5,981 matches
-
Diaconovici-Loga” din Timișoara, urmează Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept din Cluj, terminate în 1948. A susținut un doctorat în literatură comparată (1974). A profesat ca jurist în Timișoara, apoi a devenit cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității din localitate. Colaborează la „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Tribuna”, „Familia”, „Transilvania”, „Cronica” ș.a. A fost soțul Aquilinei Birăescu. Debutează cu un eseu în „Vrerea” din Timișoara (1946) și editorial cu volumul Condiția romanului (1971), o cercetare riguroasă a romanului
BIRAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285742_a_287071]
-
Arad, în anii 1947 și 1948 funcționând și la Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu”. În ultima parte a activității sale didactice este lector și conferențiar, șef de catedră la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice (1955-1960), decan al Facultății de Filologie a Institutului Pedagogic din București (1962-1963) și prorector al instituției, conferențiar la Catedra de literatură comparată și teoria literaturii a Universității din București. Între anii 1950 și 1963, a fost cercetător și șef de secție la Institutul de Istorie și
BISTRIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285749_a_287078]
-
rulouri, situată lângă templul lui Serapis, Serapeionul, dependentă oarecum de cea dintâi. Scopul pe care și l-a propus b. din Alexandria a fost acela de a reuni toată literatura greacă în cele mai corecte copii. Este prima înflorire a filologiei pe care o atestă istoria. Dintre învățații care au lucrat la organizarea b. alexandrine trebuie reținut în mod deosebit poetul Callimachos din Cyrene, mort în anul 235 î.Hr., considerat părintele bibliografiei. El a elaborat primul catalog metodic al scriitorilor greci
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
BOGDAN-DASCĂLU, Doina (27.XI.1942, Reșița), stilistician și editoare. Este fiica Semproniei (n. Șimic), funcționară, și a lui George C. Bogdan, publicist. Urmează liceul în orașul natal (1957-1960) și Facultatea de Filologie, secția română-germană, a Universității din Timișoara (1960-1965). După absolvire, este repartizată în activitatea de cercetare științifică, la sectorul de lingvistică din cadrul Bazei de Cercetări Științifice Timișoara a Academiei Române unde este cercetător și în prezent. Din anul 1998, va fi și
BOGDAN-DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285787_a_287116]
-
activitatea de cercetare științifică, la sectorul de lingvistică din cadrul Bazei de Cercetări Științifice Timișoara a Academiei Române unde este cercetător și în prezent. Din anul 1998, va fi și cadru didactic la Universitatea Tibiscus din Timișoara. Și-a luat doctoratul în filologie cu teza Limbajul criticii literare românești (1979). A colaborat la „Orizont”, „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Literatorul”, „Rostirea românească”, „Limba română”, „Studii și cercetări lingvistice” etc. Debutează cu un articol de stilistică în „Orizont” (1968) și
BOGDAN-DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285787_a_287116]
-
de Limbă și Literatură al Academiei de Științe al RSS Moldovenești, iar între 1971 și 1980, conferențiar universitar la Institutul Pedagogic din Irkuțk (URSS). A fost înmormântat la Chișinău. Începe să publice din 1936, în 1964 susținându-și doctoratul în filologie. Preocuparea centrală a lui B. a constat în depistarea motivelor folclorice românești în opera lui Pușkin și Maxim Gorki și s-a materializat în mai multe lucrări, majoritatea scrise și publicate în limba rusă. A publicat studii și despre dramaturgia
BOGACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285784_a_287113]
-
Cracovia și Varșovia, specializându-se în limbi slave și descoperind numeroase scrieri și documente, majoritatea în limba slavonă, legate de istoria poporului român. Cu studierea și editarea lor se va îndeletinici până la sfârșitul vieții. Din 1891, funcționează ca profesor de filologie slavă la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, fiind ales, de mai multe ori, decan, prorector și, pentru scurt timp, rector (1-15 iunie 1912). Va deveni membru în 1903, iar în 1910 vicepreședinte al Academiei Române. Între 1902 și
BOGDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285785_a_287114]
-
, Ecaterina (19.IX.1938, București), critic și istoric literar. Urmează, la București, clasele primare la Liceul „Ion Heliade-Rădulescu”, apoi Liceul „Aurel Vlaicu” și, între 1955 și 1960, Facultatea de Filologie, secția franceză, a Universității din București. După licență devine redactor la Radio București, pentru emisiunile în limba franceză (1960-1965). Din 1961 este asistență la Catedră de franceză până în 1967, când, prin căsătorie, se stabilește în Franța. Aici pregătește doctoratul de
CLEYNEN-SERGHIEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286298_a_287627]
-
