3,498 matches
-
principalele aliate din Occident, Franța și Spania, ca țări latine, dar și cu Italia și Germania, atunci când ascensiunea regimurilor de mână forte au impus-o. Se consacră numere speciale lui Hitler, Italiei mussoliniene sau Spaniei franchiste, se publică reportaje de la festivitățile prin care Manfred von Killinger, ministrul regimului hitlerist la București, și cel italian, Raffaele Riccardi, primesc titlul doctor honoris causa al Universității din București. Atunci când vine la putere mareșalul Ion Antonescu, i se consacră și lui o prezentare elogioasă, fiind
LA ROUMANIE NOUVELLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287729_a_289058]
-
timpul împreună, chiar dincolo de ritualul și serviciul religios. Ațintiș Cea mai puternică instituție locală a acțiunii colective este selectarea anuală a ciobanului satului. Aproximativ 50 de gospodării (un sfert din sat) participă la dezbaterile respective, având o lungă tradiție. Câteva festivități au fost ocazional organizate în ultimi ani la inițiativa primăriei (deschiderea dispensarului, inaugurarea monumentului etc.), însă au avut mai degrabă un caracter formal, fără a atrage participarea locală. Există câteva instituții „informale” similare vecinătăților săsești localizate câteva sute de kilometri
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
controversate sau chiar greșite ale lui Bloom țin de dificultatea lui de a se raporta fără elitism la cultura populară, poate un indiciu că inteligența sa critică avea limite, era așadar inteligența unui om. Astfel, Bloom a putut compara Nürnbergul (festivitățile naziste) cu Woodstockul (festivalul pop, moment simbolic al contraculturii americane), crezând că ele ar avea „același principiu”. 11. Pe lângă „Ravelstein” și „Felix Davarr”, mai există și alte personaje inspirate din viața reală. Dintre ele, cel mai notoriu este „Rakhmiel Kogon
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
România”, apărut în două părți în revista 22 (XV, nr. 755, 24-30 august 2004, pp. 10-12 și nr. 756, 31 august - 3 septembrie 2004, pp. 8-10). Saul Bellow a avut relații apropiate cu soacra sa, care a și ajuns la festivitatea decernării premiilor Nobel, pentru a-și aplauda ginerele. Atât în roman, cât și în viață, „Vela”/Alexandra era prietenă de familie cu „Grielescu”/Eliade. Unii prieteni comuni au comentat diatriba lui Bellow împotriva lui Eliade ca pe o răzbunare împotriva
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
formulări ne duc imediat cu gândul la sentințele din articolul lui Kant despre luminare. Ținând seama de stările și mentalitățile locului, în acele timpuri, afirmațiile pot fi apreciate drept deosebit de îndrăznețe. Reluate în Cuvântul academic rostit de Laurian la o festivitate din 1 iulie 1845, cu ocazia examenului public și a împărțirii premiilor la Colegiul Sf. Sava, în prezența domnitorului Gheorghe Bibescu, ele au provocat reacția celui din urmă. Acesta l-a corectat pe vorbitor spunând: „Filosofia trebuie să fie întemeiată
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de cea utilizată de către deținut în lumea de afară (recompensele și privilegiile nu sunt altceva, după Goffman, decât elemente obișnuite în lumea din afara instituției totale). Cum penitenciarul organizează satisfacerea trebuințelor în mod birocratic (cu excepția sărbătorilor, când se organizează simulacre ale festivităților din lumea de afară, penitenciarul oferă atât cât trebuie pentru satisfacerea minimală a trebuințelor), bunurile primite din afară îi permit deținutului să-și satisfacă anumite plăceri, inaccesibile în alt mod. Arătam anterior că respectarea regulilor penitenciarului, „buna conduită” și participarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
prin București. Asistența juridică a mamei și copilului a fost încredințată de Baroul Ilfov, „Casei femeii”, unde avocații asociației dădeau consultații și pledau gratuit în diferite procese: de succesiune, divorț, pensii alimentare, viol, tutelă etc.3 În impozanta sală de festivități a „Casei femeii” importante personalități științifice din țară și din străinătate au ținut în prezența unui numeros public, conferințe despre problemele sociale, cum a fost de exemplu un ciclu pe tema rolului familiei, inițiat de Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în frunte cu Ana Pauker, președinta de onoare, dr. Florica Bagdazar, președintă, iar Gabriela Bernachi, Maria Gane, ștefania Raiciu și dr. Medeea Niculescu 1, vicepreședinte. Programul a fost adoptat la adunarea publică, întrunită pe 18 aprilie 1945, în sala de festivități a Liceului „Sfântul Sava” din Capitală. Discursurile festive, limbajul de lemn deveneau din ce în ce mai obișnuite la întrunirile U.F.A.R. Drumul femeii, oficiosul Uniunii, asemenea altor publicații ale F.N.D. (în condițiile în care după 12 septembrie 1944 pentru orice tipăritură era nevoie
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
