13,525 matches
-
Carabulea au avut încă de la început, din anii ’90, o inserție socială cu un impact deosebit, ce depășește modelele standard de manual privind responsabilitatea socială corporativă. Această inserție înseamnă o legătură preferențială cu zona Sibiului și oamenii săi, concretizată în fixarea în această zonă a centrului de greutate al afacerilor grupului și în asumarea cu mândrie a rolului de provincial. În timp ce mulți întreprinzători români de succes și-au mutat cartierul general în capitală pe motiv că de aici „se dă ora
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
clar definit, de vreme ce a fost elaborată și editată cu ocazia prezenței României la Smithsonian Folklife Festival de la Washington DC, în iunie-iulie 1999. Cartea urmărește în primul rând informarea exactă, obiectivă a cititorului mediu american cu privire la ansamblul culturii populare românești, de la fixarea riguroasă a cadrului istorico-geografic al constituirii acesteia până la prezentarea concisă a principalelor ei componente (ocupații, așezări și adăposturi, structura socială a satului tradițional, meșteșuguri și artă populară, cultură spirituală, inclusiv un capitol despre dimensiunea sa creștină). Este unul dintre puținele
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
Ori de câte ori a fost numit „lovinescian”, C. a respins filiația. Recunoaște că n-a primit nici „cuta dogmatică” de la Mihail Dragomirescu, bunul său profesor, autorul Științei literaturii. A fost și a rămas un spirit independent. Sunt totuși motive serioase care îndreptățesc fixarea criticului în direcția estetică a lui E. Lovinescu: apărarea autonomiei esteticului, acceptarea, în esență, a ideii de sincronism și diferențiere, opțiunea pentru valorile modernității (în frunte cu Arghezi și Ion Barbu), atitudine consecvent ostilă față de tracomanie sau față de fenomenele iraționale
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
configurarea unei perioade tragice din istoria românească. La ce folosește Parisul? (2000) este o carte de memorialistică, înfiripată într-un lung dialog între C., căreia îi aparține ideea, și Mariana Sipoș. Realizată la Paris, întâlnirea are drept scop nu doar fixarea în chip durabil a amintirilor scriitoarei, ci și trezirea amneziilor care domină contemporaneitatea, cu alte cuvinte, stimularea „organului gânditor” al generației „uituce”. Relatările fiind dominant din lumea literară, se alcătuiește treptat și parțial „mica istorie literară” a deceniilor cinci, șase
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
un mod doar aparent paradoxal, ele sunt strânse și răsucite, memorabil, într-un singur fir - transformat în filon liric. Poetul se dovedește de o mare maturitate încă de la primele sale versuri, acestea exploatând, cu efecte mai mereu remarcabile, captarea și „fixarea” energetismului fluid și arzător în plasa rece, „indiferentă”, strict instrumentală, a unei prozodii regulate. „Spasm încremenit”, așadar, inclusiv cu ajutorul dat de forma fixă, perfect cizelată, a strofelor. Elementele nu sunt decorative, ca la adevărații parnasieni: materialul folosit de poet este
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
sistem explică cenestopatiile și difuzarea durerii autoîntreținerea prin mecanisme de cerc vicios etc.; starea normală și endocrină (hipo- sau hipercalcemia, spasmofilia, hipertiroidismul, disfoliculina, acidoza); factorii psihici. Intervenția psihicului se manifestă ca amplificare sau adaos psihic (frică, anxietate, oboseală etc.). ca fixare psihică (durere de urmă, durere - amintire Leven), ca psihologie (durere psihogenă, corticogenă, centrogenă, imaginativă, obsesivă, psihosomatică, nevrotică, cerebralgie, algohalucinoză etc., Oppenheim, Lhermite, Mallet, Stenvers). De obicei există o „durerea psihizată” - reziduală (Păunescu - Podeanu). Durerea fiind un simptom subiectiv și reacție
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
stării sale. Medicul contribuie și el la “fondul” de anxietate (de obicei, disimulată bine). De exemplu: teama de contagiune - în cazul bolilor infecțioase și epidemice; “teama de bolnav”, teama psihiatrului de actele agresive ale psihoticilor, demenților; teama medicului - bărbat de “fixare” afectivă a unei bolnave. La acestea se adaugă temerile și anxietățile medicului legate de eficacitatea actului medical: teama de “eroarea medicală” în diagnostic și tratament; „tracul” chirurgului înainte și în timpul operației; teama de a nu reuși; temeri care țin de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
prin proces activ secundar, fie o modificare a vitezei prin care transportorul proteic deplasează situsul de legare de pe o față pe alta a membranei. In derularea procesului de transport activ primar, proteina transportoare suferă o modulare covalentă ca rezultat al fixării unui radical fosforilat ce provine din degradarea ATP. In cazul transportului activ secundar proteina transportoare suferă o modificare alosterică ca urmare a fixării ionului. Recapitulând, în cadrul proceselor de transport activ secundar ionul de sodiu se deplasează întotdeauna din mediul extracelular
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
