5,276 matches
-
sunt familiarizați cu specificul textului liric; li se explică elemente simple de analiză stilistică și sunt ajutați să înțeleagă sensul figurat al unor cuvinte, expresii, cu scopul de a-și îmbogăți și activiza vocabularul într-o comunicare clară, frumoasă și expresivă. Poeții atribuie însușiri deosebite obiectelor pentru a-și exprima sentimentele, iar elevii învață intuitiv valoarea artistică a epitetelor. Fără a defini epitetul, elevii remarcă însușirile deosebite exprimate prin adjective sau adverbe: Ce te legeni... de M. Eminescu: „Și mă lasă
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Acceleratul de George Topîrceanu: „Peste fagi cu vârfuri sure A căzut amurgul rece Înserarea mută trece...” „Păsările ciufulite, Alarmate Și-ngrozite...” Epitetele se întâlnesc atât înainte cât și după numele pe care îl determină; topica schimbată conferă muzicalitate și valoare expresivă versului. Pentru ca elevii să sesizeze valoarea poetică a unor cuvinte, împart colectivul clasei în trei grupe și dau fișele de lucru. După rezolvarea sarcinilor de pe fișa de lucru, fiecare grupă numește un reprezentant care prezintă modul de rezolvare colegilor. Grupa
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
literare. Ei întâlnesc, în alcătuirea enunțurilor despre plante, animale, anotimpuri, cuvinte care denumesc însușirea unor obiecte. Treptat învață că aceste cuvinte se numesc adjective și că acestea ajută la îmbogățirea vocabularului și la o comunicare mai frumoasă, mai clară, mai expresivă. Cer elevilor să recunoască cuvintele care denumesc însușiri din versurile: „Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună... Pe când codru negru tace... Se ridică mândra lună.” (M. Eminescu, Somnoroase păsărele) Elevii observă relația între nume și adjectiv: „somnoroase păsărele”, „codru negru”, „mândra
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
sugera, a insista sau a jura); directive (considerate ca fiind capabile să determine un destinatar să facă ceva, de ex., să ceară, să comande, să implore); comisive (determinîndu-l pe destinator să facă ceva, de ex., să promită sau să amenințe); expresive (exprimînd atitudinile psihice ale destinatorului, de ex., gestul de a mulțumi, a întîmpina, a deplînge); declarative (realizînd starea de lucruri la care se referă executanții, de ex., a boteza, a căsători, a binecuvînta, a aresta). ¶Văzută ca un act de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ca fiind autentice, sau neautentice. Martínez-Bonati 1981; Ryan 1984. Vezi și UNIVERS NARATIV. funcție de autovizare. Vezi FUNCȚIE POETICĂ. funcție emotivă [emotive function]. Una din FUNCȚIILE DE COMUNICARE în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) de comunicare; FUNCȚIE EXPRESIVĂ. Cînd actul de comunicare se centrează pe DESTINATOR (mai degrabă decît pe unul din ceilalți FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție emotivă. Mai exact, se poate spune că acele pasaje din narațiune care se concentrează asupra
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
principal) o funcție emotivă. Mai exact, se poate spune că acele pasaje din narațiune care se concentrează asupra NARATORULUI îndeplinesc o funcție emotivă: Îmi displace profund să evoc evenimentele care s-au întîmplat atunci". ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție expresivă [expressive function]. Vezi FUNCȚIE EMOTIVĂ. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. funcție fatică [phatic function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) comunicativ. Cînd actul comunicativ se centrează pe CONTACT (mai degrabă decît
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
act de comunicare (verbală) și determină rolurile pe care le îndeplinește acesta. Fiecare funcție corespunde unuia din FACTORII CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, și orice act comunicativ îndeplinește una sau mai multe funcții. ¶Bühler identificase trei funcții ale limbii: REPREZENTATIVĂ, CONATIVĂ și EXPRESIVĂ. Jakobson, în ceea ce s-a vădit a fi cel mai influent model de comunicare (verbală) din NARATOLOGIE, a propus o schemă care implică șase funcții: (1) FUNCȚIA EMOTIVĂ, legată de accentul pe DESTINATOR, (2) FUNCȚIA CONATIVĂ, legată de accentul pe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se folosea de poezie ca de o armură pentru a despărți cele două focuri devoratoare. Privirea sa era atît de întoarsă spre interior, încît îmi dădea impresia că nu ne vedea, dar, în același timp, mîinile sale însoțeau cu gesturi expresive incantația profetică a vocii sale. Să fi fost o întîmplare faptul că discuția noastră s-a concentrat pe înțelegerea "terțului inclus" în raport cu fizica cuantică? E o întîmplare dacă Michel Camus a resimțit nevoia, la un moment dat, să strecoare cuvîntul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