rezultă din fragmentul imediat următor în care femeile din S.U.A., Anglia, Franța, Italia, Olanda etc. erau îndemnate să protesteze împotriva guvernelor lor „care pun la cale un nou război și pe care îl duc în Grecia și China”. La marile festivități organizate în întreprinderile și instituțiile țării, pe 8 martie 1948, fruntașele U.F.D.R. au cerut femeilor, folosind același limbaj de lemn, să răspundă la apelul F.I.D.F. și să condamne „uneltirile imperialiștilor occidentali”, împreună cu „acoliții lor interni” (șefii partidelor istorice), punând
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Marele congres al asociațiilor feministe de la Constanța" Sub auspiciile „Reuniunii femeilor Române”, Asociația pentru emanciparea politică și socială a femeilor române” și „Asociația femeilor universitare” a avut loc, în zilele de 8, 9 și 10 septembrie ș1936ț, în sala de festivități a cazinoului din Constanța, al 14-lea Congres anual, de astă dată sub președinția de onoare a M.S. Regina Maria. Augusta prezidare și importanța problemelor, dezbătute în acest excepțional congres vor avea o importanță capitală pentru femeia română a cărei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
împlinirii a 50 de ani. Organizează sărbătorirea artistului George Enescu, căruia îi aranjează un banchet splendid în saloanele „Casei Naționale”. Reuniunea ia parte activă la ridicarea monumentului Iosif Vulcan în Oradea, precum și la dezvelirea lui. Tot așa contribuie la ridicarea festivității dezvelirii monumentului Barbu Delavrancea la Oradea. Contribuie efectiv cu sume importante la ridicarea monumentului Ciordaș și Bolcaș, martirii neamului din Bihor, participă la dezvelirea lui printr-o frumoasă manifestație. La dezvelirea monumentului Mihai Eminescu este prezentă. Reuniunea adună sumele necesare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
prin 1915, de T. Arghezi. În ianuarie 1928, Societatea Scriitorilor Români decide sărbătorirea pe plan național a lui B.-V. la aniversarea a șaizeci de ani. Era cea dintâi manifestare de acest fel organizată pentru un scriitor român în viață. Festivitățile au avut amploare deosebită, aproape toate revistele și cotidienele de pe teritoriul României omagiindu-l, prin articole și numere speciale. Îi apar trei noi volume: Firimituri (1929), Cu undița (1932) și Din pragul apusului (1935). Odată cu vârsta, scriitorul pierde câte puțin
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
Facultatea de Istoria și Teoria Artei. Eram prieten cu cea care avea să-i devină soție și mama copiilor săi, deci Îl cunosc de mult timp. S-a Întâmplat să ne suprapunem chiar la Timișoara acum doi ani, la două festivități apropiate În timp: acordarea titlului de doctor honoris causa domnului Theodorescu de către Universitatea de Vest din Timișoara la propunerea Facultății de Istorie și, respectiv, acordarea aceluiași titlu mie la propunerea Facultății de Științe Politice. Despre doamna Stănoiu știu mult mai
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pericolul ce îl amenință pe cel ce visează. În funcție de scenariul oniric, obstacolul este sau nu evitat. Brad, pin La fel ca toate coniferele, pinul și bradul sunt prin excelență simbolurile nemuririi. Dar, în imaginar, bradul este mai ales asociat cu festivitățile de Crăciun. Este arborele ce decorează casele, dar și magazinele și străzile. Semnifică așadar bucuria și sentimentul împărtășirii. Salcie Salcia are o simbolistică negativă, inspirată de crengile aplecate la pământ. Copac care plânge (salcia plângătoare), este expresia tristeții, a melancoliei
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
resurse audio-vizuale (casete, imagini, planșe, folii transparente, CD, fotografii); - mass-media și internet (articole și imagini din ziare și reviste, emisiuni radio și TV, site-uri internet); - obiecte reprezentative pentru o problemă, pentru anumite aspecte culturale ale comunității, pentru anumite evenimente, festivități și obiceiuri; - materiale informative/promoționale editate de diverse instituții sau organizații cu scopul diseminării sau popularizării unor informații, al promovării unor activități și/sau proiecte; - persoane-resursă care dețin informații sau pot contribui într-un fel sau altul pe parcursul unor activități
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în semn de bucurie. Nunta s-a încheiat cu zbenguiala tuturor, se aruncau în zăpadă, trăgeau unul pe celălalt, se împroșcau cu zăpadă, se luptau din joacă, se trânteau copilărește, se rostogoleau veseli, mormăind fericiți, fără prea multe gânduri. După festivitatea respectivă perechile au pornit spre adăposturile lor proprii, mamele și tații șiau luat puii în grijă și fiecare s-a întors la casa lui. Mirii proaspeți porniseră spre nord, iar în drum, Martin cel Mare a condus ursoaica la o
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
