12,837 matches
-
fără îndoială, au fost toți zdrobiți. Să zdrobești un om ia cel mult câteva secunde. Numai că e de ajuns ca insul zdrobit să poată gândi: Acum sunt zdrobit. Dar nu înțelegeam nimic, i-am spus. Și nimic nu mă ferea de acele imagini. Nu puteam să mă apăr acolo, în leagăn. Eram pârjolit de ele. Nu erai în leagăn, a zis mama. Erai culcat într-un pat cu lăteți verzi. Și când o să înveți să citești, o să înțelegi. Când o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
nici o dovadă. Pot să apară în Lillsjöliden sau Åmträsk sau Morken și nimeni nu are idee ce treabă au ei acolo. Iar după câteva zile îi fac să dispară. Redacția centrală e destul de încântată de străini. Dar trebuie să te ferești să-i lași să se stabilească aici, adaugă el. Atunci pot să provoace orice. Și ești silit să dai în vileag adevărata lor ființă. Poți fi obligat să le iei viața. Nici un om care nu scrie el însuși articole de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
plecase, Liviu nu dăduse prea multe semne de viață, ca și cum s-ar fi integrat cu trup și suflet în lumea de peste Ocean. La rândul ei, Arm, cu sentimentele rănite și demnă în suferința pe care el i-o provocase, se ferise să-l importuneze cu telefoane, pe când făcea, poate, amor cu novicea aceea cu fundul mare și mintea scurtă... Câteodată numai îi trimisese niște semnale scurte, ca să se asigure că mai era prin America și nu apucase calea spre cine știe ce alte
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
trupul înspre el și îl măsură din cap până-n picioare cu privirea ei de expertă întrale qigong-ului: Nu te-am trimis la oaste... sau în cruciade... sau în tranșee... sau ca să descoperi vreun nou continent... ori potirul Sfântului Graal, doamne ferește!... Trebuie doar să faci ceea ce fac și eu, atât și nimic mai mult, ripostă femeia râzând. Nu, Bart, începutul e mai greu, iar eu sunt și foarte grăbită, timpul mă presează. Și trebuie să te învăț totul foarte corect. Am
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
să-l readucă în rândul oamenilor normali, oricât ar fi trebuit să se lupte pentru asta. O întâmpină cu un zâmbet bienvoitor pe chip, pentru ca ea să nu creadă cumva că i-ar fi trecut prin minte să abandoneze lupta. Ferit-a sfântul. Mergea abia sprijinindu-se în baston, săltând lejer picioarele și îndoindu-le din articulații precum buclucașul Pinocchio după ce ieșise la iveală din bucata de lemn cioplită cu iscusință de meșterul Gepetto. Arm îl privea cu sprâncenele ușor ridicate
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
palmele peste față. Desigur, intervine și aici corpul energetic... Nu râde, doctor Rațiune ce ești, îl admonestă Arm, încruntându-se ușor. Corpul energetic este un lucru serios, nu o glumă. Bart se grăbi să schițeze un gest de conciliere: A, ferit-a sfântul, sunt convins că este ceva cât se poate de serios! Să nu crezi că... Ba te cam îndoiești, doctor Rațiune, dar o să te lecuiesc eu pe tine de scepticismul ăsta al tău, nu te las așa... Tu chiar
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
pe Legea lui Dumnezeu, dar numită cu alt cuvânt. Uite, dacă eu sădesc, să zicem, un pom, înseamnă că am săvârșit o acțiune, care are urmări: va fi oxigen mai mult, păsările vor avea unde să stea, Pământul va fi ferit de arșiță în timpul verii și așa mai departe. Tot astfel faptele mele au niște urmări, pe care mi se pare normal să le simt într un fel, ca să învăț și să înțeleg ceva de la Școala Pământ..., pentru că eu așa consider
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
-l supere și fără să-l mâhnească adânc, că ea, de fapt, nu voia să se despartă de Liviu, cu toate greșelile lui?... Ce-avea el să spună, cum avea să reacționeze?... Și cum putea, mai ales, ea să-l ferească de suferința ce avea să vină?... Timpul trecea grăbit, trecea nepăsător, iar în toamnă Mădălina avea să înceapă școala. De la San Francisco, unde plecase cu problemele lui de afaceri, Liviu îi promitea pocăință și atașament conjugal. „Vin din America”, îi
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
