KorAP: Find »[drukola/base=expresivitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...71 72 73 ...132 >

3,283 matches

Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666

nouă lume de conținuturi lingvistice, care reorganizează și forma lingvistică. Este adevărat că, uneori, și discursul filozofic (și oricare alt tip de discurs) poate uza de folosirea deviantă a limbii, îndeosebi prin sintagme metaforice, dar aceasta nu este ceva specific. Expresivitatea artistică presupune de fapt un alt statut conferit semnului lingvistic, discursului și limbii în general. În mod obișnuit, folosită ca mijloc de comunicare interumană, limba presupune realizarea unor acte de vorbire și manifestarea alterității prin relația dintre eul vorbitorului și

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
în ultimă instanță, tot o "deviere" de la normă și o selecție, numai că nu înseamnă devierea de la orice normă, cum se întîmplă în formulări de tipul: Foaie verde de albastru, Mă doare un cal măiastru (Nichita Stănescu). În asemenea circumstanțe, expresivitatea poate avea mai multe aspecte: o încălcare a normalității, adică a unei anumite norme în favoarea alteia, și o încălcare a normativității, adică a tuturor normelor limbii, și trecerea în virtualitate. În această perspectivă trebuie înțeleasă precizarea lui Eugen Coșeriu: "nimeni

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
și construcțiile fixe, care alcătuiesc discursul repetat. Asemenea îmbinări fixe sînt, de obicei, produsul subiectivității, dar, prin răspîndirea lor, devin un aspect al subiectivității colective și intră în fondul obiectiv al limbii. Construcțiile fixe păstrează însă de cele mai multe ori nota expresivității, iar sensul lor nu este nici însumare, nici pro-dus al sensurilor elementelor componente. Așadar, factorul subiectiv este cel care produce structurarea construcțiilor fixe, dar, răspîndindu-se, ele devin fapte de limbă și participă la realizarea expresivității obișnuite a limbii, fără scopuri

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
însă de cele mai multe ori nota expresivității, iar sensul lor nu este nici însumare, nici pro-dus al sensurilor elementelor componente. Așadar, factorul subiectiv este cel care produce structurarea construcțiilor fixe, dar, răspîndindu-se, ele devin fapte de limbă și participă la realizarea expresivității obișnuite a limbii, fără scopuri artistice. Pentru a se realiza noul, în scrisul artistic, se recurge uneori la o destructurare a acestor construcții, prin folosirea lor cu inversiuni, intercalări sau parafrazări. Se pot produce astfel fenomene de elipsă (a întoarce

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
dimineață...), de expansiune (a fi coadă de topor pentru cineva), de substituire (prost de dă în găuri; cine sapă groapa altuia ajunge departe cine se scoală de dimineață cade în ea), de distorsiune (mîța blondă zgîrie rău). În asemenea situații, expresivitatea inițială a discursului repetat este augmentată prin surpriza altei succesiuni de elemente decît cea atribuită de normă și aflată în expectația vorbitorilor. De asemenea, textul artistic se poate diferenția de folosirea obișnuită a limbii și printr-o utilizare aglomerată a

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
un rol determinant colectivității în evoluția limbii și eludînd rolul individului în acest sens. Spre deosebire de Croce însă, C o ș e r i u insistă pe ideea necesității aflării criteriilor de separare a limbajului și a artei, ambele caracterizate prin expresivitate, precum și de explicare a poziției limbii în raport cu alte activități sau facultăți umane. Limbajul nu poate fi deosebit de poezie, arată el, atîta timp cît este obiectivarea conținuturilor conștiinței, dar se depărtează de ea atunci cînd devine cunoaștere conceptuală, în știință, în

