73,127 matches
-
unei școli de mute (fete). Vorbeau peste gard cu mîinile agitîndu-se cu o mare iuțeala. Vorbeau, - cum s-ar zice despre inșii normali că "li se bat turcii la gură". Păzite de pedagoge, vorbitoare, după cîte mi-am dat seama, fetele răspundeau febrile, bulucindu-se, cu gesturi înfrigurate și ele și contorsionîndu-si mult gurile gata parcă să scape cîte un cuvînt. Mi s-a părut că una, arătîndu-și insistent degetele, vrea să-i spună unuia să se întîlnească la șase. * * * Un
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
o perioadă, ca să se edifice, în a doua jumătate a secolului nouăsprezece. Istoricul literar pare mai curând un memorialist decât un exeget. Istoria literară ca român de idei Există multă epica în Junimea și junimismul. "Scandalul" de la Scoala Centrală de Fete avându-l ca protagonist pe Titu Maiorescu, participarea junimiștilor la viața politică, despărțirea junimiștilor de conservatori în împrejurările demiterii mitropolitului Ghenadie, conflictul dintre Petre Carp și Titu Maiorescu, descoperirea lui Slavici de către Eminescu, susținerea Junimii de către Vasile Alecsandri, reacțiile imprevizibile
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
ciudat, timpul le consolidează locul în memorie, le amplifica importantă. Din Îngeri căzuți nu uiți o stare (un amestec de tristețe disperată și de umor grațios), nu uiți fragmente de emoție, nu uiți o imagine dintr-un spital, cu o fată citînd, lîngă patul unei necunoscute în comă, fragmente din propriul ei jurnal, ca o rechemare la viață, nu uiți vizită unei mame stinghere și neajutorate la fiica plecată de acasă, nu uiți aerul alienant dintr-o secție de cusătorie, si
Rezistenta fetelor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18074_a_19399]
-
din propriul ei jurnal, ca o rechemare la viață, nu uiți vizită unei mame stinghere și neajutorate la fiica plecată de acasă, nu uiți aerul alienant dintr-o secție de cusătorie, si, mai ales, nu le uiți pe cele două fete care, cu fermecătoare inocentă, iau în primire mari încercări ale vieții: prietenia, iubirea, moartea. Două fețe atît de diferite și atît de asemănătoare. Una că un tăciune incandescent, alta subțire și transparența că o statueta de gheață, dar o gheață
Rezistenta fetelor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18074_a_19399]
-
Bouchez joacă o hoinara de sfîrșit de secol XX - care, firește, se prezintă altfel decît hoinara anilor ^60 și chiar decît hoinara anilor ^80 (de pildă cea din filmul lui Agnès Varda, Fără acoperiș și fără lege, în care o fată hălăduia somnambulic, minata de un spleen devorator, si murea, ca un animal părăsit, pe un cîmp). Hoinara de acum are un aer jovial, activ, aparent pragmatic, si isi exersează supraviețuirile prin tot felul de "mici munci" (regizorul Erick Zonca știe
Rezistenta fetelor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18074_a_19399]
-
a trecut demult în uitare, bestialități ce au colorat în negru istoria României și în 1907, și în timpul primului Război Mondial, și în anii treizeci-patruzeci - asasinatele legionare, apoi represiunea lui Antonescu -, în fine, lungul gulag comunist (combinație de asasinat pe fata cu exterminarea lentă, sadica, din închisori, cu iradierile orchestrate de Securitate - Mihai Botez, celebrul disident, a murit cu convingerea că agenții Securității l-au supus iradierilor, în lungile ore de așteptare în "camerele obscure" ale celebrei instituții), iar mai aproape de
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
puțin spre infern/ salța vulpea albastră din ochii tăi/ spre desișuri abrupte/ unde pletele-mi lungi că o moarte/ pentru dragoste ți le aștern." (Vulpea albastră) Descoperirea suferinței Ca document sufletesc, poezia Denisei Comănescu înregistrează momentul trecerii de la ingenuitatea unei fete care încă se joacă cu păpușile la luciditatea unei femei mature. Este o trecere bruscă și într-o oarecare măsură dureroasă. Noaptea magică a copilăriei se subțiază, devine albăstruie și lasă în cele din urmă locul unei lumini matinale triumfătoare