membranei. In derularea procesului de transport activ primar, proteina transportoare suferă o modulare covalentă ca rezultat al fixării unui radical fosforilat ce provine din degradarea ATP. In cazul transportului activ secundar proteina transportoare suferă o modificare alosterică ca urmare a fixării ionului. Recapitulând, în cadrul proceselor de transport activ secundar ionul de sodiu se deplasează întotdeauna din mediul extracelular, unde se găsește în concentrație foarte ridicată, în interiorul celulei, unde concentrația sa este scăzută, deci în sensul gradientului său de concentrație, în timp ce substanța
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
care sunt expuse la exteriorul celulei; este deci un tetramer. Fiecare unitate funcțională prezintă un situs de fosforilare cu activitate ATP-azică, trei situsuri de legare a ionilor de Na+, două situsuri pentru legarea ionului de K+ și un situs de fixare a ouabainei (glicozid cardiac). Prezența aproape ubicvitară și funcționarea continuă în organismele animale face ca peste 1/3 din ATP-ul consumat de un organism animal în repaus să fie folosit în acest proces. Ciclul funcțional începe cu activarea situsului
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și funcționarea continuă în organismele animale face ca peste 1/3 din ATP-ul consumat de un organism animal în repaus să fie folosit în acest proces. Ciclul funcțional începe cu activarea situsului enzimatic urmată de hidroliza ATP ului cu fixarea a trei ioni de sodiu ce ocupă siturile specifice. Pompa fixează radicalul fosfat și își schimbă conformația. In etapa următoare ionii de sodiu sunt eliberați. Ultima etapă cuprinde fixarea a doi ioni de potasiu din exteriorul celulei urmată de transportul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
începe cu activarea situsului enzimatic urmată de hidroliza ATP ului cu fixarea a trei ioni de sodiu ce ocupă siturile specifice. Pompa fixează radicalul fosfat și își schimbă conformația. In etapa următoare ionii de sodiu sunt eliberați. Ultima etapă cuprinde fixarea a doi ioni de potasiu din exteriorul celulei urmată de transportul lor în citosol ca urmare a unui alt proces de transconformare. In această etapă se eliberează și radicalul fosfat de către pompă, aceasta fiind capabilă să-și reia ciclul. Potențialul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sale, cu sau fără scurtarea mușchiului. La realizarea contracției musculare participa direct sistemul contractil și sistemul de cuplare a excitației cu contracția, procesul fiind susținut de sistemul energogen. Celula musculară este dotată cu un aparat contractil specific, cu organizare sarcomerică. Fixarea calciului pe troponina C are ca efect descoperirea zonelor active de pe filamentele de actină, permițând fixarea capului polar al miozinei. Prin activarea ATP-azei miozinice se modifică încărcarea capului polar care, atras de corpul filamentului de miozină, determină flexia punții transversale
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de cuplare a excitației cu contracția, procesul fiind susținut de sistemul energogen. Celula musculară este dotată cu un aparat contractil specific, cu organizare sarcomerică. Fixarea calciului pe troponina C are ca efect descoperirea zonelor active de pe filamentele de actină, permițând fixarea capului polar al miozinei. Prin activarea ATP-azei miozinice se modifică încărcarea capului polar care, atras de corpul filamentului de miozină, determină flexia punții transversale spre interiorul discului intunecat. Actina antrenată în această mișcare alunecă spre mijlocul sarcomerului, care astfel se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
musculare scheletice După durata contracției, mușchii sunt rapizi sau lenți, în funcție de rolul mușchiului respectiv. In cazul mușchilor oculari o secusă durează 1/40 s, la gastrocnemian 1/15 s, iar la solear 1/5 s. Mușchii oculari au ca funcție fixarea ochilor asupra obiectelor privite, de aceea mișcarea ochilor trebuie să fie rapidă. Mușchiul gastrocnemian este adaptat alergării, săriturilor, în timp ce mușchiul solear se contractă lent continuu, pentru a realiza funcția de suport a corpului împotriva gravitației. Abilitățile aerobe sau anaerobe depind
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cătră autor. Cântecul ca și oda sânt determinațiuni de-o întindere foarte vastă, cari ele de sine nici nu decid care să fie tonul fundamental al declamațiunii lor, ci coprinsul și modul cum acesta e tratat - iată legislatorii proprii pentru fixarea în fiece timp a tonului fundamental din declamațiune. {EminescuOpXIV 329} Declamațiunea lirică are să serve viitorului declamator la conceperea și tratarea unui întreg estetic. Aicea el are ocaziunea de-a se ridica de la cântecul cel mai simplu până la cel mai grandios
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
necesară a acestor studii e totdeuna rațiunea simbolică, pe care trebuie s-o presupunem ca neapărată [pentru cel] care vrea să se destineze acestor ocupațiuni. Arătarea caracteristică a unei personalități se complectează prin ținuta corpului întreg, prin care noi înțelegem fixarea precisă a esteriorul[ui] fizic, devenită habituală prin mișcarea și prin întreaga direcțiune a vieții individului. Precum trăsurile schimbăcioase a feței se pot preface într-o fizionomie care să reflecteze internul unui individ și patosul său esențial, tot astfel ținuta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