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
să admită la interlocutori vorbiri mereu diferențiate, nu numai în funcție de situație, ci și în funcție de anumite trăsături ale lor: de cunoștințe, de abilitatea de a folosi limba, de starea psihică etc. Din altă perspectivă, prezența permanentă în vorbire a elementelor de expresivitate, manifestate în grade diferite și cu mijloace diferite de la o situație la alta, de la un moment la altul și de la un individ la altul, face ca prevalența expresivității în anumite întrebuințări ale limbii, precum creația poetică, să reprezinte un fapt

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
psihică etc. Din altă perspectivă, prezența permanentă în vorbire a elementelor de expresivitate, manifestate în grade diferite și cu mijloace diferite de la o situație la alta, de la un moment la altul și de la un individ la altul, face ca prevalența expresivității în anumite întrebuințări ale limbii, precum creația poetică, să reprezinte un fapt deosebit, dar nu lipsit de continuitate în raport cu folosirea limbii în general. Ca atare, lecția limbii este cea care face ca poezia, în măsura în care se înscrie în limitele poeticului autentic

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
valorificînd realitățile și posibilitățile limbii, el valorifică de fapt realitățile și posibilitățile modului de a gîndi care întemeiază limba română în diferite momente, în diferite zone geografice sau în diferite registre stilistice. Dacă poetul nu ar fi avut propensia cultivării expresivității chiar și atunci cînd realiza texte (traduse) cu conținut filozofic, el ar fi urmărit asigurarea unui aspect total diferit al textelor filozofice în raport cu cele literare, dar fiindcă nu a urmărit acest lucru, prin folosirea cuvintelor vechi −cu semantism bogat și

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
334-337, 365; repetat 80-83, 96, 97, 271 enérgeia 44, 208, 266, 350 enunț 65-67, 71, 72, 170 epocă-salt 165-167, 173, 177, 192, 193, 222 érgon 44, 208, 266 esența limbii 42-46, 269 evoluție 157, 159, 165, 195 exercițiul alterității 200 expresivitate 92-97 extensiune 60 filozofia limbii 13, 18-28, 163, 269, 331, 367 funcțiile limbii 83-85 general nedistinct 64 gîndire 241-249, 255, 304 glosocosmos 64, 149, 253, 255, 256, 261, 272, 273, 278, 286, 350, 351 imaginar lingvistic 213 imagine acustică 58

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843

simpatetică, totalizând și acompaniind cu mijloace specifice. Chant și enchantement, canto și incantesimo, cânt și vrajă acestea acționează convergent, coeficient, sincretic; la Verlaine, la Baudelaire și Rimbaud, la Petrarca și Carducci, la Eminescu și Heine impresionează acel aliaj intim de expresivitate și inefabil, durează impresia de rotunjime genuină sub cerul armoniei. Peste textele unor orchestratori de zile mari pribegind prin intermundii, suflă duhul dez-mărginirii. Sinonimia Poezie-Carmen (la plural Carmina), vizibilă la Horațiu, țintea infinitul logosului. "Poate prin Muzică (argumenta Edgar Poe

[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
este în mare parte eseul liric Despre firile contemplative, despre ce spun ele și despre unele sfaturi pe care am a le da. Prea frecvente astfel de deversări verbale în torent! Prea multe enunțuri litanizante, sinonimice, fără ca prin acest artificiu expresivitatea să prindă relief. Eșantioane tipice sunt în Cântec de drum sau în Foamea de cuvinte; însă procedeul abundă: Dacă mi-e foame și mănânc tauri, dacă mi-e foame și mănânc ghindă, dacă mi-e aur și mănânc aur, dacă

[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
inevitabil și în al treilea rând, mirajul monumentalității. Nicăieri nu se dezvăluie mai consitent Eul labișian, încordat, eruptiv, neliniștit, ca în această auto-imago din Biografie. La vârsta la care alții fac exerciții de vocaliză, galopantul Labiș apărea în volum! O expresivitate vizual-sonoră fără greș asigură acestui text, cu cadențe de "tropot", cu fervori de "galop", un viitor antologic. Fraze-refren, rime interioare, vocale joase (de tipul u), un tact de metronom marcând apăsat finalul fiecărui vers iată particularități componistice frapante. Partitura în

