3,915 matches
-
comme nous l'avons déjà précisé, sur la perte des dents puis să nouvelle dentition; pour Coppola cela semble être un élément clé qui participe étroitement à la structure du film, plus qu'à celle du récit, puisqu'à la fin du film on retrouve une scène dans laquelle on voit bien à nouveau le personnage perdre leș dents et retrouver son âge du départ. La transformation physique du personnage n'est pas très spectaculaire à l'écran: îl retrouve des
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
charme pour que la brutalité de la réalité du temps se rappelle au personnage comme à nous. Rompre l'illusion qu'on peut échapper au temps: ni en amont, ni en aval , ni dans l'éternité d'une immortalité. Pourtant, la fin du film, comme celle du récit, laisse spectateur et lecteur dans l'expectative et le doute puisqu'aux côtés de Matei, mort et gelé dans son corps d'homme de 70 ans, on retrouve une roșe et dans le film
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
payée de son vivant. Le corps est encore, au siècle des Lumières, un objet tabou. Supposons que l'action du român corresponde à la période de șa publication (1782), même și la date des lettres reste suspendue après 17**. Cette fin de siècle "lumineux" partage leș pratiques corporelles entre licites et illicites et relègue une pârtie essentielle de l'humain la sexualité à la périphérie de la vie intime. Et pourtant quel était le sujet qui pouvait susciter l'intérêt le plus
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
institution(s), morale, connaissance timide du corps et de șes besoins. Îl ne s'agit pas d'exigences strictement physiques, plus faciles à identifier et à accepter dans l'économie de la vie, mais de nécessités d'ordre affectif. Vers la fin du siècle, le regard sur soi et sur l'autre commence à être plus attentif. La simplification des mœurs, par rapport à la Renaissance, entraîne une liberté de mouvement et un désir d'examen intérieur. On accepte la nécessité de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
la jeune dame fût intelligente. Et și elle l'était, cela ne représentait pas son capital majoritaire. Le monde de l'Ancien Régime découvrait la beauté sensible. Après un XVII-ème plein de poudre, de perruques et de rouge, vers la fin du XVIII-ème siècle on invente le style négligé élégant, on renonce petit à petit aux artifices, pour que leș sentiments se manifestent visiblement sur le visage. La rougeur n'est plus feinte, mais naturelle, l'éclat du regard est dû
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Merteuil, le Vicomte de Valmont, la Présidente de Tourvel, Cécile de Volanges, le Chevalier Danceny, Madame de Volanges (la mère de Cécile) et Madame de Rosemonde (la tânte du Vicomte de Valmont). Îl y a entre eux un tissu très fin de rapports de vie, d'amour et de mort. Celle qui déclenche leș mécanismes du jeu social et surtout du jeu intime, c'est la Marquise de Merteuil. En tânt que personnage principal, elle n'a pas de portrait. L
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
est, d'ailleurs, très parcimonieux avec leș détails physiques, îl préfère mettre en évidence leș effets sur le corps / visage de certains comportements. La seconde source d'information "corporelle" est l'opinion des autres personnages, de sorte que, à la fin, chacun se voie reflété dans l'autre. Excepté leș deux esprits maléfiques du român, Merteuil et Valmont, qui existent sans avoir du visage, variantes littéraires des Amants de René Magritte. Și la Marquise de Merteuil n'a point de visage
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
du temps de la fiction, lui superpose la sienne et obtient le maximum d'effet artistique. Leș acteurs ne doivent pas faire des efforts pour cacher leur âge; la mimique, leș gestes, leș regards trahissent un naturel rassurant et réconfortant. La fin est optimiste, en dépit de la mort du héros, car l'ingénue Cécile porte son enfant. Et parce que le père (Valmont) n'est plus, ce seră Gercourt qui en prendra soin. Au fond, c'est une vie qui remplace une
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
théoreticiens, sans doute excessifs, affirment qu'au théâtre leș spectacles ne șont donnés que pour justifier leș mouvements de rideau. Ils dorment pendant la pièce et jouissent lorsque le rideau se relève avânt le spectacle, lorsqu'il tombe à la fin"." (G. Lascaut, Journal du Théâtre național de Chaillot, n. 9, décembre 1982), apud Patrice Pavis, Dictionnaire du Théâtre, Editions Dunod, Liège, 1997, p. 306 ("Cortina afirmă, prin prezența să, chiar absența, absența constitutivă a oricărei dorinți și a oricărei reprezentări
