58,483 matches
-
un solid (că informație și interpretare) comentar, care clarifica, sub raport istoriografic, toate complicațiile acelor ani de tristă amintire. C. Rădulescu-Motru, Revizuiri și adăugiri 1946, 1947, volume îngrijite de Gabriela Dumitrescu și Rodica Bichis. Comentariu de Dinu C. Giurescu. Editură Floarea darurilor, 1998.
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
scăpat - Mircea Cărtărescu - sub o imensă umbrela neagră" (M.I). SÎMBĂTĂ și DUMINICĂ, în week-end: vizitatorii sporesc, personalitățile revin, reporterii se mișcă iute, au ochi buni și reportofoane cu baterii încărcate. Semnalam rubricile Din tîrg culese (la care contribuie toată floarea studențimii de la Litere), Jurnalul (de Tîrg) al Adinei Dinitoiu, observațiile Luminiței Marcu, interviurile și instantaneele lui Cristian Munteanu, Paul Cernat, Dana Gheorghe, Emilia David și "capul limpede" al lui Ion Bogdan Lefter. // Tot de la Tîrg Cronicarul a primit Facla literară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
la Parlament, se deschide o expozitie în onoarea Papei. Perfect, zic doamnei de la Uniune, amin cu o zi. Da, zice doamna, dar a doua zi, tot la 17, e fixată deja, la "Simeza", expoziția de pictură... a actorului Sileanu... toată floarea cea vestită a cetății lui Bucur buluc la Sileanu. Perfect, decid, o deschid pe a mea la ora 18. Zis și făcut. Va dati seama între ce nicovala și ciocan s-a aflat propriu-mi vernisaj! Ies din galerie pe
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
cu un plâns melodios: "Mama ta poartă ochelari cu șapte lentile/ tatăl tău te păzește din turn,/ grăbeste-te iubito mai am câteva zile/ și am să plec soldat într-un cătun./.../ Când tu în parcuri roze te vei bate/ cu flori printre frumoși adolescenți/ eu am să duc o rănită în spate/ și-am să-i învăț algebra pe sergenți, // când tu ai să dansezi fără vreo grijă/ curtata îndelung de-un licean/ de mine se va-ndrăgosti o schija/ și-
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
o cutiuța special aleasă pentru astfel de intervenții de securitate, viră insectă în ea, bagă cutiuța la loc în buzunar, și precis că în ziua aia, trecînd că de obicei prin Cișmigiu, va depune furnicuta la loc sigur, pe vreo floare sau pe scoarță bătrînă a stejarului din mijlocul parcului, un frate și el de mai tîrziu al copacului uriaș la umbră căruia Tucidide își scrisese istoria.
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
a poeziei eminesciene. E vorba, mai exact, de poeziile din prima perioadă a creației eminesciene, publicate în Convorbiri literare (Venere și madona, Epigonii, basmul Făt-Frumos din lacrima și Mortua est și, mai apoi, de Sârmanul Dionis, Egipetul, Înger și demon, Floare albastră, Împărat și proletar). În încercarea de reconstituire a unei mitologii autohtone, speciile predilecte la care recurge Eminescu sunt epopeea, pastorala, basmul, "îmbinare de ficțiune istorică și basm popular, totul așezat într-un peisaj miraculos (grădină lui Eutanasiu), dar cu
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
citit-o, pentru a verifica opinia entuziastă a memorialistului care o consideră "o creație europeană", scrisă astfel încît o face intraductibilă. Mai sînt de reținut și alte portrete evocatoare, cele ale lui Mircea Streinul, Iulian Vesper, Sandu Tudor, conducătorul gazetelor Floare de Foc și Credința, devenit, prin trecerea la monahism, părintele Daniil și mort în închisoare, în anii șaizeci. Figuri în filigran ale dlui Pericle Martinescu se citesc cu interes. Îl recomandăm tuturor, și, cu deosebire, tinerilor dornici să cunoască atmosfera
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