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
care s-au scris în ultimele decenii în limba română: "Cu spaimă pieptănându-mă în loc de frunze/ bărbați uscați parcă-mi cădeau din par/ eram atât de tânăra încât pe buze/ surâsul mi-era frate râsul văr// oglindă se-nrosea că fata mare/ scaune mieunau, pisicile deveneau țepene/ mi-era dor de tine că de o eroare/ adormeam îmbrăcată în roșu - sămânță de pepene// cu spaimă pieptănându-mă în loc de frunze/ bărbați uscați parcă-mi cădeau din par/ eram atât de tânăra încât
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
Irina Coroiu Un flirt adolescentin nu se poate oficializă pentru că băiatul face parte din aristocrația Veneției și trebuie să se însoare conform rațiunilor de stat. Din rațiuni existențiale, fata va fi inițiată în meseria de curtezana de chiar mama ei care a practicat-o cu voluptate și o preda cu elegantă: de la savurarea unui strugure și diferite alte stratageme de seducție pînă la studiul în biblioteca, fiindcă - în acele
Ars Amandi, dar nu numai by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18090_a_19415]
-
Miracol la Milano. O fantezie suava, de un umor debordant și, totodată, nesfîrșit de tristă, ale cărei personaje, sortite unei săracii lucii într-o mahala a marelui oraș, capătă pur și simplu viața, li se umplu sufletele de încredere și fetele de lumină de îndată ce între ei coboară (cu adevarat coboară, pentru că e venit din ceruri) un ciudat bărbat-pustan-înger. El le schimbă destinul, făcîndu-i să creadă în minuni, pe care le făptuiește fără să știe nici el cum. De fapt, minunile sînt
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
altfel, bombăne eventual, dar nu opune rezistență, ci asimilează acel altceva. Vicontele tăiat în două, de pildă, este un fel diavol-Dumnezeu, o creatură care are o jumatate foarte bună, angelica, și una foarte rea, malefica. Ca să se căsătorească cu o fată frumoasă, partea rea, care conduce scindatul întreg, se folosește de cea bună pentru a o seduce și păcăli să consimtă. Dar față pricepe trucul, si pentru a se feri de păcăleală accepta căsătoria direct cu Cel Rău. Desigur, deznodămîntul nu
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
mai dormeau cu el în pat, pe scaune și pe jos, inca douăzeci de compatrioți cu chica, șapca și barbă. Cămașă cu gura într-o parte, cu nasturele subt maxilar și ureche îi deosebește numaidecît. Dormitorul adună de-a valma fete și băieți. Față fiind, și după Bakunin și după Kropotkin, un camarad, sexul e o chestiune secundară și sfielile delicate sînt dominate de ăideeă. În Rusia europeană sînt nu mai puțin de 366 secte religioase, multe din ele învecinate cu
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
Constantin Țoiu O FATĂ directă, agera, cu un aer dîrz, concentrat, de alergătoare de cursă lungă... Puține fraze sincere și călduroase, s-a întîmplat să-mi fie adresate în scris - exceptînd rudele sau confrații - decît aceea iscălita de călăuza Muzeului Balzac din Sachă, domnișoara
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
poftite și de mare rărițate apăreau brusc pe piață, șurubul se descleșta în artă, se vorbea de liberalizare, termen întotdeauna respins de Autoritate. Pe drept cuvânt de altminteri, căci era nefondat, cum a dovedit-o eșecul introducerii unui comunism cu fata umană. Oficiul de legătură între diriguitori și mase revenea organelor Securității, a cărei principala sarcină, după seriile de "purje" rămăsese aceea că, în toate circumstanțele, conducătorii să fie perfect informați, mult mai amplu decât populația și mereu înaintea ei. Prin
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
se vor găsi fonduri pentru spitale, daca nu și pentru medicamente. În sprijinul bietului om va veni, izbăvitor, mărțișorul, vestitorul primăverii. Că în vechile pasteluri ale lui Alecsandri, vom renaște o dată cu natura, nu toți, căci vor rămâne să suspine cu fetele la perete mânioșii care se și vedeau mărșăluind, în afară oricărei primejdii, sub mândrul stindard al lui Vadim-Furo-Mitzura Arghezi. Ei au pierdut, deocamdată, o rundă.