nici o simpatie pentru privilegiații vechiului regim, dar - își spunea el - ce vină aveau copiii pentru isprăvile de odinioară ale părinților?... Că doar numai pe vremea dictaturii proletare dosarul de cadre putea hotărî fără drept de apel soarta unui om, doamne ferește. Acum vremurile se schimbaseră. Cândva, la începuturile activității sale gazetărești, făcuse chiar să curgă destulă cerneală pledând împotriva concepției cadriste de extracție bolșevică, ce trebuia abandonată o dată pentru totdeauna. Era Camelia o fată din Cartierul Primăverii, dar era inteligentă, cultivată
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
când te-au adus pe lume? Și dacă nu au fost nici instruiți, și nu i-a învățat nimeni, ca pe voi, despre mijloace contraceptive, copiii vor fi venit de la sine... Nu-i vrei, dar nu știi cum să te ferești... Sunt oameni foarte săraci, probabil... și poate că i-au învins greutățile vieții. Și poate că i-a anesteziat și băutura... Și toate la un loc, i-au transformat în ceea ce sunt... Cred că ei au ales, atunci când te-au
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
putut să facă tandem cu el, fără să-i dea peste nas de câte ori ar fi observat că o ia pe arătură, ca să-i slujească pe patronii care-l stipendiau bine, lovind acolo unde i se comanda, nu în altă parte, ferească sfântul. Într-o zi era la redacție și scria un articol de fond, când se auzi telefonul sunând. Își închipui că era Camelia, dar când deschise avu surpriza să recunoască vocea lui Marcel Georgescu, un fost coleg de la sociologie, ajuns
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Asemenea acte se compun în cinci exemplare, câte unul pentru fiecare cetate, iar trei pentru tot atâtea cetăți-martor. Cele șapte războaie au lăsat asupra mea doar puține amintiri, toate - în esență - reduse la una singură: sechestrarea mea într-o chilie ferită de vâltoarea luptelor, de unde nu vedeam și nu auzeam nimic, ca pe altă lume. Eram ținut într-un astfel de loc pentru a nu fi ucis din greșeală. Numai din greșeală. Fiindcă - prin consens - disputele dintre cele două cetăți au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
și așa destulă gardă? Oricum, îl aveau pe suspect sub ochii lor. Până la prânz au fost stabilite străjile și semnalul pentru primejdie: după primele împușcături urma să se tragă clopotele, să se afle cu mic, cu mare și să se ferească. Iar bărbații să apuce furci și topoare și să umble în grupuri pe străzi, pentru a nu lăsa loc să se strecoare nici unei fiare. Cei cu puști trebuia să alerge înspre hotar, să-l ajute pe Vânător. Copiii s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
în urmă, un muntean cu vreo trei, patru: săreau și la urs. S-ar fi năpustit și asupra lupilor, sigur, dar confuzia, atunci, ar fi fost și mai mare. Pe care să-l omoare omul și pe care să-l ferească? Sau - cum a zis învățătorul-poet: „Se vor linge, fiind neamuri, și vor sări și unii, și alții la lume!”. Un deștept. Poate așa era în poemul lui. Donna Iulia privea vânzoleala ce cuprinsese târgul, gândindu-se că pricina nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
tot pe la Crăciun. Numai asta, ultima, să ajungă la tine prin mai, când o să împlinești cincizeci de ani. Eu voi fi dus de mult, iar tu, sunt sigur, m-ai așteptat. Asta mă face să plec împăcat. Nu ca să te feresc ți-am ascuns adevărul. Fiindcă n-ai fi suferit. Ai fi fost liberă, or, eu tocmai asta nu am vrut. Pentru că te-am iubit mai mult decât m-ai urât tu. Și acum, Iulie, să ai de la Domnul zile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Ceasornicarul, dar, într-o zi, cineva dădu sfoară în țară că meșterul ar lucra, pe ascuns, la un ornic aparte. Câțiva curioși și-au găsit, degrabă, drum spre atelier, aproape că au dat buzna. Pe o masă, au zis ei, ferită de un paravan, peste care priviseră furiș, se aflau o mulțime de rotițe, cercuri și țevi, plăci și arcuri, ace, lentile și încă multe altele, din metal ori din sticlă, de nu știai la ce să te mai uiți. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
previne! Ce e rău în asta? Bucuriile vor fi bine-venite, iar greul vă va găsi mai pregătiți! Dar voi și de bucurii vă temeți, nu cumva să schimbe ceva în moțăiala voastră! Vă domină frica, zi și noapte! Asta vă ferește de multe! Acum vă gândiți că dacă veți comite o fărădelege, vă veți pierde onoarea! Cinstea voastră născută nu din virtute, ci tot din frică! Șobolani împuțiți! Vă pișați pe voi...” L-au înșfăcat imediat. Și tot atît de repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