care era presărată cu zahărul pudră al vieții de apoi și conținea semințe nemuritoare de rodie. De Îndată ce mâncară coliva, o simțiră cu toții: sufletul lui Jimmy Zizmo părăsea pământul și intra În rai, de unde nu-i mai putea necăji. În toiul festivităților, Sourmelina provocă un scandal când se Întoarse din camera ei purtând o rochie portocalie, țipătoare. ― Ce faci? o apostrofă În șoaptă Desdemona. O văduvă trebuie să poarte negru tot restul vieții. ― Patruzeci de zile ajung, spuse Lina și continuă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Doar o statuie în for. Și sacerdoțiul de au gur. Asta a văzut cu ochii minții. Se frământă cum să-i dea vestea surorii fără s-o dezamăgească și mai rău. Biata de ea își imaginează că o amărâtă de festivitate publică îi poate influența în bine căsnicia. Dar nu e nevoie. Pare să fi înțeles. O aude suspinând nefericită. — Dar lui Tiberius Nero i se va vota triumful, nu? Încuviințează încet din cap. Da, a avut o viziune cu Tiberius
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la toga răvă șită de pe podea. Îi revede într-o străfulgerare pe principe și pe reprezentanții comițiilor centuriate, veniți să-l întâmpine. Un zâmbet fugitiv îi luminează fața. L-au primit cu jocuri de gla diatori. Unde au avut loc festivitățile?... Strânge din ochi încercând disperat să se concentreze. În cele două teatre reunite de pe Câmpul lui Marte. Evident, era și normal să-l sărbătorească în circul pe care Marcus Agrippa l-a împodobit cu fresce murale și l-a numit
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
din Grecia, iar după altele, care le con sideră pe Hesperide fiicele lui Atlas, la extremitatea vestică a Medite ranei, lângă Muntele Atlas; în grădina Hesperidelor crește mărul cu fructe de aur hlamidă - mantie dreptunghiulară albă sau roșie purtată la festivități și prinsă de umăr cu o agrafă Ilerda (bătălia de la Ilerda) - în 49 î.Hr., Iulius Cezar îl înfrânge din nou pe Pompeius la Ilerda, în Spania, după care se întoarce ca dictator la Roma și prezidează el însuși alegerea sa
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Constanța-Cernavodă și de către reprezentanții naționalităților din Dobrogea 413. La Tulcea, principalul centru administrativ al Dobrogei în 1878, s-a constituit un comitet format din notabili ai orașului, avându-l ca lider pe institutorul Constantin Andrian 414. Acest comitet a organizat festivitățile prilejuite de unirea Dobrogei cu România, beneficiind de sprijinul consulului Franței, Emile Langle, cel care a conceput planul de decorare a orașului în cinstea acestui eveniment. Astfel, au fost ridicate trei arcuri de triumf decorate de către pictorul Enache Cardaș și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de către pictorul Enache Cardaș și tapițerul german Johan Jung. Este semnificativ faptul că au fost construite arcuri de triumf chiar și de către comunitățile: greacă, bulgară și evreiască din oraș415. În ziua de 14 noiembrie 1878 au avut loc la Tulcea festivități prilejuite de sosirea primelor unități ale armatei române. La orele 14 navele armatei române au sosit în fața portului, iar în momentul când primii ostași români au pus piciorul pe pământul dobrogean "o numeroasă poporațiune cu mult entusiasm" i-a întâmpinat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Boambă, cel mai în vârstă dintre notabilii români din oraș a oferit comandantului trupelor române pâine și sare și a rostit în numele locuitorilor Tulcei un discurs de bun venit 417. Printre fruntașii comunității românești din Tulcea ce au participat la festivitățile organizate la 14 noiembrie 1878 în onoarea trupelor române sosite în oraș se aflau, pe lângă Costache Boambă, și: Nedelcea Gâscă, Petre Uzumtoma, Mihalache Petrescu, Vasile și Mihalache Sotirescu 418. La încheierea războiului, conform celor constatate de către autoritățile militare și civile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Babadag și Constanța 426. În acest context, toate comunitățile etnice din Dobrogea au adresat guvernului României telegrame de felicitare, exprimându-și adeziunea față de actul istoric al unirii Dobrogei cu România 427. La 23 noiembrie 1878 au fost organizate la Constanța festivități în cinstea sosirii trupelor române, la acestea participând peste 5 000 de oameni. În ciuda faptului că autoritățile române au preluat în mod oficial administrația Dobrogei, trupele ruse au continuat să staționeze în provincie până la începutul anului 1879. Astfel, abia la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
tablier. Deschiderea centrală a podului măsura 190 de metri și era încadrată de către alte patru deschideri a câte 140 de metri lungime 1868. După finalizarea lucrărilor de construcție a podurilor de la Fetești-Cernavodă, la 14/26 septembrie 1895, au fost organizate festivități de inaugurare a acestora. Astfel, prin inaugurarea liniei de cale ferată Fetești-Cernavodă, Dobrogea era pusă în legătură cu rețeaua de cale ferată din restul țării, în timp ce, portul Constanța era legat de capitala țării, București. Cu o săptămână înainte de inaugurare, Direcția Căilor Ferate
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]