5,597 matches
-
că televiziunea nu este ceea ce se vede și că culisele oricărei emisiuni, fie ea de divertisment sau concurs, pot fi mult mai urâte decât ne imaginăm. Nu i s-au deschis alte drumuri! A mai fost chemată odată la o filmare, pentru a transmite un mesaj viitorilor participanți, incursiune pentru care a primit 50 de lei, lângă o cafea și o salată oferite de chef Florin, căruia i s-a făcut milă de oamenii veniți de pe drumuri, din localitățile lor de
KINGA ŞI „IADUL BUCĂTARILOR” de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371778_a_373107]
-
și mărindu-se văzând cu ochii. Se gândi să înregistreze. Era totuși un om practic. Ce-ar fi să filmeze fenomenul ca să aibă o dovadă a celor petrecute? Duse mâna la buzunar ca în transă, scoțând telefonul și porni pe filmare. Se formase un cub cu latura de vreo trei metri fiecare și ca o hologramă cu conținut încă nedefinit se porni lăsându-l într-o stare de uluire. Apoi, într-un joc de raze au început să apară diverse imagini
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
de ani în domeniu, au folosit o tehnică proprie de animație, inventată chiar de ei. Construcția vizuală a filmului de animație „Mercy Street” se bazează pe o tehnică originală de detașarea animației în perspectivă. Această abordare folosește principiul tehnicii de filmare multiplan și oferă suportul perfect pentru a obtine efectul de stereoscopie care transformă acest film într-unul 3D. Personajele și decorurile sunt animate clasic 2D, iar ulterior, prin acesta tehnică, de definesc între personaje și elemente din decor, ceea ce ajută
PREMIERĂ ISTORICĂ ÎN ANIMAŢIA AUTOHTONĂ / HISTORIC PREMIERE IN ROMANIAN ANIMATION de CORINA CHERECHEŞ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369291_a_370620]
-
deteriora. Articolul 62 BCU „Carol I“ poate fi vizitată de către persoane individuale sau grupuri organizate, cu acordul conducerii bibliotecii și fără a deranja lectura și studiul utilizatorilor. Vizitatorii vor fi însoțiți de personalul bibliotecii. Articolul 63 (1) Fotografierea și filmarea spațiilor BCU „Carol I“ sunt permise numai pe baza unei solicitări aprobate. (2) Distribuirea de chestionare și/sau materiale promoționale în spațiile bibliotecii este permisă numai cu acordul conducerii bibliotecii. Articolul 64 Utilizatorii pot înainta conducerii BCU „Carol I“ reclamații și
REGULAMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285343]
-
în sălile de lectură, nerestituirea cardului de acces, introducerea în sala de lectură a documentelor care nu fac parte din fondul BCU „Carol I“ fără completarea formularului corespunzător, nedepunerea la garderobă a obiectelor personale precizate la art. 60 , fotografierea și filmarea spațiilor BCU „Carol I“ fără aprobare etc. Avertismentul verbal se consemnează într-un proces-verbal de constatare. În cazul repetării abaterilor, se suspendă temporar permisul, pe o perioadă de 7 (șapte) zile; ... 2. prin suspendarea temporară a permisului pentru: a) folosirea
REGULAMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285343]
-
umorul negru, adiacent, nu mai are nici măcar minimul efect scontat de îmblînzire a lecturii, să ne oprim la un caz paradigmatic: Lucian Pintilie. Realizator excepțional, om al rezistenței anticomuniste, cineastul de vogă internațională se află într-un devorant parcurs al filmării mizeriei noastre. Nu știu cum, dar, într-un fel, parcă ar suna motivat ca regizorul să fi reușit, defulatoriu, sub dictatură, o imagine respingătoare a românismului nostru atavic, într-un De ce trag clopotele, Mitică?, eludînd, de altfel, total umorul caragialesc. Dar ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dom. Doar la sugestia dirijorului, cei prezenți fac semnul crucii. (A propos: nu văd pe nimeni făcînd cruce pe stradă.) Ieșire în soare. Încotro? A, iată, la cîteva sute de metri, pe crudele peluze verzi ale parcului central, alt scenariu. Filmări pentru o peliculă ce să refacă altă vîrstă, cea napoleoniană? Corturile albe, zeci, au ceva din preambulul unei iminente bătălii. Nu. E, pur și simplu, ediția anului 2004 a periodicului Vitiloire. Vinurile Franței! Îți cumperi (3 euro), la intrare, un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