[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306

expansivitatea emoțională. Proslăvind satisfacerea plăcerilor și a nevoii de divertisment, era abundenței a reușit, ajutată în această privință și de valorile psihologice, să substituie normelor rigoriste și convenționaliste un sistem de referință axat pe ludic, pe prezentul recreativ, pe fantezie: expresivitate emoțională, destindere și spontaneitate. Ceea ce s-au străduit timpurile moderne să refuleze (dansul liber, ritmurile trepidante, travestirile, dezlănțuirea emoțională) a putut reapărea la suprafață sub forma tot atâtor concretizări ale „dreptului” la plăcere, la destindere, la explozii de bucurie. Revitalizarea

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
Corola-publishinghouse/Science/248_a_781

ample, largi, sugerează bună dispoziție, veselie, dorința de a se antrena, de a câștiga; gesturile repezi, violente denotă iritabilitate, nevoia de afirmare, de dominare.varietatea gesturilor impune interpretarea lor în raport cu situația concretă, cu mijloacele verbale utilizate și alte caractersitici ale expresivității cum ar fi mimica. Mimica participă la conduita expresivă prin părțile mobile ale feței, respectiv ochi, sprâncene, fruntea, gura obrajii, la care se adaugă elemntele propriei fizionomii. Modificările vegetative oferă indicii relavante cu privire la intensitatea, amploarea, durata reacțiilor emoționale. Astfel putem

ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
cu privire la intensitatea, amploarea, durata reacțiilor emoționale. Astfel putem observa ritmul respirator, pulsul, modificările de culoare ale feței, transpirația. Reacțiile vegetative sunt relevante mai ales pentru trăirile emoționale și autocontrolul individului. Conduita verbală include pe de o parte aspectele formale, de expresivitate proprii limbajului oral și pe de altă parte, aspectele de conținut, structură, proprii mesajului verbal. Aspectul formal vizează elementele de ordin fizic al verbalității, respectiv intensitatea, fluența, debitul, intonația. Astfe, intesnitatea este un indicator al fondului energetic, dar sugerează și

ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304

animat/inanimat. Craig își declară net preferința pentru materialele anorganice: fețele actorilor trebuie pictate sau ascunse sub măști, pentru că vrea ca deghizarea acestora să-i facă de nerecunoscut, până-ntr-atât încât să semene cu marionetele (să aibă, adică, o expresivitate dependentă în întregime de măștile purtate și de caracterul convențional al gesturilor). Lucrurile se explică prin faptul că această primă „repoziționare” orientată spre artificial (în opoziție cu o a doua, operată în sensul naturalului: fețe nemachiate, limbaj firesc etc.) „este

Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
mișcare numită expresie: țâșnirea unei idei la fel de clare ca o linie trasă pe o foaie de hârtie sau ca un sunet în muzică”. Este de-a dreptul surprinzător să vedem cum Craig se sprijină aici, în această demonstrație privind arta expresivității actorului, pe rolul de mediator al portretului, ca și cum ar fi simțit nevoia să-și ia ca punct de plecare și ca reper o imagine fixă, imobilizată a artistului, o imagine definitiv întipărită într-o materie inanimată. Statuia, portretul - dintr-odată

Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254

pubertate în ceea ce privește prevalența (cf. capitolului 2). CERCETĂRI GENETICE Cercetările folosesc metoda gemenilor homozigoți sau heretozigoți adoptați și neadoptați. Această metodă se aplică la fel de bine la adulți cât și la adolescenți. Totuși, dacă determinismul genetic rămâne același pe tot parcursul vieții, expresivitatea sensibilității depresive ar putea fi variabilă în funcție de vârstă. Acest ultim parametru nu pare a fi luat în considerare în aceste studii. Prin această metodă, Mendlewicz (1976) scoate în evidență factorul genetic în transmiterea unor forme de tulburări bipolare și unipolare

Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
și non-deprimați cu ajutorul chestionarelor propuse părinților și profesorilor. Dacă există diferențe de temperament între băieți și fete în cadrul diverselor scări parțiale, în schimb nu există decât o singură diferență semnificativă între subiecții deprimați și cei non-deprimați: tinerii deprimați prezintă o expresivitate emoțională (negativă) mai crescută, întâlnită în special la fete. Autorii notează că evenimentele de viață sunt la fel de frecvente la băieți ca și la fete; ei avansează ipoteza că diferența de prevalență depresivă funcție de sex care apare la adolescență ar putea

Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
întâlnită în special la fete. Autorii notează că evenimentele de viață sunt la fel de frecvente la băieți ca și la fete; ei avansează ipoteza că diferența de prevalență depresivă funcție de sex care apare la adolescență ar putea fi atribuită acestei puternice expresivități emoționale a fetelor. King și colab. (1993) compară un grup de treizeci de adolescenți spitalizați pentru tulburare depresivă majoră (douăzeci și cinci) sau distimică (cinci), evaluați la începutul, apoi la sfârșitul spitalizării, cu un grup martor (de notat importanța „comorbidității” asociate diagnosticului

Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466

de gelozie, în care fondul înnăscut de suspiciune și de neîncredere al persoanei în cauză face ca interpretarea să se dezvolte și să se îmbogățească continuu cu impresii referitoare la înjosirea / umilirea sa intenționată de către partener: astfel, fiecare gest, cuvânt, expresivitate facială etc. sunt interpretate ca o dovadă de netăgăduit a presupusei nesincerități și infidelități. Din categoria delirurilor simptomatice de gelozie ale proceselor organice degenerative, cele mai frecvente sunt delirurile de gelozie ale alcoolicilor, și cele din stările de involuție senilă

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

emise de grupul Capotă-Dejeu din Munții Apuseni, grup care s-a remarcat prin puternica propagandă anticomunistă. Varietatea tematică prezentă În aceste manifeste este centrată pe noțiunile de patrie, etnicitate, credință, libertate, tradiție contrapuse bolșevismului, ateismului, comunismului, toate comprimate Într-o expresivitate și o retorică mobilizatoare, activatoare: „Solie către frați români”, „Dorul românilor din sclavia bolșevică”, „Rușii - dușmanii dreptății și pământului românesc”, „Stalin - anticristul evangheliilor”, „Noi nu vrem bolșevism”, „Țărani români, ne poruncesc strămoșii!”, „Neamul și țăranii una sunt!”, „Armatele creștine, soli

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
un dosar de aproape 2.000 de pagini În care inventaria și clasifica torturi, adăugând constatări psihologice privitoare la victime. Memorialul ororii 6 prezintă torturile utilizate În reeducare Într-o amplă listă pe care o voi cita În Întregime pentru expresivitatea ei malefică: ăbătaia deținuților cu ciomege, cu vâna de bou, curele, frânghii, picioare de la paturi, cozi de mătură, apoi ținerea deținuților În poziții chinuitoare, timp Îndelungat cu ochii la bec, Într-un picior, cu bagaje de la 20-40 kg, pe spate

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
date de secretarul general. În primul volum, instantaneele nu sunt Însoțite de text decât cu una sau două excepții, pe când În cel de-al doilea fiecare imagine beneficiază de un text care orientează „lectura” ei, dar Îi și supralicitează retoric expresivitatea. 5. În primul volum lipsește cuvântul-cheie indicații 35, cu toate că acest cuvânt apărea În ziarul Scânteia În majoritatea contextelor legate de reconstrucție. În al doilea volum, termenul este folosit curent. Mitul arhitectului se forjează acum, când Ceaușescu dă indicații În privința reconstrucției

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]