Învățătoriul poporului” (mai-octombrie 1848). După încetarea apariției celor două periodice, a colaborat statornic la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, cu studii, articole, eseuri, versuri și traduceri. În ianuarie 1867 a înființat și a condus, până în noiembrie 1872, „Archivu pentru filologie și istorie”, cea dintâi revistă românească de filologie. Eforturi serioase a depus și pentru sprijinirea teatrului românesc, alături de G. Barițiu, nu numai ca autor dramatic, ci și ca organizator și, apoi, ca membru fondator al Societății pentru fond de teatru
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
două periodice, a colaborat statornic la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, cu studii, articole, eseuri, versuri și traduceri. În ianuarie 1867 a înființat și a condus, până în noiembrie 1872, „Archivu pentru filologie și istorie”, cea dintâi revistă românească de filologie. Eforturi serioase a depus și pentru sprijinirea teatrului românesc, alături de G. Barițiu, nu numai ca autor dramatic, ci și ca organizator și, apoi, ca membru fondator al Societății pentru fond de teatru român. A fost președinte al comisiei însărcinate, în
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
și vicepreședinte al Astrei. Membru, din 1866, al Societății Literare Române, devine, ulterior, vicepreședinte al Academiei Române. Pasionat cercetător al limbii, s-a preocupat de problemele limbajului uman, ca limbă istoric constituită și cu exprimare individuală (stil). C. este considerat întemeietorul filologiei românești. În afară de filologie, gramatică și istoria limbii române, interesul său s-a manifestat și față de filologia arabă, pe care o studiază cu posibilitățile unui specialist. Studiul limbii române l-a atras îndată după absolvirea gimnaziului, când a început să culeagă
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
Astrei. Membru, din 1866, al Societății Literare Române, devine, ulterior, vicepreședinte al Academiei Române. Pasionat cercetător al limbii, s-a preocupat de problemele limbajului uman, ca limbă istoric constituită și cu exprimare individuală (stil). C. este considerat întemeietorul filologiei românești. În afară de filologie, gramatică și istoria limbii române, interesul său s-a manifestat și față de filologia arabă, pe care o studiază cu posibilitățile unui specialist. Studiul limbii române l-a atras îndată după absolvirea gimnaziului, când a început să culeagă din cărți și
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
Pasionat cercetător al limbii, s-a preocupat de problemele limbajului uman, ca limbă istoric constituită și cu exprimare individuală (stil). C. este considerat întemeietorul filologiei românești. În afară de filologie, gramatică și istoria limbii române, interesul său s-a manifestat și față de filologia arabă, pe care o studiază cu posibilitățile unui specialist. Studiul limbii române l-a atras îndată după absolvirea gimnaziului, când a început să culeagă din cărți și manuscrise probe de veche limbă românească, reunindu-le în bună parte în volumul
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
CIZEK, Eugen (24.ÎI.1932, București), clasicist. Este fiul Virginiei (n. Bălescu), profesoara, și al al lui Alexandru Gustav Cizek, funcționar, si frate cu Alexandru Nicolae Cizek. C. urmează liceul clasic (1948-1951) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1951-1955), încheindu-și studiile superioare cu lucrarea de diplomă Ideile social-politice la Seneca, sub îndrumarea profesorului Aram Frenkian. Este oprit ca asistent la Catedră de filologie clasică, unde devine profesor. I se acordă titlul de doctor
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
Nicolae Cizek. C. urmează liceul clasic (1948-1951) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1951-1955), încheindu-și studiile superioare cu lucrarea de diplomă Ideile social-politice la Seneca, sub îndrumarea profesorului Aram Frenkian. Este oprit ca asistent la Catedră de filologie clasică, unde devine profesor. I se acordă titlul de doctor în 1968, după susținerea tezei Lupta de idei a epocii lui Nero în izvoarele literare antice. Realități și idei. În 1973 obține doctoratul de stat la Universitatea din Lyon, unde
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
1932. Din 1933, devine elev la Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni, pe care l-a absolvit în 1937. În același an se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, terminată în 1942, cu o licență în filologie modernă (franceză și română). Concomitent cu studiile universitare, urmează Școala de Ofițeri de Rezervă din Bacău (1939-1940). În 1941 este înrolat și un an mai târziu trimis pe frontul de Răsărit. În 1942 este luat prizonier de trupele sovietice. Până în
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
extrem de dură, pe care o va sintetiza, peste ani, în romanul Nisipul (1989). După întoarcerea în țară este numit profesor la Seminarul „Veniamin Costache” din Iași și la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Pașcani. Din 1949 C. predă la Facultatea de Filologie din Iași, până în 1983, fiind pe rând asistent, lector, conferențiar și profesor (1962). În 1964 va fi numit șef al Catedrei de literatură română și comparată „G. Ibrăileanu”. Devine doctor în filologie în 1956 și doctor docent în 1968. Activează