maniheiste și naturalizante (lupta Binelui și Răului, legea celui mai puternic, înfruntarea ca trăsătură a interacțiunii umane din zona interpersonală intimă - ceea ce vedem sistematic în schema narativă a serialelor americane difuzate și de televiziunile din România) cu procedeul tehnic al filmării preferențiale în „plan apropiat” (deci asocierea dintre o anumită schemă narativă și anumite procedee de vizualizare), favorizează reprezentarea violenței și agresivității ca un fapt uman natural (mai puțin cultural), ceea ce conduce la o reprezentare a violenței televizuale într-o perspectivă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
favorizează reprezentarea violenței și agresivității ca un fapt uman natural (mai puțin cultural), ceea ce conduce la o reprezentare a violenței televizuale într-o perspectivă apropiată darwinismului social. Consecința mai generală a acestei combinații de schemă narativă și de tehnică a filmării constă, în cele din urmă, în a amalgama până la anulare elementele specifice tramei narative ficționale și a modurilor în care oamenii își fac dreptate. În lucrarea pe larg citată în acest paragraf, Divina Frau-Meigs și Sophie Jehel (1997) precizează că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
că acest model de reprezentare a violenței în film și la TV, concordant modelului cultural-valoric american și codului cultural american a fost încetățenit și dezvoltat de Hollywood, inclusiv prin utilizarea preferențială a tehnicii „planului mediu” și a „planului apropiat” de filmare a acțiunii. Consecința acestor tehnici de filmare care constă în plasarea violenței „în zona interpersonală”, înseamnă, de fapt, apropierea zonei de adresare de „zona intimității” până la punctul confundării lor (ibidem). Combinarea unei scheme cultural-valorice maniheiste și naturalizante (lupta Binelui și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în film și la TV, concordant modelului cultural-valoric american și codului cultural american a fost încetățenit și dezvoltat de Hollywood, inclusiv prin utilizarea preferențială a tehnicii „planului mediu” și a „planului apropiat” de filmare a acțiunii. Consecința acestor tehnici de filmare care constă în plasarea violenței „în zona interpersonală”, înseamnă, de fapt, apropierea zonei de adresare de „zona intimității” până la punctul confundării lor (ibidem). Combinarea unei scheme cultural-valorice maniheiste și naturalizante (lupta Binelui și Răului, legea celui mai puternic, înfruntarea ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
lor (ibidem). Combinarea unei scheme cultural-valorice maniheiste și naturalizante (lupta Binelui și Răului, legea celui mai puternic, înfruntarea ca trăsătură a interacțiunii umane din zona interpersonală intimă - ceea ce vedem sistematic în schema narativă a serialelor americane) cu procedeul tehnic al filmării preferențiale în „plan apropiat” (deci asocierea dintre o anumită schemă narativă și anumite procedee de vizualizare), favorizează reprezentarea violenței și agresivității ca un fapt uman natural (mai puțin cultural), ceea ce conduce (după cum afirmă cele două cercetătoare) la o reprezentare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ca un fapt uman natural (mai puțin cultural), ceea ce conduce (după cum afirmă cele două cercetătoare) la o reprezentare a violenței televizuale într-o perspectivă apropiată darwinismului social. Consecința mai generală a acestei combinații de schemă narativă și de tehnică a filmării constă, în cele din urmă, în amalgamarea până la anulare a elementelor specifice traumei narative ficționale și a modurilor în care oamenii își fac dreptate. Violența nu apare doar ca legitimă (în anumite situații ale povestirii), ci chiar ca ceva natural
