2,832 matches
-
pe autorul ei pe lista Otto* a idolatrilor lui Hristos... Ce se poate spune despre mârșăviile scrise de Ieronim la adresa lui Lucrețiu? El îi reproșează - într-o formulă măiestrită, dar pe care probabil că n-o dorea atât de reușită... - materialismul fermecat. Fermecat așa cum sunt lucrurile înconjurate de o vrajă, nimbate de aurele magice țesute de vrăjitori sau vrăjitoare, acoperite de o zeamă malefică. în mod evident, legea care cere să-i reproșezi aproapelui tău ceea ce nu reușești să-ți reproșezi ție
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
autorul ei pe lista Otto* a idolatrilor lui Hristos... Ce se poate spune despre mârșăviile scrise de Ieronim la adresa lui Lucrețiu? El îi reproșează - într-o formulă măiestrită, dar pe care probabil că n-o dorea atât de reușită... - materialismul fermecat. Fermecat așa cum sunt lucrurile înconjurate de o vrajă, nimbate de aurele magice țesute de vrăjitori sau vrăjitoare, acoperite de o zeamă malefică. în mod evident, legea care cere să-i reproșezi aproapelui tău ceea ce nu reușești să-ți reproșezi ție funcționează
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
oferi lui Lucein cu un gest curtenitor, spunându-i: Domnul e mulțumit? Da, zise poetul, năpădit de o fericire necunoscută la vederea acelei sume nesperate. Abia se putea abține, dar Îi venea să cânte, să sară, să creadă În lampa fermecată, În povești; credea În sfârșit În geniul lui. Prin urmare Margaretele Îmi aparțin, zise editorul; dar mai ataci cumva vreo publicație de-a mea? Margaretele Îți aparțin; dar nu-mi pot angaja pana, care aparține prietenilor mei, după cum a lor
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
de dimineață Povești pentru copii Rutine, tranziții Îmi aleg locul preferat de joacă, Batistă, joc de mișcare A.D.E. D.Ș.Activitate matematecă Flori pentru copiii lumii,joc logic D.E.C. Activitate artistico-plastică Chipul prietenului meu, desen A.L.A. Construcții Castelul fermecat, Căsuța din poveste, Grădiniță mea Artă Copiii lumii, colaj, Porumbeii păcii, confecție 68 JOI A.D.P. - Întâlnirea de dimineață Astăzi sărbătorim, prieteni buni să fim! Rutine, tranziții Arăt părinților ce am lucrat, Pasul piticului, mers ghemuit A.D.E. D.O.S.
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Cursa Învingătorilor b. Ex. Învățarea aruncării mingii la coș A.L.A. Joc de masă Basme în bucățele, puzzle, Din jumătăți întreg Artă Hora prieteniei, DESEN PE ASFALT Evaluare proiect HARTĂ PROIECTULUI -Căsuța din poveste -Topoganul -Jucăria preferată -Locuința mea -Palatul fermecat Construcții -Spune cu ce te joci! -Ce știi despre prietenul tău! -Alege jocul preferat! -Ce e bine, ce e rău! Bibliotecă -Hora prieteniei (colaj) -Dreptul de a ma juca(desen de memorie și imag.) -Grădiniță cu flori (pictură) -Topoganul (modelaj
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
M. este reprezentat de piesele de teatru: dramele Tudor Ardeleanu (1926), O legendă (1927), făcând parte din ciclul Latinii la Dunăre, comediile Domnul Decan (1939), Egoistul (1939), un ,,pretext dramatic pentru meditațiune” intitulat Piele de cerb (1937) și tragedia Oglinda fermecată sau Divina recreațiune (1944). Cea mai importantă piesă este Tudor Ardeleanu, singura, de altfel, care se pare că a fost pusă în scenă. Personajul principal este un idealist absolut, șeful ,,partidei tradiționale”, care vede pretutindeni valori ireductibile, precum binele și
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
O legendă, București, 1927; Capricii, București, 1929; Poezii antipoetice, București, 1933; Coarde vechi și noi, București, 1936; Poeme în limba păsărească, București, 1936; Poeme balcanice, București, 1936; Piele de cerb, București, 1937; Domnul Decan, București, 1939; Egoistul, București, 1939; Oglinda fermecată sau Divina recreațiune, Craiova, 1944; Poezii antipoetice, îngr. Romulus Vulpescu, pref. Perspessicius, București, 1966; Teatru, pref. B. Elvin, București, 1972; Cântece la marginea nopții, îngr. și pref. Marin Sorescu, Craiova, 1982. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IV, 259-264, VI, 116-118, VII