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
Pașcani. Din 1949 C. predă la Facultatea de Filologie din Iași, până în 1983, fiind pe rând asistent, lector, conferențiar și profesor (1962). În 1964 va fi numit șef al Catedrei de literatură română și comparată „G. Ibrăileanu”. Devine doctor în filologie în 1956 și doctor docent în 1968. Activează ca lector de limbă și civilizație română la Paris, predând la Sorbona și la École Nationale des Langues Orientales Vivantes, între 1959 și 1962; este rector al Institutului Pedagogic din Suceava, între
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
Sorbona și la École Nationale des Langues Orientales Vivantes, între 1959 și 1962; este rector al Institutului Pedagogic din Suceava, între 1963 și 1966, director al revistei „Cronica” între 1966 și 1970 și director onorific, din 1933, al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1985), Premiul „Mihai Eminescu” (1987), Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1973, 1978) ș.a., iar în Italia, cu Premio Mediterraneo (1985). Membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
economică, istorie, etnogeneză, ocupații, legi, moravuri ale locuitorilor, ritualuri fundamentale, mitologie. Toate acestea sunt conținute în Pars prima, geographica și în Pars secunda, politica (istorică). Pars tertia conține considerații despre originea și particularitățile dialectale ale limbii române, o încercare de filologie comparată, între română și alte limbi romanice, și, în fine, date despre religia locuitorilor pământului moldav. Descrierea Moldovei este o pledoarie implicită pentru dreptul la libertate al patriei și al locuitorilor ei. În plus, principele-autor apără drepturile ereditare ale descendenților
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
de literatura comparada, altfel se organizau teoretic demersurile comparatiste, teoria influențelor fiind nu numai părăsită, dar și dezavuată critic. C. rămâne însă cantonat într-o perspectivă descriptivistă, evitând dezbaterea polemică sau emiterea punctului de vedere personal. În afara unor lucrări de filologie comparată sau a unor abordări tematiste explorând sfera literară hispanică sau cea franceză și scrise în spaniolă sau în franceză precum Estudios de literatura espanola y comparada (1954), L’Avenir du passe. Utopie et litterature (1972), Le Masque et le
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
Corneliei Ciocârlie (n. Băcilă), învățătoare, și al lui Simion Ciocârlie, profesor. A urmat la Timișoara Școala de Aplicație de pe lângă Școala Normală (1942-1946), Liceul „C. Diaconovici-Loga” (1946-1950) și Liceul Clasic (1950-1953), apoi a devenit student al Universității din București (Facultatea de Filologie, secția limba și literatura franceză, absolvită în 1958). Din 1958 este scurtă vreme bibliotecar, apoi profesor în învățământul secundar, ulterior (1959-1963) muzeograf la Muzeul Regional al Banatului. Din 1963 face carieră universitară la Timișoara, devenind profesor în 1990. Își ia
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
și literatura franceză, absolvită în 1958). Din 1958 este scurtă vreme bibliotecar, apoi profesor în învățământul secundar, ulterior (1959-1963) muzeograf la Muzeul Regional al Banatului. Din 1963 face carieră universitară la Timișoara, devenind profesor în 1990. Își ia doctoratul în filologie franceză în 1975, cu o teză despre sensul secund al structurii simbolice. A locuit neîntrerupt în orașul natal până în 2000, când s-a stabilit la București. S-a aflat, de-a lungul anilor, în mai multe rânduri în Franța: în
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
, Ion H. (28.I.1940, Arborea, j. Botoșani), etnolog și istoric literar. Este fiul Elenei (n. Sauciuc) și al lui Haralambie Ciubotaru, țărani. După ce face liceul la Dorohoi și, între 1961 și 1966, Facultatea de Filologie a Universității din Iași, devine muzeolog la Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași (1966-1967), iar din 1968, cercetător la sectorul de folclor al Institutului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Academiei Române, Filiala Iași. Își ia doctoratul în etnologie cu
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
greu de escamotat”. Cultul tradiției și al neamului, datinile și credințele lor, toate le vădesc „identitatea totală” cu neamul românesc. C. a elaborat și a impus proiectul de alcătuire a Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași, în cadrul căreia universul culturii populare este investigat în toată complexitatea sa (fondul arhivistic conține peste 170 000 de documente etnofolclorice). SCRIERI: Chestionar folcloric și etnografic general, Iași, 1970; Vânătorii (în colaborare cu Silvia Ionescu), Iași
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]