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
stînga", prin factorul emotiv, oral și populist. Ce cadril amuzant: primii la scris devin ultimii la oral, dar în democrația mediatică leneșii peniței sînt cei dintîi pe micul ecran. Program contra prestație, curs magistral contra interviu, amfiteatru contra platou de filmare. În spatele zidurilor șubrede ale caietelor trimestriale, îi vom vedea oare, într-o bună zi, pe ultimii mohicani ai "războiului literal" expuși în vitrina muzeului de Arte și Tradiții europene? Rămîne de văzut dacă nu cumva etnologii din 2500 nu vor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Jean-Rémi Dochin, un personaj deșirat, În mod vădit, nu se simte deloc În largul lui În această emisiune: Dochin părea doborât de somn din ce În ce mai tare, ca În urma unui knock-out. Părea că nu mai suportă să continue. În bătaia camerelor de filmare, era ezitant, deloc În elementul lui, neterminându-și aproape niciodată rarele fraze pe care se milostivise să și le rupă de la gură. Oboseala nu explică totul și există un excelent motiv pentru care Dochin pare, ca să reluăm formula naratorului, „mai
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
abordat de același coleg de facultate - pierdut din vedere de mai mulți ani - și care, devenit agent de asigurări, vrea cu tot prețul să Îi vândă o poliță - după care pășește În aceeași băltoacă cu apă. Și, ajuns la locul filmării, asistă la aceeași scenă de scoatere a cârtiței care dă un verdict identic. În a treia zi a sejurului său la Punxsutawney, Phil se prinde de tot, ascultând pentru a treia oară, la trezire, la ceasul său deșteptător, aceeași emisiune
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
rază de soare sunt texte în care se insistă asupra frământărilor sentimentale, trăiri surprinse în pasaje pline de lirism, prejudiciate însă de recurența tematică. Natura intrigii din proza scurtă - în 1988 îi va mai apărea volumul de schițe Echipa de filmare - se regăsește în construcțiile romanești, variații identificându-se doar din punctul de vedere al contextului: analiza unei relații eșuate, consecință a unor rememorări din timpul câtorva zile de concediu petrecute la Poiana Brașov ( În umbra stăpânului, 1971), atmosfera dintr-o
LUPULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287935_a_289264]
-
alb, 1973), surprinderea stării de neliniște și îndoială din etapa premergătoare unei opțiuni esențiale (Șansa, 1974). SCRIERI: Aș fi vrut să fie marți, București, 1970; În umbra stăpânului, București, 1971; Pariu pe alb, București, 1973; Șansa, Timișoara, 1974; Echipa de filmare, Timișoara, 1988; Ora 6 și pătratul, București, 1989. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Prozatori timișoreni, O, 1970, 9; Alex. Ștefănescu, „În umbra stăpânului”, LCF, 1971, 42; Sorin Titel, Cărți pentru tineret, RL, 1973, 44; A. Balthazar, „Pariu pe alb”, O, 1973
LUPULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287935_a_289264]
-
din volumul Cascadorul (1981) sau romanul Învingătorului i se dau flori (1989), tematica și tipologia sunt aceleași, registrul narativ se schimbă. De pildă, în Cascadorul, al cărui pretext narativ este realizarea unui film, personajele sunt surprinse atât pe platourile de filmare, cât și în culise. În Învingătorului i se dau flori procedeul povestirii în ramă se combină cu acela al dosarului de existențe. Unul dintre personaje vede într-o zi pe stradă un bărbat ce seamănă cu locotenentul care îl avea