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
ș.a. Cărțile sale pentru cei mici - Pățania pițigoiului (1954), Corabia tainelor (1963) ș.a. - se adaugă unei susținute activități publicistice. SCRIERI: Pățania pițigoiului, București, 1954; Basmele isteților, București, 1957; Zidul nepieritor al lui Ticatlún, București, 1962; Corabia tainelor, București, 1963; Mocasinii fermecați, București, 1968; Legendele munților, București, 1980. Traduceri: Hans Fallada, Banii nu fac nici două parale, București, 1942 (în colaborare cu Paul B. Marian); Gian Dauli, Căruțe în noapte, București, 1942 (în colaborare cu Paul B. Marian), Frescolino, București, 1943 (în
MARIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
și Petre Solomon); Charles Lamb, Mary Lamb, Povestiri după piesele lui Shakespeare, București, 1956; H. M. Stanley, Călătorie prin Africa, București, 1960, În căutarea lui Livingstone, I-II, București, 1982; Luigi Squarzina, Expoziția universală, București, 1960 (în colaborare); Cian Tien-I, Tărtăcuța fermecată, București, 1961 (în colaborare cu S. Drăghici); Samuel Butler, Opere, I-II, București, 1968; Albert Camus, Starea de asediu, București, 1969 (în colaborare cu V. Bercescu); P.B. Rubens, Pictor și diplomat (Scrisori), București, 1970; Federico García Lorca, Doña Rosita, București
MARIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
Traduceri: Vaja Pșavela, Cântăreții naturii, București, 1982 (în colaborare cu Zaira Samharadze). Repere bibliografice: Constantin Crișan, Cheile graiului unei debutante, ST, 1984, 2; Hristu Cândroveanu, Kira Iorgoveanu, UVPA, 457-458; Cezar Ivănescu, Numele poetului, LCF, 1986, 16, 21; Mariana Ionescu, Ramura fermecată, SLAST, 1986, 22; Dicț. scriit. rom., II, 620-621. Hr.C.
IORGOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]
-
înalte de la oraș, el se abandonează melancoliei: „Ce timpuriu m-ai cucerit, iubită/ Melancolie, credincioasă soră!” Patriarhalismul său, tandru, se reduce în practică la ideea de simplitate: „O, drăgălașă muză populară/ În ochii tăi e cer senin de vară/ Și fermecata mea copilărie/ Mi-o readuci de tine-ademenită...” ( Când seara-n ceasuri de singurătate). Panourile reprezentând scene rurale sunt diafane, transparente; nu e satul transilvan al lui Coșbuc, cu particularitățile lui etnografice și sociale, ci satul ca tablou general, nelocalizat, într-
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
20 martie 1899 cu poezia Și toate, semnată V. George, și Ion Barbu, al cărui debut are loc în ultima serie a revistei, la 28 septembrie 1918, cu poezia Ființa. Proza publicată aici rămâne remarcabilă îndeosebi prin Al. Macedonski: Palatul fermecat, capriciu fantezist de mare strălucire metaforică, Casa cu nr. 10, pătrundere în universul lucrurilor mărunte, Dramă banală, impunătoare prin pictura de moravuri și tipice tablouri de interior, și prima parte a romanului Thalassa (în 1893). Proza colaboratorilor - poem (Mircea Demetriade
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
și meditația și iată-mă uitîndu-mă cum pîntecele fiicei mele era cusut cu atîta măiestrie și răbdare ca ți cum s-ar fi cusut la mînă o tunică cu mai multe straturi. După o oră În care m-am uitat fermecată și copleșită am spus „Probabil că ați făcut 300 de cusături aici”. Ei au rîs. „Poate vrei să spui aproape 500!” CÎnd s-a terminat acțiunea de coasere a uterului, chirurgul a făcut un pas În spate, s-a uitat
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