o compoziție". Regulile gramaticale prescriu ce este necesar pentru conservarea limbii ca instrument de comunicare, la fel cum regulile moralei ca datorie prescriu ce este necesar pentru viața în societate. Principiile moralei ca aspirație, la fel ca și regulile scrierii expresive sunt "permisive, vagi și nedeterminate, și ne indică mai degrabă o idee generală a perfecțiunii spre care trebuie să țintim, decât să ne pună la dispoziție directive certe și infailibile prin care să o dobândim"42. 1.2. Dreptul în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sau exmatriculările nu sunt "prețuri" plătite pentru beneficii deja consumate. Atât sancțiunile, cât și pedepsele sunt aplicate de autorităților, dar dincolo de trăsăturile lor comune, pedepsele au o caracteristică importantă în plus. Această caracteristică a pedepsei, identificată de Feinberg, este funcția expresivă. Pedeapsa este un dispozitiv convențional pentru exprimarea unei atitudini de indignare și a unei judecăți de dezaprobare, fie din partea autorităților care aplică pedeapsa, fie din partea celor în numele cărora se aplică. Pe scurt, pedeapsa are o semnificație simbolică ce lipsește în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
primească și să răspundă la comunicare. În plus, comunicarea trebuie să se facă cu persoane cu discernământ. Mesajul comunicat de pedeapsă trebuie să se concentreze și să fie justificat de fapta săvârșită, adică trebuie să fie potrivit faptei 127. Caracterul expresiv sau comunicativ al pedepsei este strâns legat de ideea pedepsei ca blam. Această concepție recunoaște pedeapsa ca fiind alcătuită nu atât din tratamente aspre, cât din elemente cum sunt condamnarea, denunțarea și blamul public. De exemplu, pedeapsa sub forma amenzii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este diferită de plata unei taxe, cu toate că ambele implică plata unei sume către stat. În același sens, închisoarea se deosebește de alte forme de detenție cum ar fi carantina sau internarea pentru probleme psihiatrice. Închisoarea este însoțită de o funcție expresivă, în timp ce carantina sau internarea pentru probleme psihice nu. Joel Feinberg explică funcția expresivă a pedepsei astfel: "Pedeapsa este un dispozitiv convențional prin care se exprimă o atitudine de indignare sau un resentiment și o judecată de dezaprobare fie din partea autorității
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
stat. În același sens, închisoarea se deosebește de alte forme de detenție cum ar fi carantina sau internarea pentru probleme psihiatrice. Închisoarea este însoțită de o funcție expresivă, în timp ce carantina sau internarea pentru probleme psihice nu. Joel Feinberg explică funcția expresivă a pedepsei astfel: "Pedeapsa este un dispozitiv convențional prin care se exprimă o atitudine de indignare sau un resentiment și o judecată de dezaprobare fie din partea autorității, fie din partea celor în numele cărora este aplicată pedeapsa. Pedeapsa, pe scurt, are o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
editor), Filosofia politică a lui John Stuart Mill, Editura Polirom, Iași, 2000. Feinberg, Joel, Reason and Responsability. Readings in Some Basic Problems of Philosophy, fifth edition, Wadsworth Publishing Company, Belmont, California, 1981. Feinberg, Joel, The Expressive Function of Punishment (Funcția expresivă a pedepsei) în Gertude Ezorsky (editor), Philosophical Perspectives on Punishment (Perspective filosofice asupra pedepsei), State University of New York Press Albany, 1972. Foucault, Michel, A supraveghea și a pedepsi. Nașterea închisorii, Editura Humanitas, București, 1997. Frunză, Sandu, Comunicare etică și responsabilitate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
119, 121, 125, 127, 134, 170; morală, 101, 139; obligativitatea, 124; semnificație, 94; structura, 101, 102 O obligație: legală, 51; legitimă, 48; morală, 29, 86, 134, 177, 202 ordine normativă, 54, 187 P pedeapsa: ca anulare a delictului, 200; caracterul expresiv al, 207; funcția expresivă, 188; gravitate, 204, 206, 217; individualizare, 212; justificare morală a, 211; la Beccaria, 210; la Bentham, 210; la Feinberg, 207; la Hart, 175; la Hobbes, 210; la Locke, 210; la Nietzsche, 172; necesitate, 215; negație a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
134, 170; morală, 101, 139; obligativitatea, 124; semnificație, 94; structura, 101, 102 O obligație: legală, 51; legitimă, 48; morală, 29, 86, 134, 177, 202 ordine normativă, 54, 187 P pedeapsa: ca anulare a delictului, 200; caracterul expresiv al, 207; funcția expresivă, 188; gravitate, 204, 206, 217; individualizare, 212; justificare morală a, 211; la Beccaria, 210; la Bentham, 210; la Feinberg, 207; la Hart, 175; la Hobbes, 210; la Locke, 210; la Nietzsche, 172; necesitate, 215; negație a negației, 200; predictibilitatea, 13
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
C. Rotaru, op. cit., p. 21. 76 C. Rotaru, op. cit, p. 22. 77 H. Kelsen, Teoria pură a dreptului, Editura Humanitas, București, 2000, p. 145. 78 H. Kelsen, op. cit., p. 148. 79 Joel Feinberg, The Expressive Function of Punishment (Funcția expresivă a pedepsei) în: Gertude Ezorsky (editor), Philosophical Perspectives on Punishment (Perspective filosofice asupra pedepsei), State University of New York Press Albany, 1972, p. 25. 80 J. Feinberg, op. cit., pp. 25-28. 81 Kurt Baier, Is Punishment Retributive?, în: Gertude Ezorsky (editor), Philosophical