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
Aventurile motanului Miau, București, 1998, Poveștile junglei, Iași, 2002 ; Guy Scarpetta, Elogiu cosmopolitismului, Iași, 1998; Carlo Masoni, Interior cu fereastră deschisă și alte nuvele, Iași, 1999, A patra poartă, Iași, 2000; Michel Lambert, Seri albe, Iași, 1999 (în colaborare), Sfârșitul filmărilor, Iași, 2003; Jean-Luc Outers, Ordinea de zi, Iași, 2000, Corp de meseriași, Iași, 2003; Nicolae Suțu, Amintiri de călătorie (1839-1847), Iași, 2000 ; André Sempoux, Micul Iuda, Iași, 2001 ; Maurice Carême, Medua, Iași, 2001 ; Jacques De Decker, Cartea cărților belgiene. Literatura
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
stilul direct la stilul indirect, de la persoana întâi la persoana a treia etc. Pentru delimitarea planurilor se folosesc și caractere tipografice diferite, unele pasaje, cum ar fi fragmentele din jurnalele personajelor, fiind scrise cu italice. Alt roman al lui T., Filmare la două aparate (1988), se detașează în mare parte de problematica exploatată anterior, concentrându-se asupra poveștii de dragoste dintre un intelectual între două vârste (de data aceasta, nepot al lui Amărășteanu) și o studentă. Plasată prin anii ’70 (cutremurul
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
istorice. T. are darul povestirii, știe să improvizeze plecând de la detalii excepționale, mai ales cu valoare documentară, țese ingenios o pseudointrigă, dar compozițiiile suferă adesea, la nivelul ansamblului, prin lipsa coeziunii. SCRIERI: Zilele cele scurte, București, 1981; Cumpenele, București, 1985; Filmare la două aparate, București, 1988; Atelierul de tatuaje, București, 2002; Loc deschis, București, 2003. Repere bibliografice:Dinu Flămând, Un prozator surpriză, AFT, 1981, 8; Irina Petraș, „Zilele cele scurte”, TR, 1981, 35; Ioan Holban, Profunzimea retrăirii, CNT, 1981, 36; Doina
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
Textul, 221-224; Radu G. Țeposu, „Cumpenele”, FLC, 1986, 26; Ion Simuț, „Cumpenele”, ST, 1986, 7; Ioan Holban, Parafraze și epistole, CRC, 1986, 39; Serafim Duicu, Însemnele romancierului, VTRA, 1987, 3; Constantin Cubleșan, Dramatism și căutare, TR, 1988, 22; Ioan Holban, Filmări combinate, CRC, 1988, 32; Nicolae Oprea, Un microroman de actualitate, VR, 1990, 4; Popa, Ist. lit., II, 831; Alexandra Olivotto, Povestea degeaba, RL, 2003, 8; Barbu Cioculescu, De la Charlottenlund la Mogoșoaia, RL, 2003, 21. R. D.
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
pe care suntem pregătiți să le credem și subiectele secolului XX au rămas la fel de fertile ca la începutul lor: împușcarea lui J.F. Kennedy, Elvis „trăiește”, „lichidarea” prințesei Diana, „sinuciderea” lui Marilyn Monroe, aterizarea americanilor pe Lună aranjată pe platourile de filmare, lansarea virusului SIDA de Stasi, atentatul de la 11 septembrie pus la cale de CIA etc. L.A.: La începutul anilor ’80, propaganda lansase la noi amenințarea bombei cu neutroni și demonstrațiile de protest au cuprins atunci toată România. Îmi amintesc că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
parabolică, uneori cu derivații de factură senzațională. Tehnica de compoziție a scrierilor, majoritatea transpuse scenaristic sau articulate pornind de la scenarii de film, este puternic cinematografică, uneori în dauna închegării epice: autorul pare a turna cadru după cadru, îmbină gros-planul și filmarea cu încetinitorul, prinde foarte bine, și cu minime precizări, profilurile, conflictele și mai ales atmosfera tensionată, decupează atent scenele, desface în bucăți gesturile personajelor și are grijă să asigure suspansul. Geneza romanului Prea târziu este interesantă. La originea sa ar
POPESCU-21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]