poliția ar fi fost pe urmele sale zi și noapte, fiindcă un asemenea ins neobișnuit putea - cu siguranță - să comită o seamă de lucruri grave, multe ireparabile. Și cumpărăturile deveniseră o problemă. Precaut, studia magazinul din prag: prefera locurile aglomerate, ferindu-se să se apropie prea mult de oglinzi și de galantare. Colegul său de birou urma, a doua zi, să plece în concediu, așa că G. nu mai trebuia să fie atent aproape tot timpul, supraveghindu-și mișcările, unghiurile din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
zori, acum. La birou mă liniștesc nițel, dar pe urmă - cred că înțelegi - nu pot sta prea mult pe străzi, fiindcă lumea ar intra la bănuieli. Acum sunt pe o bancă în parc, dar nici aici, firește, nu sunt prea ferit. E insuportabil. Acasă, Rebelul e la fel de îndărădnic. Totul e făcut, parcă, împotriva mea. Am treizeci și șapte de ani, sunt încă tânăr, dar dacă nu ies degrabă din povestea asta idioată, nu mai pot aștepta prea mult de la viitor. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
are o mulțime de coridoare, nici nu știi încotro să o apuci. Din exterior, grupuri de oameni străini de blocul nostru ne fac semne cu mâna. Presupun că de încurajare. Ori de rămas-bun. Dinăuntru nu le răspunde nimeni, toată lumea se ferește. Strig: nu mă aude nimeni. Nici măcar vecinii. Mă surprinde calmul cu care suport neverosimilul. Și dispoziția mea pentru mers, aproape că alerg. Am străbătut deja un număr uriaș de încăperi și cred că m-am depărtat imprudent de mult de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
psihologic. O moralitate la care ține enorm, chiar dacă o încalcă de câte ori îi convine. Însă nimeni nu va fi suficient de abject pentru a înțelege vrajba dintre noi. S-ar zice că nu avem nimic sfânt. Dar nu este așa. Uneori, ferindu-ne unul de celălalt, frecventăm prostituatele din cartierul de nord. Nu ne cunoaște nimeni. Trei bătrâni libidinoși dornici de nițel dezmăț. Nimic din copiii-Mozart de altădată. Putem, în sfârșit, să ne bucurăm de câteva ceasuri de liniște. Nu e puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
cuprins într-un singur rând. Ermetic. În care să nu mai pătrundă nimeni; din care să nu mai puteți ieși, să vă prefaceți într-un basm. Lucrurile nu stau prea rău: Femeia cu părul roșu este înțelegătoare. Obsesia ta o ferește de alte primejdii. Dar simte că într-o dimineață - precis într-o dimineață, nu se poate înșela - Sybille ți se va înfățișa cu adevărat; are de multă vreme locul ei în casă. Urmele lăsate în fotoliu o dovedesc. Și rochia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
comunicare empatică, de o "dragoste" proteguitoare. De unde aprecierile total pozitive, de o curată, deplină aderență afectivă, ca o dăruire: "Jurnalul Monicăi Lovinescu este lecție de deontologie profesională, demnitate, spirit civic, sacrificiu de sine în folosul comunității și (să nu ne ferim de cuvinte) dragoste de țară. În fața exemplarității unei vieți precum cea a Doamnei Monica Lovinescu, sîntem datori cu o reverență". Uneori e transcrisă chiar directitatea contactului uman, satisfacția calorică a legăturii transliterare: "Ne-a deschis Virgil Ierunca. Înalt, subțire, cu
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
ornamentele începând cu cele mai mici, și continuați spre baza bradului cu ornamente din ce în ce mai mari. Dacă alegeți un brad cu tematică, aveți grijă ca ornamentele să se completeze reciproc. Păstrați bradul verde și proaspăt Așezați bradul într-un loc aerisit, ferit de surse de căldură. Pentru a păstra bradul verde și viu și pentru a evita să se usuce, tăiați bradul în partea de jos câțiva centimetrii și așezați-l într-un vas cu apă, verificând mereu nivelul apei și reumpleți
Cum să ne decorăm casa şi bradul de Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/80601_a_81926]
-
terminat. Peste trei ani, când va ieși, nu va mai avea nimic. Clubul i-l va lua Hrebe sau altul (să nu uitam că acțiunile Stelei nu mai sunt pe numele lui, grație subsemnatului care l-a determinat să se ferească de o eventuală executare silită), despăgubirile către stat și banii confiscați de DNA însumează și ei vreo 2 milioane de euro cash, terenurilor le-a scăzut valoarea și lichiditatea și o să continuă să scadă, influența și-o va pierde. În
Bodu, despre Becali: Jiji e ca și terminat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78541_a_79866]