12,882 matches
-
Sorin Lavric În filozofie, originalitatea e direct proporțională cu nepăsarea față de jargon. Ești cu atît mai liber cu cît te poți rupe mai ușor de ticurile ei verbale. Și cum orice autor are un set de expresii predilecte la care recurge ca la o
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]
-
care au legătura cu viața lui Jorge Bergoglio. Prin aceste opere se va crea și un traseu turistic consacrat Papei. "Îl cunosc pe Jorge Bergoglio de 14 ani", a spus Fernando Pugliese. Sculptorul vrea ca prin ridicarea statuilor să transmită "filozofia fraternității și iubirii a Papei tuturor persoanelor care trec prin oraș". După ce cardinalul Bergoglio a fost ales Papă pe 13 martie, Catedrala din Buenos Aires a devenit un punct important de atracție turistică și religioasă.
Statuia Papei Francisc, în mărime naturală la Buenos Aires by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55880_a_57205]
-
asemenea, îmi place să meditez, dar cred că gândurile cele mai importante sunt cele care conțin un pic de poezie sau de nebunie, și cum acesta nu e cazul meu, tot ceea ce fac e să privesc în depărtare, să citesc filozofie și romane, să emit câteva reflexii de-a lungul lecturii, să urmăresc curgerea unei idei până la disoluția finală. În casă port de obicei halat și papuci, și nu spun asta doar pentru a spune ceva, ci pentru că, dincolo de îmbrăcămintea mea
Luis Landero - Portretul unui bărbat imatur () [Corola-journal/Journalistic/5607_a_6932]
-
tensiune care adună la un loc mai mulți tineri înclinați a se supune constrîngerilor ei. Dar meritul emulației nu e al ideii sub canonul căreia s-au strîns tinerii, ci al persoanei care a reușit s-o întruchipeze, dovadă că filozofia nu e dispută de abstracțiuni seci, ci înfruntare drastică între persoane vii. Judecat după emulația pe care a răspîndit-o în generațiile care s-au succedat după 1989, Gabriel Liiceanu se poate considera un dascăl mîntuit. În ultimele două decenii, din
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
i-au trecut prin mână s-au ales o serie de intelectuali care, revendicîndu-se ei înșiși de la tabăra fenomenologică, s-au supus ordalițiului de împlinire cerut de maestru. Și cum epistolarul de față are ca temă centrală tocmai împlinirea în filozofie, merită să-i precizăm nuanțele. Pentru Gabriel Liiceanu a te împlini în filozofie înseamnă a parcurge două etape distincte. Prima e cea a instrucției draconice după un tipar umanist de formație clasică: însușirea limbilor filozofiei, exegeza făcută pe surse originale
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
revendicîndu-se ei înșiși de la tabăra fenomenologică, s-au supus ordalițiului de împlinire cerut de maestru. Și cum epistolarul de față are ca temă centrală tocmai împlinirea în filozofie, merită să-i precizăm nuanțele. Pentru Gabriel Liiceanu a te împlini în filozofie înseamnă a parcurge două etape distincte. Prima e cea a instrucției draconice după un tipar umanist de formație clasică: însușirea limbilor filozofiei, exegeza făcută pe surse originale, traducerea cîtorva texte celebre - într-un cuvînt, disciplină dură în numele unor exigențe care
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
temă centrală tocmai împlinirea în filozofie, merită să-i precizăm nuanțele. Pentru Gabriel Liiceanu a te împlini în filozofie înseamnă a parcurge două etape distincte. Prima e cea a instrucției draconice după un tipar umanist de formație clasică: însușirea limbilor filozofiei, exegeza făcută pe surse originale, traducerea cîtorva texte celebre - într-un cuvînt, disciplină dură în numele unor exigențe care nu se negociază. Cine le suportă trece mai departe, cine nu le suportă rămîne a se ocupa cu literatura, care e locul
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
Eliberarea nu se face în virtutea unei gratuite pofte de răzvrătire, cînd orgoliul îl îndeamnă să plece de lîngă maestru spre a-i nega ideile, ci din imboldul instinctiv că, fără eliberare, nu există afirmare de sine. A fi copt pentru filozofie înseamnă a lăsa în urmă terminologii, scheme și etimologii învățate, pentru a-ți găsi propria terminologie și propria schemă. Numai că acest prag nu se atinge decît cu o condiție: ca gîndirea să fie în fidelitate cu viața trăită. Etapa
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
tip individual, ea însemnînd nu atît preferința pentru eseistica de tip confesiv, cît găsirea unui acord între ce gîndești și ce trăiești. Pe scurt, adevăratul fenomenolog e cel ale cărui concepte sunt inspirate de biografia sa, caz în care o filozofie are sens numai dacă gînditorul își trăiește viața în lumina schemelor pe care tot ea i le-a sugerat. Că schemele acestea ajunge să le exprime în concepte abstracte sau în tropi eseistici e un lucru secundar, important e altceva
