2,882 matches
-
acestea le voi numi "iterații externe". c) Și totuși ea îl iubise cîndva The Story of an Hour Această dragoste se făcea simțită cîteodată, deși nu foarte des, dar este menționată numai o dată. Perioada în chestiune se întinde dincolo de limitele fabulei, ceea ce arată că iterația poate fi numită "externă". Totuși ea nu generalizează, căci se referă la o singură femeie, femeia care este actorul din fabulă. De asemenea, putem vorbi despre iterație "normală". Pentru o notare rapidă și eficientă, am gîndit
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nu foarte des, dar este menționată numai o dată. Perioada în chestiune se întinde dincolo de limitele fabulei, ceea ce arată că iterația poate fi numită "externă". Totuși ea nu generalizează, căci se referă la o singură femeie, femeia care este actorul din fabulă. De asemenea, putem vorbi despre iterație "normală". Pentru o notare rapidă și eficientă, am gîndit o formulă conform căreia pot fi definite aceste tipuri de frecvență: 1F/1s: singular: un singur eveniment, o singură prezentare nF/ns: plurisingular: varii evenimente
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ce țin de obiecte: actori și locuri. 5: De la actori la personaje În următorul capitol voi folosi termenul de "actor" pentru a desemna clasa pe care o voi prezenta. Voi proceda astfel deoarece doresc să indic nivelul de abstracție al fabulei, unde voi include diferite entități "în exercițiu", în sensul cel mai larg cu putință. Noțiunea are o sferă mai largă decît un termen mai specific. Cu alte cuvinte, un cîine sau o mașină ar putea juca rolul de actor. În
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ființa umană, cititorii tind să acorde atît de multă importanță coerenței, încît acest material este redus cu ușurință la stadiul de "portret" psihologic, care are un mai mare impact asupra dorințelor personale ale cititorului decît asupra relației între povestire și fabulă. Ni se pare hotărîtoare o distanțare suficientă de acest antropomorfism, spre exemplu, pentru a înțelege că personajul proustian Albertine este o "persoană de hîrtie", în adevăratul sens al cuvîntului. Ea reprezintă obiectul obsesiei protagonistului, face doar ce crede el că
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
poate fi în nici un fel considerată o lipsă de "densitate". Se poate face o distincție între categoriile de personaje pe baza modelului "actanțial" care va fi prezentat în următorul capitol, dar acel model se ocupă doar de relațiile dintre elementele fabulei, și nu de felul în care acestea "prind viață" în povestire. Din nou, acest model nu ne-ar ajuta să definim imaginea specifică a fiecărui personaj, așa cum e receptată de cititor. Mă voi ocupa în această parte/secțiune, în schimb
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Capitolul 3). În măsura în care sînt determinate tradițional, aceste constrîngeri sînt supuse schimbării. Una din primele observații din studiile literare feministe se referă la faptul că, în cea mai mare parte a literaturii tradiționale, femeile pot funcționa ca protagoniști doar în anumite fabule, acolo unde scopul este un atribut al personajului însuși (fericire, înțelepciune) și nu un obiect concret, care ar cere o călătorie îndelungată sau o încercare cu imperative psihice. Astfel, subiectele tratate în Capitolul 3 și de asemenea adăugirile de aici
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
femeie, ea este necăsătorită și de aici decurge o serie de calități stereotipe legate în mod convențional de domnișoarele în vîrstă: demne de încredere, curioase, inocente, naive, cu mult timp liber la dispoziție toate aceste calități fiind necesare pentru evoluția fabulelor. De fapt, din pricina unei conexiuni inseparabile dintre titlul de "Miss" și numele de "Marple" motiv pentru care am putea considera că "Miss" este nume propriu acest personaj este într-o mare măsură referențial. Un portret, descrierea înfățișării exterioare, limitează și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
obținut-o despre un personaj poate contrasta cu o analiză a funcțiilor pe care el le îndeplinește într-o succesiune de evenimente, ca cele din Capitolul 3. Ce tipuri de acțiuni face un personaj și ce rol joacă el în fabulă? Această confruntare poate aduce informații despre construcția povestirii în raport cu fabula. Din cauza unui anumit eveniment, se pot produce transformări în conturarea personajului, iar relațiile interne între anumite personaje se modifică. Pe de altă parte, schimbările în conturul unui personaj pot exercita