obiective, prin folosirea încărcăturilor explozive, toxice, biologice sau nucleare, plasate sau expediate în locuri, medii sau obiective frecventate de persoanele vizate și prin lovirea de la distanță a țintelor cu mijloace telecomandate. Caracteristic pentru această formă de acțiune sunt: așezarea sau fixarea încărcăturilor explozive la obiective fixe sau mobile, "lipirea" unor încărcături explozive cu dispozitiv de fixare magnetic, aruncarea unor încărcături explozive din mijloacele de transport pe timpul depășirii obiectivului, expedierea sau înmânarea persoanelor vizate a unor colete, articole de artizanat, ceasuri, jucării
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
sau obiective frecventate de persoanele vizate și prin lovirea de la distanță a țintelor cu mijloace telecomandate. Caracteristic pentru această formă de acțiune sunt: așezarea sau fixarea încărcăturilor explozive la obiective fixe sau mobile, "lipirea" unor încărcături explozive cu dispozitiv de fixare magnetic, aruncarea unor încărcături explozive din mijloacele de transport pe timpul depășirii obiectivului, expedierea sau înmânarea persoanelor vizate a unor colete, articole de artizanat, ceasuri, jucării etc., în care se află ascunse încărcături explozive. c) Acțiunea psihologică, ca formă de luptă
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
b. poate efectua, cu respectarea Legii nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, verificări prin: solicitarea și obținerea de obiecte, înscrisuri sau relații oficiale de la instituți publice; consultarea de specialiști ori experți, primirea de sesizări sau note de relații; fixarea unor momente operative prin mijloace tehnice sau prin constatări personale; c. intervine, independent sau în cooperare cu alte organe prevăzute de lege, pentru prevenirea și contracararea acțiunilor de natură să pună în pericol viața, integritatea fizică, sănătatea sau libertatea de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
teroriste includ, de regulă, și tactici de diversiune, forțele de ripostă trebuie să fie avizate asupra acestui fapt. Este prima măsura că răspuns direct la acțiunea teroristă și are drept scop limitarea atacului (dacă acesta este în curs de desfășurare), fixarea situației și izolarea zonei. În aceasta etapă, acțiunile se desfășoară rapid, pentru a limita pagubele umane și materiale, a nu permite intrarea altor elemente teroriste în zona acțiunilor și a diminua posibilele pierderi umane, distrugeri și pagube materiale. Stadiul al
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
său. Amel se dovedea un monarh impulsiv, cu o apetență deosebită pentru violența la scară universală. ― Amel, fiul meu, m-ai chemat? ― Aș prefera să-mi spui Bella, tată! Prin pomenirea numelui oficial, Bella al VH-lea, se dorea probabil fixarea termenilor în care avea să se poarte discuția. Kasser rămăsese membru în Consiliul de Coroană și, deși părerea sa nu ar fi putut schimba mare lucru, Bella nu era încă în postura de a ignora total opiniile bătrânului său tată
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pînă dincolo de bacalaureat: naratorul auctorial. (Johnson 1983: 1702) Care sînt așadar cele mai importante concepte din lucrarea de teorie narativă a lui Stanzel? Contribuția cu totul excepțională a lui Stanzel constă în descoperirea romanului cu situație narativă personală, respectiv în fixarea terminologică și în descrierea naratologică a modului "reflector". Acest demers deschizător de drumuri în teoria narațiunii se întemeiază pe cunoștințe lingvistice, dar și pe o istorie a abordării naratorului în tradiția germană și în cea anglo-americană a analizei textului narativ
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și discretă, cum se întîmplă, de pildă, în romanele Procesul și Castelul ale lui Kafka. În romanele în care situația narativă personală este menținută în mod consecvent, structura procesului prezentării narative devine relativ stabilă, uneori chiar monotonă, ca urmare a fixării asupra punctului de vedere din mediul actorial, cum se întîmplă, de exemplu, în seria de romane de tip stream of consciousness a lui Dorothy Richardson intitulată Pelerinaj. În romanele de acest gen un tipar al alternanței ritmice poate fi produs
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a discuta o problemă foarte delicată, și anume posibilitatea ca Stephen să intre în ordin. Pentru această discuție directorul s-a așezat în fața ferestrei într-un asemenea mod, încît Stephen putea identifica doar conturul chipului său, nu și expresia facială. Fixarea perspectivală a liniei Stephen-director-fereastră care funcționează ca un cadru contribuie substanțial la definirea tematică a acestei scene, pe care cititorul o percepe din poziția lui Stephen în interiorul camerei: Directorul stătea în cadrul ferestrei, cu spatele la lumină, cu un cot rezemat de oblonul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]