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
Anthony Hopkins e ales de Moarte că magistru în ale Vieții. Un magnat "de presă" care, cu cîteva zile înainte de a împlini 65 de ani află că va muri, află că propria companie îi e furată și mai află că fata lui s-a îndrăgostit de Moarte! În vacanță, Moartea are o mare pofta de viață. Și simt al umorului. Cînd vede că magistrul face o criză de nervi, moartea îl avertizează: "Faci infarct și-mi strici vacanță!" De ce l-a
Moartea în vacantă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18106_a_19431]
-
Cunț, Cut, Apoldu de sus, Răhău... La Sebeș ne aștepta (parcă) ceferista cu ochi verzi, părul roșu și cu dialogul ei răstit, absurd, cu țăranii îngrămădiți la ghișeu: - no,...și-apoi cînd mere?... cînd ați zîs?... la oarele zăceeee?... Mulțam!... Fetele energice se știe că se îndrăgostesc totdeauna de băieții mai moi, mai distinși, mai delicați, cum este poetul M, despre care am mai scris o dată și care o cunoștea mai de mult pe ceferista cu ochi verzi, despre care avea
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
și de temperament narativ, care le face imprevizibile pînă la limita confuziei. Se-nțelege, probabil, că în această ultimă "categorie" le plasez pe cele care mi-au plăcut cel mai puțin, tocmai pentru că m-am simțit cumva trasă pe sfoară. "Fata și moartea" e parcă ciobită în final, superba dezvoltare de pe parcurs se năruie sub lovitura prematur simbolică a finalului: personajul principal, o kierkegaardiană autentică intoxicată din copilărie de "boala de moarte", a cărei disperare e atît de adîncă încît numai
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
s-ar afla într-o somptuoasă reședință de vară. Pierre se vrea normal și pragmatic, ancorat în realitatea anostă a vieții sale, dar de fapt el cade victimă nălucirilor morganatice ale deșertului autostrăzii. De la o vreme încolo, el vede o fată tînără și nebunatecă, dincolo de gardul de sîrmă al unui refugiu. Se oprește zilnic, tatonînd această stranie insulă de frumusețe și prospețime, pe care strategiile camaradului său zadarnic încearcă să o creeze din modeste tabieturi de celibatar. Cea mai frumoasă scenă
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
refugiu. Se oprește zilnic, tatonînd această stranie insulă de frumusețe și prospețime, pe care strategiile camaradului său zadarnic încearcă să o creeze din modeste tabieturi de celibatar. Cea mai frumoasă scenă din poveste este aceea în care tinerii, Pierre și fata, dansează împreună pe muzica de la un tranzistor, despărțiți fiind de gardul din sîrmă. Apropierea lor e reală și imaginară deopotrivă. Fata, năluca, e atît de aproape, și totuși inaccesibilă ca orice himeră: în cele din urmă, Pierre moare rănit într-
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
creeze din modeste tabieturi de celibatar. Cea mai frumoasă scenă din poveste este aceea în care tinerii, Pierre și fata, dansează împreună pe muzica de la un tranzistor, despărțiți fiind de gardul din sîrmă. Apropierea lor e reală și imaginară deopotrivă. Fata, năluca, e atît de aproape, și totuși inaccesibilă ca orice himeră: în cele din urmă, Pierre moare rănit într-un accident, urmîndu-și năluca în realitatea care o va ține pentru totdeauna ascunsă. Didacticismul enervant din "Refugiul Muguet", prezent și în
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
sau să-l citească, pur și simplu, pe Eminescu. Răzvan Rădulescu își exhibă, indecent, frigiditatea estetică - "poezia lui Mihai Eminescu mă lasă rece" - , cu acel aplomb cu care băieții de cartier își păstrează în gură guma de mestecat în timp ce sărută fetele. El nu se miră deloc că poezia lui Mihai Eminescu i-a emoționat pe Titu Maiorescu, E. Lovinescu, Tudor Vianu, G. Călinescu, I. Negoițescu, Edgar Papu și atâția alți cititori supercompetenți. Ăștia sunt "ștabi", "mahări", "merțani", cărora trebuie să le
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
atâta rod. («Dar mai întâi” VRF, 31). Mâna Mamei-Patrii este coroană-mpărătească pe fruntea fiului: Când m-am născut, pe frunte eu / Aveam coroană-mpărătească: / A mamei mână părintească, / A mamei mână părintească. // Duios, o, mâna ei întâi / Cu mâna dragei mele fete / S-au întâlnit la mine-n plete, / S-au întâlnit la mine-n plete. // Copii am. Dar și-acum, când / Vin zorii noaptea s-o destrame, / Găsesc pe frunte mâna mamei, / Găsesc pe frunte mâna mamei. // O, mâna ei, o
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
compania unor mai mult sau mai putin bătrâne doamne. Cu totul irelevant! Curajul și tăria ți le verifici an fidelitatea față de tine ănsuti, ăn problemele cruciale, nu an traiul de fiecare zi. Nietzsche a avut tăria să-și părăsească pe fata prietenii și ideile din tinerețe, Cioran a tremurat la etajul șase să nu-l pârască lumii Lucien Goldmann". Chiar așa? Livius Ciocârlie face mare caz de vanitatea lui Cioran, de orgoliul sau, pe care se străduia a-l ascunde, dar
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
delegați aleși) de a stabili cum anume să fie prezentată și însușita "Istoria României", iar noul an universitar îl încep printr-o... grevă, după ce au avut la dispoziție o vară întreaga, si pentru inițiative, învățare, și - de ce nu - pentru distracție. Fetele au dansat din buric și s-au bronzat laolaltă cu băieții, insă nimănui nu i-a trecut prin minte să pună mîna pe mistrie, pe bidinea și pensula, pentru a drege, cît de cît, "obrazul" caminelor în suferință (ceea ce ar
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]