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a funcțiilor pe care el le îndeplinește într-o succesiune de evenimente, ca cele din Capitolul 3. Ce tipuri de acțiuni face un personaj și ce rol joacă el în fabulă? Această confruntare poate aduce informații despre construcția povestirii în raport cu fabula. Din cauza unui anumit eveniment, se pot produce transformări în conturarea personajului, iar relațiile interne între anumite personaje se modifică. Pe de altă parte, schimbările în conturul unui personaj pot exercita un impact asupra evenimentelor și pot determina finalul fabulei. Surse
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în raport cu fabula. Din cauza unui anumit eveniment, se pot produce transformări în conturarea personajului, iar relațiile interne între anumite personaje se modifică. Pe de altă parte, schimbările în conturul unui personaj pot exercita un impact asupra evenimentelor și pot determina finalul fabulei. Surse de informare Următoarea întrebare care se impune cu privire la povestire este aceasta: cum dobîndim informații despre un personaj? Trăsăturile sînt menționate de însuși personajul în cauză, fie în mod explicit, fie le deducem din ceea ce face personajul. De fapt, ne
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
dacă este acolo are ocazia să confirme sau să infirme ceea ce s-a spus. Dacă nu este acolo, poate sau nu poate afla opinia celorlalți. O a treia variantă pentru caracterizarea explicită face parte dintr-un al treilea grup din afara fabulei: naratorul face diverse afirmații despre personajul său. Acest agent poate fi un judecător demn sau nedemn de încredere. Caracterizarea lui Dombey din Dombey și fiul de Dickens, ca o ființă pe deplin decentă, nu prezintă încredere. Uneori acest tip de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ne putem da seama dacă vreun alt personaj se distinge de celelalte personaje în felul următor: caracterizare: informații cuprinzătoare despre aspectul fizic și psihic, motivație, trecut distribuție: eroul apare des în povestire, prezența lui este resimțită în momentele importante din fabulă independență: eroul apare singur sau susține monologuri funcție: anumite acțiuni sînt apanajul doar al eroului; încheie acorduri, înfrînge adversari, demască trădători etc. relații: întreține relații cu majoritatea personajelor Dar termenul de "erou" implică o semantică mai pozitivă decît aceea care
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
tratat ca o categorie separată numai pentru a favoriza analiza specializată. Conceptul de spațiu este așezat la mijloc între cel de focalizare, pentru care reprezentarea spațiului reprezintă, într-un fel, un caz aparte, și cel de loc, o categorie a fabulei. El constitue, evident, un aspect important al unei secțiuni pe care o adaug în această ediție revizuită, despre vizualitate și narațiune, cu toate că spațiul nu poate fi confundat cu viziunea. Loc și spațiu În Capitolul 3 voi vorbi despre locație sau
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
aspect important al unei secțiuni pe care o adaug în această ediție revizuită, despre vizualitate și narațiune, cu toate că spațiul nu poate fi confundat cu viziunea. Loc și spațiu În Capitolul 3 voi vorbi despre locație sau loc ca element al fabulei; termenul se referă la poziția topologică în care sînt situați actorii și se desfășoară evenimentele. Contrastele dintre locații și granițele dintre ele vor fi văzute ca mijloc predominant de evidențiere a semnificației fabulei sau chiar de determinare a acesteia. În
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
despre locație sau loc ca element al fabulei; termenul se referă la poziția topologică în care sînt situați actorii și se desfășoară evenimentele. Contrastele dintre locații și granițele dintre ele vor fi văzute ca mijloc predominant de evidențiere a semnificației fabulei sau chiar de determinare a acesteia. În principiu, locurile pot fi identificate în același fel cum poate fi trasată poziția topologică a unui oraș sau a unui rîu. Conceptul de loc este legat de forma fizică, măsurabilă matematic, a dimensiunilor
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sau a unui rîu. Conceptul de loc este legat de forma fizică, măsurabilă matematic, a dimensiunilor spațiale. Desigur, în literatură aceste locuri de fapt nu există, așa cum există în realitate. Dar facultățile noastre imaginative ne îndeamnă să le includem în fabulă. Povestirea este determinată de felul în care este prezentată fabula. Datorită acestui proces, locurile sînt asociate cu anumite puncte de percepție. Aceste locuri, văzute în relație cu percepția lor, se numesc "spațiu". Acel punct de percepție poate fi un personaj
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
forma fizică, măsurabilă matematic, a dimensiunilor spațiale. Desigur, în literatură aceste locuri de fapt nu există, așa cum există în realitate. Dar facultățile noastre imaginative ne îndeamnă să le includem în fabulă. Povestirea este determinată de felul în care este prezentată fabula. Datorită acestui proces, locurile sînt asociate cu anumite puncte de percepție. Aceste locuri, văzute în relație cu percepția lor, se numesc "spațiu". Acel punct de percepție poate fi un personaj care e situat într-un spațiu, îl observă și reacționează
