8,147 matches
-
Capricornului și Își Începe ascensiunea favorabilă spre nord. Este deci o sărbătoare În cinstea soarelui (surya). Femeile, după curățirea rituală, cu sariul Încă umed, pun să fiarbă orezul nou În afara locuinței pentru ca soarele să strălucească asupra cazanului. În interiorul acestuia, orezul fierbe În lapte și zahăr. Când este fiert, el este oferit ca ofrandă soarelui, oamenilor din casă, vecinilor și trecătorilor, fără ca păsările, precum și vacile Împodobite cu ghirlande, cu coarnele pictate și șlefuite, să fie uitate. Fiecare trebuie să-și primească porția
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nord. Este deci o sărbătoare În cinstea soarelui (surya). Femeile, după curățirea rituală, cu sariul Încă umed, pun să fiarbă orezul nou În afara locuinței pentru ca soarele să strălucească asupra cazanului. În interiorul acestuia, orezul fierbe În lapte și zahăr. Când este fiert, el este oferit ca ofrandă soarelui, oamenilor din casă, vecinilor și trecătorilor, fără ca păsările, precum și vacile Împodobite cu ghirlande, cu coarnele pictate și șlefuite, să fie uitate. Fiecare trebuie să-și primească porția cuvenită (M. Hulin, L. Kapani, 1996, p.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
european și tapas-ul indian, 1942, p. 44): Cuchulainn este potolit de cincizeci de fete goale, care Îl Întâmpină după lupta sa din Ulster și Îl scufundă În trei butoaie de apă rece - din primul, apa se evaporă, În al doilea fierbe și de abia În al treilea devine călduță. Furia lui Horațiu este domolită de către sora lui, iar Copilaș Roman de către trei fete de Împărat care Îl stropesc cu vin; c) puritatea morală și sexuală: eroul luptă pentru regele său, este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
à notre sens, une faute d'inattention. Par contre, dans leș situations ci-dessous, l'ambition de la traductrice d'imiter l'idiostyle de Blaga par l'emploi du tiret est évidente : [...] o undă Vrea să te cuprindă și nisipuri prind să fiarbă. (I. Pan către nimfa) (Blaga, 2010 : 86) [...] une onde s'efforce de t'enserrer prêt à bouillir, le sable s'exacerbe. (I. Pan à la nymphe) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 111) [...] une onde tend șes bras et leș sables bouillonnent. (I Pan
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
d'arrivée, contribuant à une banalisation flagrante du message. On retrouve également quelques rimes inédites dans la version de cette traductrice, construites à l'aide du travail interprétatif ou par l'ajout d'unités de traduction supplémentaires : Nisipuri prind să fiarbă. Vară, soare, iarbă ! (I. Pan către nimfa) (Blaga, 2010 : 86) Prêt à bouillir, le sable s'exacerbe. Été, soleil, de l'herbe ! (I. Pan à la nymphe) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 111) L'emploi du néologisme " s'exacerber " s'explique par l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
herbe ! (I. Pan à la nymphe) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 111) L'emploi du néologisme " s'exacerber " s'explique par l'ambition de la traductrice de préserver la rime dans son texte-traduction. Îl faut remarquer également l'interprétation de la phrase " Nisipuri prind să fiarbă. " (littéralement : Le sable se met à bouillir. "), interprétation opérée pour des raisons prosodiques. A treia zi și-a-nchis cosciugul ochilor de foc. Era acoperit cu promoroaca și-amurgul cobora din sunetul de toaca. Neispravit rămase fluierul de șoc. (Paianjenul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
stăpânită nu de credință, ci de tăgadă, nu de elanuri, ci de dezgust și, câteodată, de exasperare. Mizantrop, misogin, găsindu-și seninătatea doar în natura care îl tămăduiește de nevroze, poetul se încarcă de înverșunare și, cu frustrări de proletar, fierbe de ură atunci când se lovește de strâmbătatea care, în profitul câtorva paraziți, îmbrâncește în mizerie neagră plugari și salahori, șomeri și prostituate. Un scrâșnet de mânie asprește aceste congestionate, grandilocvente „poezii sociale” cu verb dur, tăios, metalic, în care invectiva
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
încălzi, dar, odată ce se înfierbântă, rămâne așa mai mult timp. Tao pentru Yin și Yang îi învață pe bărbați să își controleze Focul astfel încât să ardă mai încet și să dureze mai mult timp, putând, astfel, determina Apa feminină să fiarbă complet și menținând-o fierbinte atât timp cât are nevoie femeia pentru a se simți complet satisfăcută. Aspectul mereu practic al principiilor Tao oferă, astfel, o modalitate pentru cuplurile de îndrăgostiți să își folosească energia sexuală pentru sănătate, longevitate și dezvoltare spirituală