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
numai pentru asta". (E. Sábato, Informe, capitolul XX, p. 378. Textul în spaniolă: "YO SABíA que debía haber una entrada pară que yo pudiese pasar y quizá sólo pară eso"). 124 Lorenzo Peirano, Memorias de E.S., Notas sobre Antes del fin, articol publicat în revista "Artes y Letras", suplimentul de cultură al ziarului "El Mercurio", 7 august 2005. 125 Ernesto Sábato, Antes del fin, p. 33. 126 În țările catolice, copiii îi primesc pe Craii de la Răsărit în noaptea de 5
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
X, având certitudinea discreției și eficienței. Demersul său a avut happy-end și chiar a doua zi, mult-discutata elevă X a apărut la școală cu cordonul pus la sarafan, care-i marca talia nevinovată. Atuul dirigintei în acest caz? Ochiul de fin observator al relațiilor interpersonale din clasă, care i-a permis să aleagă persoană cea mai potrivită pentru o sarcină, penibilă de altfel, ce ar fi avut, poate, sorți incerți de izbândă printr-o intervenție clasică. A pierdut sau a câștigat
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
interpreteze textul sfânt cu atâta temei și chibzuință, aș putea spune, atât de sobru și totuși să-l facă în același timp util pentru toate ramurile vieții religioase, în chip așa de adânc și multilateral, așa de gingaș și de fin<footnote Ibidem, p. 135. footnote>. Suidas, entuziasmat de taina putere a predicii Sfântului Ioan, scrie: Cuvântul său vâjâia mai puternic decât cascadele Nilului. Nimeni n-a posedat de la începutul lumii o asemenea plenitudine oratorică și numai el a purtat înaintea
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
4-14122010-BP/EN/4-14122010-BP-EN.PDF. Raportul global al competitivității 2009-2010, World Economic Forum, Geneva, 2010. Raportul OECD, Knowledge based economy, Ed. OECD, Paris, 1996. Regulamentul privind patentul comunitar, disponibil la http://eur-lex.europa.eu/ LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2000:0412:FIN:EN:PDF. Ribeiro, Gustavo, "Please Enlighten Me: What Does the World Trade Organization Have to Do with the Liberalization of Higher Education?", în Revista Brasileira de Politica Internacional, vol. 49, nr. 2/2006, Instituto Brasileiro de Relacoes Internacionais. Rodriguez, Victor
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
și inovare în contextul integrării în Aria Europeană a Cercetării, Academia Română, București, 2006, pp. 34-36. 107 Jaques Pelkmans, op. cit., p. 173. 108 Regulamentul privind patentul comunitar, disponibil la http://eur-lex.europa.eu/LexUri Serv/LexUriServ.do?uri=COM:2000:0412:FIN:EN:PDF (accesat la 10.10.2009). 109 Alexandru Munteanu, "Oficiul European de Brevete și Google elimină bariera lingvstică pentru inventatorii europeni", în Newsletter ERBNS, nr. 10/2011, p. 2. 110 Roxana Elena Lazăr, "Brevetul comunitar", în "Jurnalul de Studii
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
și reluarea activităților. 17 Kunina Endakova, op. cit., pag.782. 18 Wim Pelt, op. cit., pag. 278-279. 19 Statisticile ocupantului contabilizează 60.000 de greviști. 20 Etienne Dejonghe et Yves Le Maner, "Les communistes du Nord et du Pas de Calais de la fin du front populaire à mai 1941" in Les Communistes français de Munich à Chateaubriant (1938-1941), Paris, FNSP, 1987, pag.201-265. 21 D.E. Kunina, "Georges Dimitrov, Kominternul și problemele marelui război patriotic al poporului sovietic" in Georges Dimitrov, révolutionnaire et théoricien
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Marshall (1944-1948), edițiile sociale, 1985, 222 de pagini. 6 Lilly Marcou, op. cit., pag. 47. 7 André Jdanov, "Rapport sur la situation internationale présenté à la conférence d'information des neuf partis communistes qui s'est tenue en Pologne à la fin du mois de septembre 1947" in La Nouvelle critique, 1947, 32 de pagini, pag.1 . 8 Lilly Marcou, op. cit., pag. 3-4. 9 Citat de Lilly Marcou, op. cit., pag. 108. 10 Joan Barth Urban, Moscow and the Italian Communist Party, Tauris
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Richard V. Allen, Yearbook on International Communist Affairs, 1968, Stanford University, 1969, pag.549. 20 André Jdanov, "Rapport sur la situation internationale présenté à la conférence d'information des neuf partis communistes qui s'est tenue en Pologne à la fin du mois de septembre 1947" in La Nouvelle critique, 1947, 32 de pagini, pag.26. 21 Citat în Bernard Dutoit, L'URSS et l'intégration européenne, Lausanne, 1964, 237 de pagini, pag.185 . 22 Bernard Dutoit, op. cit., pag. 211. 23
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