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
eului tău, ori rămîi confiscat de schemele altora. Împlinirea cere prima variantă, ca în vorba aceea a lui Kierkegaard că filozoful ajunge să locuiască în clădirea pe care el însuși a construit-o. În schimb, cînd acordul între viață și filozofie lipsește, hiatusul apărut îl condamnă pe tînăr la un eșec pe care acesta și-l acoperă cu travaliul onorabil pe care îl depune în planul vieții universitare. Tînărul devine colportor al ideilor altora, rumegînd cu onestitate niște gînduri care nu
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
în rîndurile ei, cartea e un portret de generație, sau mai precis un portret de grup: grupul acelor intelectuali care s-au mișcat în ultimele două decenii pe orbita pedagogică pe care Gabriel Liiceanu a deschis-o la Facultatea de Filozofie din București: Cătălin Cioabă, Bogdan Mincă, Gabriel Cercel, Cristian Ciocan, Christian Ferencz-Flaz, Paul Marinescu și Paul Balogh. Cum protagoniștii se știu prea bine între ei, interesul cărții stă în felul în care fiecare își asumă trecerea de la etapa 1, de
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
e de a se opune și de a crea intriga corespondenței. Mai precis, apogeul volumului stă în tensiunea provocată de dezacordul dintre Gabriel Liiceanu și Christian Ferencz-Flatz, prilejuit de discursul de deschidere al Colocviului de Fenomenologie pe care Facultatea de Filozofie l-a găzduit în ziua 21 octombrie 2010. Cu acel prilej, Gabriel Liiceanu le-a înfățișat participanților tocmai hiatusul dintre etapa 1 și etapa 2, cu avertismentul că, fără depășirea hotarului dintre ele, posibilitatea de a face filozofie în cheie
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
Facultatea de Filozofie l-a găzduit în ziua 21 octombrie 2010. Cu acel prilej, Gabriel Liiceanu le-a înfățișat participanților tocmai hiatusul dintre etapa 1 și etapa 2, cu avertismentul că, fără depășirea hotarului dintre ele, posibilitatea de a face filozofie în cheie personală e exclusă. Avertismentul acesta a fost resimțit de participanți ca un afront, ba chiar ca o încercare de a descuraja niște tineri care și așa aveau de purtat crucea de dezinteres în care se zbate azi fenomenologia
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
Liiceanu le-a adus o apostrofă menită a-i debusola, cînd de fapt apostrofa a avut rostul unei „palme Zen“: nu de a le leza orgoliile, ci de a-i trezi la o stare de vigilență fără de care perspectiva unei filozofii mediocre nu poate fi evitată. Dacă pentru Gabriel Liiceanu filozofia ori e în prelungirea vieții ori nu e deloc, pentru Christian Ferencz-Flatz filozofia poate fi și fără viața celui care o practică, argumentul invocat fiind acela că fenomenologia are la
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
cînd de fapt apostrofa a avut rostul unei „palme Zen“: nu de a le leza orgoliile, ci de a-i trezi la o stare de vigilență fără de care perspectiva unei filozofii mediocre nu poate fi evitată. Dacă pentru Gabriel Liiceanu filozofia ori e în prelungirea vieții ori nu e deloc, pentru Christian Ferencz-Flatz filozofia poate fi și fără viața celui care o practică, argumentul invocat fiind acela că fenomenologia are la îndemînă un instrumentar conceptual care nu e un neajuns regretabil
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
le leza orgoliile, ci de a-i trezi la o stare de vigilență fără de care perspectiva unei filozofii mediocre nu poate fi evitată. Dacă pentru Gabriel Liiceanu filozofia ori e în prelungirea vieții ori nu e deloc, pentru Christian Ferencz-Flatz filozofia poate fi și fără viața celui care o practică, argumentul invocat fiind acela că fenomenologia are la îndemînă un instrumentar conceptual care nu e un neajuns regretabil, ci o componentă definitorie. Această componentă poate face abstracție de biografia gînditorului. Există
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
fi și fără viața celui care o practică, argumentul invocat fiind acela că fenomenologia are la îndemînă un instrumentar conceptual care nu e un neajuns regretabil, ci o componentă definitorie. Această componentă poate face abstracție de biografia gînditorului. Există o filozofie care nu se inspiră din viața gînditorului, și doar aceea contează: restul e eseistică autobiografică cu bătaie mărturisitoare, osîndită a nu se ridica la înălțimea hieratică a jargonului conceptual. Din această deosebire de opinii se iscă partea cea mai vie