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
ceva profund fals. O falsă jubilare, o uitare prea ușuratică. Asta îi amintea, curios, de reclamele pe care le citise în ziare în timpul războiului: „Încălziți-vă fără cărbune!”, și ți se explica cum puteai folosi „ghemotoace de hârtie”. Sau: „Gospodine, fierbeți rufele fără foc!” Și chiar: „Gospodine, economisiți: fiertura fără fierbere!”... Charlotte spera că, întorcându-se în Franța cu Albertine, pe care se ducea să o întâlnească în Siberia, avea să regăsească Franța de dinainte de război... Notând acele gânduri, îmi spuneam
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
două armate. Mihai, În fruntea călăreților, smulgând o secure din mâna unui soldat, dă pinteni calului și În mulțimea Înspăimântată retează dintr-o lovitură capul lui Caraiman-Pașa și Învălmășește cu ai săi șirurile rupte și zăpăcite de iuțeala izbirii. Sinan, fierbând de mânie, Își ridică grosul armatei și trece podul. Mihai se face că se retrage și-i lasă să Înainteze puțin În strâmtoare, unde mulțimea, neputându-și desfășura rândurile, nu mai era așa de primejdioasă. Turcii Încep să se creadă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și rezbele,... Zile-albe însă stinse, ce se uitau din noianul lor La soarele mărirei ce le-a lucit odată, Ce-acum, de iarna vieței albit și înghețat, Pe tronu-i de-aur roșu sta mut și nemișcat. Dar în curtea Domniei fierbea, ca-n unda mărei, Inima stinsei glorii, mândra oștime-a țărei. Cum regele pustiei din moarte stânci se scoală Așa s-ardică Ștefan din scaunu-i de fală, Cum luna-neacă lumea cu alba ei privire, Astfel privește Ștefan pin sală
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
însă stinse ce, din trecutul lor, Priveau la acel soare ce le-a lucit cu dor, ]2 Ce-acum, de iarna vieței albit și înghețat, {EminescuOpVIII 177} [2Pe tronu-i de-aur roșu sta mut și nemișcat. Dar în curtea Domniei fierbea, ca-n unda mărei, Inima stinsei glorii, mândra oștime-a țărei. Cum regele pustiei din moarte stânci se scoală Așa s-ardică Ștefan din scaunu-i de fală, ]2 Cum luna-neacă lumea cu alba ei privire Astfel privește Ștefan pin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ca primăvara, Suflet tare ca o stâncă Ochi afund, privire-adîncă Barba lungă, fruntea ninsă Și-ntr-un cerc de aur prinsă. Era noapte, era lună, El cu capii împreună Sta la masă-n voie bună. Și în curtea adunărei Îmi fierbea ca-n sânul mărei Oastea multă, oastea țărei. Miazănoaptea-n tuci de-aramă De-al ei zbor da lumei seamă Când din scaunu-i de fală Ștefan marele se scoală Și, în mână cupa plină, El boierilor închină; Și boierii se scula
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
durerile, căci oameni se duceau arși de vii în infern și lacrimele [erau] prea amare pentru d-a fi uitate. Tot ce era umbră, adică suflet, în infern s-adună să strige lui Joe. Străbunii Romei s-adunară unde se fierb nourii Carpaților, care, ieșind prin pământ, încongiură creștetele lor. Ei se consultară asupra Daciei, nourii sorbeau gândirile lor, ca să-nsuflețească creștetele Carpaților. Suindu-se ca creieri de munți, ei răsuflau în fulgere și esprimau în tunete ideile furate de la străbunii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
soare, dar ar fi trebuit să le soarbă toată căldura ce-aruncă lumilor, să le lase palide și -nghețate pentru ca să zugrăvească focul dorințelor mele; ar fi trebuit să sece lumina lumilor spre a zugrăvi în colori de lumină lumea ce fierbe în fundul sufletului meu și care ți-o-nchin ție cu toate înălțimile și cu [toate] adâncurile ei. Din două elemente poate să constea lumea - din unul neciodată; forma materiei bielementare ar atârna de la proporțiune, de la densitate, de la coloare, care se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cerul lui petrece sublim și neajuns, Încât neci ochi de înger pin nori-i n-a pătruns, Ci tânăra speranță în haină de mister Arată-n lume-oglinda-i cea plină de visări! În lumea adormită lumina când răsare Din caosul ce fierbe întunecos și mare Cu raza-ntîi atinge a geniilor munți Ce-n nourii de gânduri se pierd bătrâni, cărunți, Și-apoi abia la lume s-arată zîmbitoare: O maiestate mândră în car de foc... un soare! O, munții cu-a lor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
