și publicat Călinescu, precum și tot ceea ce s-a scris și s-a publicat despre viața și opera lui, explorând arhivele diverselor instituții culturale și de învățământ, B. a alcătuit, în 1975, o biobliografie exhaustivă. Dispunând de acest imens material documentar, a putut să reconstituie întrega biografie a criticului în Viața lui G. Călinescu (1981), scrisă fluid, cu participare afectivă
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]