et Secchia et l'évolution politique du parti communiste italien, 1944-1954" in Communisme, 9, 1986. André Jdanov, "Rapport sur la situation internationale présenté à la conférence d'information des neuf partis communistes qui s'est tenue en Pologne à la fin du mois de septembre 1947" in La Nouvelle critique, 1947. Lazitch, Branko "La formation de la section des liaisons internationales du Komintern (OMS),1921-1923" in Communisme, 4, 1983. Levesques, Jacques "Le parti communiste italien, l'URSS et l'ordre international. Le
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
e inutil să amintesc că acești remarcabili cercetători formează nucleul și animă un grup mult mai numeros axat pe studiul istoriei, sociologiei și politologiei comunismului din cadrul Institutului de Sociologie de pe lîngă Universitatea Liberă Bruxelles. 11 Jacques Bidet, Jacques Texier (coordonatori), Fin du communisme? Actualité du marxisme?, "Actuel Marx. Confrontation", PUF, Paris, février 1991, Actes du Colloque International de Sorbonne, 17-19 mai 1990, organisé par la revue "Actuel Marx" et l'Istituto Italiano per gli Studi Filosofici. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- JOSÉ GOTOVITCH, PASCAL DELWIT, JEAN-MICHEL
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
prin nordul țării, unde noii regine i-au fost arătate frumusețile țării. A urmat intrarea triumfală în Paris, umbrită doar de starea de sănătate a cardinalului Mazarin, mult prea bolnav ca să poată participa la festivități. La scurt timp după căsătoria finului său, la data de 8 martie 1661, Mazarin încetează din viață, lăsându-l pe Ludovic singur la conducerea statului, dar cardinalul îl inițiase deja pe Ludovic în politică. Regele a fost invitat la ședințele parlamentare, l-a însoțit în inspecțiile
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
interpreteze textul sfânt cu atâta temei și chibzuință, aș putea spune, atât de sobru și totuși să-l facă în același timp util pentru toate ramurile vieții religioase, în chip așa de adânc și multilateral, așa de gingaș și de fin<footnote Ibidem, p. 135. footnote>. Suidas, entuziasmat de taina putere a predicii Sfântului Ioan, scrie: Cuvântul său vâjâia mai puternic decât cascadele Nilului. Nimeni n-a posedat de la începutul lumii o asemenea plenitudine oratorică și numai el a purtat înaintea
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
exemple de neverosimil (ca argument pentru necredință "fundamentată științific") erau extrase din Evanghelii și priveau nașterea fără de prihană, motiv susceptibil, în "rostirea poporană" de a fi deturnat spre forme de deriziune facilă. 76 Datorez intromisiunea acestui termen în contextul dat finului (de suflet) al lui Iliescu, girantului și garantul celebrei "Cati"(cunoscută și sub numele de Abraam Buricka de la Educație), inimitabilului Vanghelie. Pentru "ejectarea" din partid (formulare pretențioasă), acest gurù al tinerimii dâmbovițene a folosit înlocuitorul "ejaculare", atât de potrivit pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
un plan préconçu. Les souverainetés qui en Europe se sont développées avec l'apparence de la logique la plus continue, ont procédé à cet égard avec le mème empirisme que les autres. Depuis le milieu du XIIe siècle jusqu'à la fin du XIIIe la vie sociale a été tissée d'un réseau compliqué de conventions, chartes et privilèges, délimitant les droits et libertés de chacun des contractants, et fixant les prérogatives du pouvoir. Le passage d'une règle juridique à une
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
S., Milza, P., Istoria Europei, 3, "State și identități europene (secolul XIV-1815)", Institutul European, 1998. Bertrand, de Jouvenel, Despre suveranitate, Paris, 1955. Betts, R. Reginald, La société dans l'Europe centrale et dans l'Europe orientale. Son développement vers la fin du moyen âge, în RHC, XXVIe Année, 1948, nr.1-2, Nouvelle Série, Tome VI, Paris, 1948, pp. 167-183. Bichicean, Gheorghe, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, Edit. C.H.Beck, București, 2008. Idem, Germania. O istorie de la antici la prezent, Institutul European
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
la couronne de Bohême du XVI e siècle, în AHMC, t. I, Louvain Paris, 1960, pp. 203-218. 159 Ibidem, pp. 207-208. 160 R. R. Betts, La société dans l'Europe centrale et dans l'Europe orientale. Son développement vers la fin du moyen âge, în RHC, T. VI, XXVIe, 1948, Paris., p. 176. 161 Ibidem, p. 178. 162 Paul Lendvai, op. cit., p. 95. 163 Mihail P. Dan, Cehi, slovaci și români în veacurile XIII-XVI, Universitatea "Regele Ferdinand I", Cluj-Sibiu, Tipografia "Progresul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]