grav, într-o desfășurare de voie bună. Din folclor se inspiră, ca spirit, feeria Zâna pădurilor - intrată în repertoriul teatrului radiofonic -, o senină, plină de farmec descindere în fabulos. Ca într-un vis al unei nopți de vară, în codrul fermecat se ițesc zâne bune, zâne rele, pitici războinici, pitici-copii, arici puși pe harță, un străvechi duh al pădurilor, în timp ce la curtea lui Nalbă crai își fac veacul un astrolog, un măscărici, boieri, jupânese, oșteni. Acorduri romantice însoțesc aparițiile lui Năvalnic
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
atacatori nu mai sunt amintiți vlahii, ca în Erotocritul, locul lor fiind luat de perși. Ca recompensă pentru câștigarea luptei împotriva pețitorilor agresivi, pretinsul arap o va primi de soție pe Antusa. În timpul nunții Filerot scoate o sticlă cu apă fermecată, dezvăluindu-și identitatea când redobândește culoarea inițială a pielii. În Filerot și Antusa se pierde, din păcate, prin amplificări și modificări ale echilibrului compoziției, farmecul inegalabil al capodoperei lui Vincenzo Cornaros. Însă în ciuda tuturor transformărilor, mai transpare ceva din schema
FILEROT SI ANTUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286990_a_288319]
-
care le conțin. În 1915 este admis în Societatea Scriitorilor Români. Încearcă să se afirme, fără prea mare succes, și în domeniul dramaturgiei prin piesele L’Aveu (1916) și Bogdan (1938), scrisă în colaborare. Mai publică volumele de nuvele Cavalul fermecat (1912), Din grozăviile Parisului (1912) și romanul În apele oglinzilor (1940). Disponibilitatea pentru diversitate caracterizează scrisul lui M.-N. Poezia sa rămâne tributară în bună parte celei eminesciene, în vreme ce tezismul unor texte îl apropie mai mult de pașoptiști. Remarcabilă e
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
București, 1901; La Roumanie à l’Exposition universelle de 1900, Paris, 1901; Londra, București, 1906; Constantinopol, București, 1906; Ce zice englezul despre români, București, 1908; Șarlatanii științei, București, 1911; Doctrina vieții unui... nebun, București, 1912; Beția morții, București, 1912; Cavalul fermecat, București, 1912; Din grozăviile Parisului, București, 1912; Humorul englezesc, București, 1912; Ideal și anarchie, București, 1912; Teoria supremației, București, 1912; L’Aveu, București, 1916; Războiul, București, 1916; Zmeul, București, 1925; Cartea cu minuni (în colaborare cu D.N. Țoni), București, 1935
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
rânduri pe scena teatrului din Iași, precum și în turneele diverselor trupe care străbăteau țara. Piesele lui se aflau în repertoriu și către 1870, ba chiar și în 1875, când la Iași i se reprezenta melodrama Dracul și ciobanul sau Fluierul fermecat, localizată după un text francez. Debutase în ianuarie 1844 cu Ionică, dragul mamei, de asemenea melodramă, probabil originală, oricum atingând realitățile sociale și preocupările protipendadei moldovenești de atunci. În această piesă, cu replică vie și lovituri de teatru atent pregătite
MICLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
suspendate. Poezia lui Alexandru Macedonski, Iași, 1988; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 35-46; Negoițescu, Ist. lit., I, 154-160; I. Funeriu, Al. Macedonski. Hermeneutica editării, Timișoara, 1995; Florea Firan, Constantin M. Popa, Macedonski. Bacovia. Simbolismul românesc, Craiova, 1993, 1-154; Z. Cârlugea, Alexandru Macedonski - Palatul fermecat. Eseu asupra barocului macedonskian, Târgu Jiu, 1997; Dicț. analitic, I, 145-146, II, 34-36, III, 83-84, 146-148, IV, 226-228; Nicolae Oprea, Alexandru Macedonski între romantism și simbolism, Cluj-Napoca, 1999; Dumitru Chioaru, Poetica temporalității, Cluj-Napoca, 2000, 65-85; Dicț. esențial, 468-474; Firan, Profiluri