străbunilor. Apoi să las perdeua-n jos și, la lumina focului, să citesc povești bătrâne și să-mi adorm mintea mea de copil nebun cu istoriile cronicelor colbăite ale tată-meu... Vezi tu... acea viață mi-ar plăcea... Aceste visuri cari fierb în capul meu cel mic... le poate cugeta o femeie... un înger, ba! De-aceea eu vreau să fiu mai bine o copilă nebună, visătoare, de nimica, cum sunt... decât un înger condamnat la fericire... când mie-mi place durerea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cuibul. Le-aș pune prinzători acestor paseri, nu spre a-i întemnița, ci spre a-i îmblînzi, le-aș cânta apoi un cântec despre fidelitate, despre amiciție și cu asta i-aș trimite în lumea largă... A! iaca și apa fierbe, de-ar veni numai mai curând. (s-aude bătând la ușe) SCENA V HISTRION, ROSAMUNDA (intră cu o cartă mare plină cu desemne de costume; costumul ei e fantastic. ROSAM[UNDA] (vorbind tot repede) Profesorul meu Primoquinto mi-a zis
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
puțin O să ai la mine numai jumătate de tain. BOMILKAR (încet) Da! Tratează-l rău. LAIS (lui PSAMIS) Se poate? Nu cred tu să fii în stare Ca să faci așa. CHALKIDIAS Ia lasă-l. Doi talenți... aciia-mi pare Fac să fiarbă fierea-ntrînsul. Însă în prea scurtă vreme I se va-ndoi necazul lui cel mare, nu te teme. PSAMIS Bine, bine, bucură-te! LAIS Nu-i curaj, ci nebunie De-a mai irita calăul ce-ți întinde ștreangul. CHALKIDIAS Fie, Dară
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cărora temperatură de ce mergea se mai înfierbînta așa de treptat și repede încît în sfârșit începui a crede că cinci mii de ani omul nu și-a nemerit elementul și că adevărata lui preursire și vocație este de a fi fiert sau fript. în sfârșit intrarăm în adevărata baie. Acolo aburii era așa de groși încît la început nu putui să mai zăresc nimic, și căldura era atât de nesuferită încît [î]mi venea să leșin. închisei ochii și mă lăsai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se făcuse roș ca racul. Rămăsei așa afară puțin, ca mărmurit; și mă crezui că mă aflu în vreunul din acele vise grozave și aievea. Cum să nu crez astfel? înainte-mi vedeam curat niște oameni cari pot zice că fierbeau în clocote și cari semăna că simt cea mai mare plăcere în această chinuire! Aceasta îmi amesteca toate ideile asupra plăcerii și durerii, căci ceea ce era durere pentru mine, pentru ei era plăcere, văzîndu-i bălăcind în apa în care eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pentru baia aceasta ce ținuse trei ceasuri, pentru băiași, pentru frământătorul ce m-a pisăgit, pentru bărbier, pentru ciubuc, cafea, miroase, într-un cuvânt pentru toate, plătii șaizeci de parale. Adică mai ieftin decât cu atât n-are cineva cum fierbe. {EminescuOpVIII 578} O BAIE RECE ÎN EGIPT de A. Danzats Suiam Nilul ca să ajungem la Cair, când într-o zi ne îngrozi acel vânt omorâtor ce arapii îl numesc cramsin. După ce trecurăm prin această ispită, mateloții noștri sălta de bucurie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
îi cedă pe trei ani jumătatea dijmelor bisericești din tot cuprinsul teritoriului unguresc. Spre același scop regele se mai osteni în contra îndărătnicului regat al Rasciei (Serbiei), al cărui domn și popor țineau cu obstinațiune la legea grecească. Mânia Scaunului roman fierbea atât în contra țării aceștia cât și în contra Bosniei tot atât de dificile, țări cari stăteau sub supremația ungurească parte de nume, parte în faptă. Innocențiu VI găsea că e lucru straniu și vrednic de mustrare că regele poate suferi în mijlocul regatului său
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ursita întârzie să vină, și fata/băiatul se îmbolnăvește de „dor la inimă”. Sau „când le mănâncă Striga inima” (4), ca în această recomandare, scrisă în 1788, într-o Carte de doftorii : „Pentru dor de inimă, flori de arțar să fiarbă cu apă ne-ncepută și să-l dea să bea seara și dimineața” (20, p. 428). De asemenea, cu decoct de scoarță de „giugastru” „se scaldă copiii, ori de ce ar fi bolnavi” (114). În secolul I e.n., Plinius vorbea de virtuțile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vis” (87, p. 81). Rutenii din Bucovina și bulgarii din Dobrogea făceau băi de vârfuri florale de cânepă (Cannabis sativa) împotriva anemiei, convulsiilor și atrofiei musculare (85, p. 29). Românii din Bucovina uscau floarea de cânepă de vară și o fierbeau „cu miere în holercă tare și curată, ca medicament pentru vătămătură” (13, p. 418). Dr. Dem. E. Paulian enumeră cânepa printre plantele din farmacopeea populară „întrebuințate pe scară întinsă contra afecțiunilor din cadrul medicinei nervoase” (91). în studiul privind Descântecele românilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]