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
interpretat în mod greșit ca fiind semn al unui statut umil și, confundînd fata cu o servitoare, bărbatul își ia libertatea să o siluiască demonstrînd că rasismul, stratificarea în clase sociale și violența sexuală sînt strîns împletite. Deznodămîntul nefericit al fabulei se datorează faptului că la baza comportamentului stă neînțelegerea: bărbatul o "citește" în mod greșit pe femeie, iar negrii îi văd în mod greșit pe "albinoși" (nume dat în roman albilor, pe care membrii comunității Shavi îi văd pentru prima
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
spate. Cu toate acestea, în multe cazuri el este "tematizat": devine el însuși un obiect al prezentării. Spațiul, așadar, se transformă într-un "loc care desfășoară o acțiune" mai degrabă decît un loc unde se desfășoară acțiunea. Exercită influențe asupra fabulei, iar aceasta devine subordonată prezentării spațiului. Faptul că "acest lucru are loc aici" este tot atît de impotant ca și "situația care se găsește aici", care permite evenimentelor să se desfășoare. Spațiul poate funcționa de un mod stabil sau dinamic
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
tinde să fie tot mai puțin legată de un trecut de cuceriri, legendar și glorios, și tot mai mult de rezistența opusă invadatorilor și de încercarea reînnoită a celor colonizați odinioară să le "ia locul": să ofere spațiului ocupat o fabulă care să afirme apartenența lor la acesta. Așadar, spațiul se tranformă într-un loc al memoriei (vezi "Focalizare"). În cazul în care un asemenea țel experiențial lipsește, chiar în subtext, deplasarea, total lipsită de țintă, poate funcționa ca o simplă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
factori: poziția unei persoane în legătură cu obiectul perceput, felul în care bate lumina, distanța, cunoștințele anterioare, atitudinea psihică față de obiect; toate acestea și altele afectează imaginea pe care o persoană și-o formează și o transmite altora. Într-o povestire, elementele fabulei sînt prezentate într-un anumit fel. Sîntem confruntați cu o viziune a fabulei. Cum arată viziunea și de unde provine? Acestea sînt întrebările care vor fi discutate în continuare. Mă voi referi la relațiile dintre elementele prezentate și viziunea prin care
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cunoștințele anterioare, atitudinea psihică față de obiect; toate acestea și altele afectează imaginea pe care o persoană și-o formează și o transmite altora. Într-o povestire, elementele fabulei sînt prezentate într-un anumit fel. Sîntem confruntați cu o viziune a fabulei. Cum arată viziunea și de unde provine? Acestea sînt întrebările care vor fi discutate în continuare. Mă voi referi la relațiile dintre elementele prezentate și viziunea prin care sînt prezentate pe baza termenului de focalizare. Focalizarea este, atunci, relația dintre viziune
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
întîi, Arjuna ia poziția de yoga. Apoi pisica îl imită. După asta, șoriceii încep să se distreze. Aceste trei evenimente succesive sînt corelate logic într-o succesiune cauzală. Potrivit oricărei definiții pe care o cunosc, aceasta înseamnă că avem o fabulă. Dar avem mai mult de-atît. Nu este vorba doar de faptul că evenimentele sînt organizate într-o înlănțuire cronologică și logică, într-o relație de cauzalitate. Ele se desfășoară doar prin intermediul activității semiotice a actorilor. Iar efectul comic poate fi
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nimic din această lume; șoriceii văd deopotrivă pisica și pe Arjuna. De aceea ei știu că sînt în siguranță. (O altă interpretare este aceea că pisica simulează; acest aspect nu-mi destabilizează considerațiile, ci doar adaugă un element de suspans fabulei). Șoriceii rîd tocmai din această cauză, găsind imitația o întreprindere ridicolă. Spectatorul vede mai mult. El vede șoriceii, pisica și înțeleptul, rîde de pisică și rîde împreună cu șoriceii a căror bucurie este comparabilă cu cea simțită de un scamator de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pentru analiza narațiunilor vizuale, fără a absorbi imaginea în limbaj. Putem vedea imaginea în relief ca un semn (vizual). Elementele acestui semn, Arjuna stînd în picioare, pisica stînd în picioare, șoarecii rîzînd, au doar relații spațiale unele cu altele. Elementele fabulei Arjuna, care adoptă o poziție de yoga, pisica, care adoptă și ea o poziție de yoga, șoriceii care rîd nu formează o semnificație coerentă ca atare. Legătura dintre semn (relieful) și conținutul său (fabula) poate fi stabilită doar prin medierea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]