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
putere - pentru a funcționa, a se reproduce și a se dezvolta. Tranziția postcomunistă a fost însă nevoită să nege democrația. Nu pentru că fosta „nomenklatură” nu dorea democrația politică care ar fi permis accesul noilor elite la putere. Nici pentru că populația, „fermecată” de avantajele materiale pe care le putea asigura „statul paternalist” asociat autoritarismului (Chelcea, 2001), refuza asumarea de riscuri și responsabilități personale. Ci pentru simplul motiv că nu putea lua în considerare funcția fundamentală a democrației în societatea dezvoltată, anume aceea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se va dedica scrisului pentru copii, prima lui culegere de povești fiind Nucul lui Toderiță, tipărită în 1952. Harul basmelor, odată descoperit, se va revărsa necontenit într-o mulțime de snoave, povești, basme, legende, poeme versificate, toate alcătuind o lume fermecată, care atrage - dacă nu acaparează - publicul mai tânăr sau mai vârstnic, prin amestecul reușit de pitoresc, umor și fantezie. Fie că e vorba de prelucrări ale unor vechi motive populare de basm (Ciuboțelele ogarului, Nuielușa de alun, Izvorul fermecat, Domnița
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
lume fermecată, care atrage - dacă nu acaparează - publicul mai tânăr sau mai vârstnic, prin amestecul reușit de pitoresc, umor și fantezie. Fie că e vorba de prelucrări ale unor vechi motive populare de basm (Ciuboțelele ogarului, Nuielușa de alun, Izvorul fermecat, Domnița de rouă ș.a.), fie că e vorba de întâmplări rememorate din propria copilărie (Pânzele mamei) sau din primul și al doilea război mondial (Onică, De-a visele...), G. se dovedește un neobosit povestitor, sfătos și fantezist, care a cultivat
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
literatura pentru copii. SCRIERI: Litanii de seară, București, 1942; Nucul lui Toderiță, București, 1952; Ciuboțelele ogarului,București, 1954; Nuielușa de alun, București, 1954; Poveste mică pentru cei mici, București, 1954; Povestea lăcrămioarelor, București, 1955; Profesorul cel nou, București, 1955; Izvorul fermecat, București, 1956; Minunata-mpărăție cu palate de hârtie, București, 1957; La „Drumurile lumii”, București, 1959; Poiana lunii, București, 1960; Onică, București, 1962; Vineri la amiază..., București, 1962; Drumul spune povești, București, 1963; Di-Di-Ri, București, 1964; Ograda, București, 1965; De-a
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
De asemenea, la Editura Casa Școalelor, în 1925 și 1927, au fost publicate în colecția „Teatru școlar” mai multe feerii pentru uzul serbărilor școlare (Prinosul îngerilor, Slujnica Maicii Domnului, Steluțele de aur) și basme sumar dramatizate (Domnița adormită din palatul fermecat, Volbură-Vodă, Meșterul Papuc, Doftorul Știe-Tot, Urciorul fermecat), toate jucate cu succes în fața micilor spectatori. Volumul Teatru școlar (1936) va relua câteva dintre ele. Schițele și nuvelele semnate de H. dezvăluie o sensibilitate aparte, vibrând în fața existențelor mărunte. Sunt cu adevărat
HARSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
1925 și 1927, au fost publicate în colecția „Teatru școlar” mai multe feerii pentru uzul serbărilor școlare (Prinosul îngerilor, Slujnica Maicii Domnului, Steluțele de aur) și basme sumar dramatizate (Domnița adormită din palatul fermecat, Volbură-Vodă, Meșterul Papuc, Doftorul Știe-Tot, Urciorul fermecat), toate jucate cu succes în fața micilor spectatori. Volumul Teatru școlar (1936) va relua câteva dintre ele. Schițele și nuvelele semnate de H. dezvăluie o sensibilitate aparte, vibrând în fața existențelor mărunte. Sunt cu adevărat „scene banale”, dar semnificative și încărcate de
HARSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]