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
diverse comenzi pe care trebuie să le execute fără ajutorul vocii, doar mimind și folosindu-se de corp. 6. STATUILE Copiii vor realiza din corpurile lor statui frumoase, triste, urâte, speriate, în funcție de indicațiile conducătorului de joc. Cine realizează cea mai expresivă statuie devine conducător. 7. CIP-CIRIP șI MOR-MOR-MOR Copiii vor forma perechi și la comanda educatorului vor încerca să „vorbească” ca și cum ar fi două păsărele sau două animale. La semnalul de oprire, pe rând vor spune ce au încercat să transmită
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
scurte și este valorificată coordonarea simplă copulativă (prin și), cu rara utilizare a subordonării (în fraze scurte) forme de manifestare a ,,succesiunii prin fragmente"73, a viziunii fragmentare pe care o au preșcolarii, în general; în plan extralingvistic: * pe lângă mimica expresivă, se remarcă valorificarea gesturilor substitutive (prin care copilul descrie ceea ce nu numește: de exemplu, o acțiune, o stare etc.: ,,vântul [+ gest: mișcarea crengilor]"), afective (exteriorizare a unor trăiri, stări de spirit de exemplu, îmbrățișarea mamei, a unei jucării, aruncarea unui
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sunetul final din cuvântul pronunțat oral Să recunoască și să numească sunetele din interiorul cuvântului pronunțat oral Dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral Să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale acestuia Să rețină expresii ritmate și rimate, să recite poezii cu respectarea intonației, ritmului, pauzei, în concordanță cu mesajul transmis Să utilizeze calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în transmiterea unor idei, sentimente Să
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale acestuia Să rețină expresii ritmate și rimate, să recite poezii cu respectarea intonației, ritmului, pauzei, în concordanță cu mesajul transmis Să utilizeze calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în transmiterea unor idei, sentimente Să realizeze mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogată, nuanțarea vocii, intonația, cu sprijinul educatorului și folosind indicațiile sugerate de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
genul și numărul Cazul Adjectivul acordul cu substantivul Verbul categoria gramaticală a timpului Adverbul Pronumele Numeralul etc. dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale acestuia Valorile stilistice ale unor unități lexicale: personificarea, comparația, epitetul, antiteza Versul rimă, muzicalitate Valențe ale comunicării verbale orale, nonverbale și paraverbale etc. dezvoltarea capacității de a înțelege gânduri, semnificații mijlocite de limbajul scris să găsească ideea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
eventual, a anumitor replici ale personajelor), narative, descriptive etc., receptarea/discutarea mesajului textului, identificarea eventualelor similarități cu alte texte cunoscute de copii etc.; raportarea la un text liric: cunoașterea titlului și a autorului, explicarea anumitor cuvinte/expresii, relevarea valorii lor expresive (vezi sensul propriu și sensul figurat al anumitor unități lexicale valorificate în textul liric), identificarea elementelor care conferă muzicalitate versurilor (rime, jocuri cu rime etc.), a imaginilor artistice (vizuale, auditive, motrice, olfactive cel mai frecvent asociate cu simboluri, imagini sugestive
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prin imaginea unei urechi etc.; diferențierea imaginilor artistice prin înscrierea în mulțimi reprezentate prin simboluri imagistice precum ,,ochi" pentru imagini vizuale, ,,ureche" pentru imagini auditive, ,,picioare care aleargă" pentru imagini motrice etc.; ,,reprezentarea" stărilor de spirit prin figuri cu mimici expresive redând bucuria, tristețea, indiferența, dezamăgirea, entuziasmul etc.; marcarea gradării întâmplărilor prin asocierea planșelor reprezentând anumite episodice cu semne de punctuație sugestive: semnul între-bării când se trezește curiozitatea ascultătorului poveștii, care se întreabă ce se va întâmpla, semnul exclamării când emoția
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
exprimare independentă, a inițiativei comunicative, a răbdării ascultării, a ascultării active; * facilitarea, pe de o parte, a exteriorizării de gânduri, sentimente, judecăți de valoare și, pe de altă parte, a raportării la opiniile interlocutorului; * formarea/exersarea unei exprimări coerente, fluente, expresive; * activizarea și dezvoltarea potențialului intelectual al copiilor; * asimilarea, fixarea, (re)sistematizarea, evaluarea anumitor cunoștințe, de unde și delimitarea diferitelor tipuri de convorbire; * abordarea unei tematici diverse: natura; evenimente/elemente sociale; copilăria; teme reflectate în literatură, în filme, în desene animate, în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]