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
înțelegerea felului în care se îmbrăcau, vorbeau și se comportau proprietarii și șefii instituțiilor. Cititorii preocupați de aceste subiecte, cei dispuși să definească lumea în acești termeni, trebuie să fi văzut în povestirile detective altceva decât criticii educați la școala filozofiei occidentale. În literatura pulp, pentru cititorii proveniți din clasa muncitoare era mai puțin vorba de crimă și de procesul detecției, cât despre zbaterea detectivului hard-boiled de a-și păstra independența muncii, despre îndemânarea lui de a decripta diferențele sociale și
Fabrica de ficțiuni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5094_a_6419]
-
cu timpul. Știu că vă supuneți unui program de lucru auster. Ce reprezintă pentru dumneavoastră scrisul: o necesitate, o plăcere, un cult? Ce vă oferă munca: bucurie, siguranță, putere, liniște? Universul livresc, unul adăugat, creat, poate fi acceptat ca o filozofie existențială, ca un modus vivendi? Mi-ați spus, odată, că v-ați fi dorit să aveți o viață contemplativă. Scrisul literar, evident, atunci cînd... îți reușește, devine o profesie și, concomitent, o formă de viață lăuntrică. Spre deosebire de atîtea alte ocupații
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
sculptorul căuta, în orele libere, să-și suplinească lipsurile citind dicționarele ca pe cărți. Or, dicționarele se consultă, nu se citesc, iar cine le parcurge pagini cu pagină e suspect de analfabetism viager. Mai mult, potrivit inamicilor, inițierea lui în filozofie era nulă, detaliu care nu exclude talentul nativ de șlefuitor al pietrei, lemnului sau bronzului. Căci, vorba lui Cassou, „filosofia nu are nimic de-a face cu cărțile și Brâncuși nu cunoștea deloc cărțile - îl cunoștea cel mult pe Milarepa
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
găsi doar cu greu locul. Sau, mai bine zis, nu și-l va găsi deloc. Prioritățile sunt clar delimitate: universitățile respectabile se vor concentra pe zona business-ului, a științei și cercetării științifice, a dreptului și a sănătății. Restul, de la filozofie la istorie și de la arte la litere, va intra în categoria „vocațională” sau va fi accesibil doar celor plini de bani, dispuși să plătească sume enorme pentru a se instrui, dar fără a aștepta ca studiile să le asigure un
Spectacol pentru doi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5482_a_6807]
-
lucru: Marta Petreu este o scriitoare din ce în ce mai citită și mai mult discutată. Cu orice carte care îi apare stârnește interes și nu o dată controverse. Produce și surprize. Poeta, eseista, cercetă toarea erudită de probleme, cu largi deschideri către istorie și filozofie, vine acum cu acest roman de familie și de lume ardelenească. Surpriza este mai întâi faptul de a fi scris un roman. Nu ne prevenise. Dar o surpriză este și formula în care l-a scris. În climatul actual de
O carte complexă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5487_a_6812]
-
--- András Forgách (n. 1952, Budapesta) a studiat istorie și filozofie la Universitatea ELTE, pe care a absolvit-o cu teza „James Joyce și «cotitura lingvistică» în filozofie”. Pînă în 1984 a lucrat ca secretar literar în cîteva teatre din Ungaria, ulterior funcționînd ca scriitor, traducător și grafician liber-profesionist. A debutat
Prezențe maghiare la Tîrgul de Carte Bookfest András Forgách: „Artistul trece mereu o graniță“ () [Corola-journal/Journalistic/5490_a_6815]
-
--- András Forgách (n. 1952, Budapesta) a studiat istorie și filozofie la Universitatea ELTE, pe care a absolvit-o cu teza „James Joyce și «cotitura lingvistică» în filozofie”. Pînă în 1984 a lucrat ca secretar literar în cîteva teatre din Ungaria, ulterior funcționînd ca scriitor, traducător și grafician liber-profesionist. A debutat în 1991 cu un volum de teatru conținînd piesele Vitellius și Ospătarul, prezente și în ediția apărută
Prezențe maghiare la Tîrgul de Carte Bookfest András Forgách: „Artistul trece mereu o graniță“ () [Corola-journal/Journalistic/5490_a_6815]
-
a „transferat anticii” în Europa medievală. Este cunoscut faptul că „șeicul șeicilor” (sau „șeicul din frunte”, cum e tradus în acest volum al-shayh alra’is) i-a continuat pe Aristotel și alți greci în asemenea măsură, încât unele somități în filozofie islamică (cf. Abd ar-Rahman al-Badawi, Histoire de la philosophie en islam. ÎI, pp. 680-693, Librairie philosophique, J.Vrin, Paris 1972) ajung să conteste orice noutate în textele aviceniene. Totuși, atât în Cartea vindecării, cât și în Cartea îndrumărilor și observațiilor (Kitab
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]