supliment al revistei Luceafărul (1990-1993) și ca redactor la ziarul Adevărul (1994), să colaboreze cu poeme și eseuri la multe alte publicații, să pregătească, împreună cu regizorul Alexander Hausvater textele pentru două spectacole de teatru de mare succes ("...au pus cătușe florilor" de Fernando Arrabal și La țigănci de Mircea Eliade). A reușit, totodată, să-i farmece pe mii de cititori cu un mod nemaiîntâlnit de a scrie poezie în limba română, să provoace emulație în mediile literare pe care le frecventa
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
părea, în ce-l privește, curată nesocotință. Astăzi, dacă ar citi aceste glose ce se vor un necrolog, ar rîde, poate, de toate acestea. Sau n-ar rîde: m-ar privi cu zîmbetul lui ce se închidea treptat, ca anumite flori, seara, pînă la a semăna cu o mască de o indicibilă melancolie și m-ar lăsa la fel de nedumerit ca întotdeauna. După Marian Papahagi, după Ioana și Liviu Petrescu, iată, nici Mircea Zaciu nu mai este. îmbătrînim tot mai singuri și
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
râs. Să ne aplecăm asupra unui subiect trecut de două treimi din viață - dinamic, voios, bazat pe convenabile rezultate medicale, încă mai abitir pe scorul ridicat în sondaje. De ziua lui, de nativ în pești, i se aduc buchete de flori mai bogate decât jerbele funerare, un buluc de partizani îi împing poarta, i se înfig în față. I se pregătește un post pe care l-a mai avut și pe care, de patru ani, rîvnește să-l redobândească. Toate merg
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
Enumerații de tipul acesta ca și efectele ce derivă din procedeele de insolitare a mecanismului asociativ ne duc cu gândul, iarăși și iarăți la producțiile suprarealiștilor: "erau cărători de tablouri: pașii lor verzi erau moi, coloana vertebrală flexibilă ca o floare a soarelui, epiderma le era dezmierdătoare, învățată cu nașteri, duceau la subsuori păsări și în sâni fluturi și umblau în trăsuri împarfumate, în corăbii cu piei de vulpi argintii." (p. 17) Evident nu putem vorbi efectiv de o influență a
Portretul scribului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17212_a_18537]
-
reală: "La șapte ani se dezgorapă morții,/ Se pune os lîngă os în cutii,/ Și chiar cînd osul frunții li s-a ros/ Se plîng ca oamenii întregi și vii.// Trei zile stau la loc de închinare/ Și se-aduc flori la capetele lor/ Și li se spune cine s-a mai născut/ Și li se dau în grijă cei ce mor.// Apoi începe să ne doară capul/ De crinii de pe ei și rînd pe rînd/ Ne-ndepărtăm de flăcările-albastre. Cîntînd
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
Horia Andreescu ne-a purtat în alte teritorii emoționale demonstrând că în orice repertoriu Madrigalul își păstrează incredibila puritate sonoră și luminozitatea. Tot la muzică a recurs ca element de fast și încălzire a atmosferei - pe lângă solemnitatea și profuziunea de flori - o altă festivitate recentă, decernarea Premiului pentru Excelență în Cultura Românească. Chiar și prezentarea, atât de frumos rostită de Ștefan Iordache, s-ar putea defini ca un adevărat imn închinat muzicii: "limbaj universal", "putere de transcendere a cuvântului" etc. Și
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
Cronicar Zona Almosnino Dacă ne-am lua după autoevaluările publice arogante, după revendicările vanitoase de lauri, pămîntul lumii noastre literare ar trebui să fie buric lîngă buric. În grădina Literelor, modestia și discreția sînt flori rare, parfumul lor se pierde în mirosurile stridente de buricul-pămîntului și doar timpul poate cerne fructele perisabile de cele perene. CONTRAPUNCT nr. 1-2 aduce în lumină, într-un act tîrziu de justă evaluare, un poet prea puțin cunoscut tocmai datorită
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
face cu "cruzimea" ființei care, mai slabă fiind, înțelege a se apăra uneori cu ferocitate în competiția vitală: "Te lamentezi privindu-mi/ mîna inertă/ fără prietenie;/ sînt crud, așa spui,/ ba eu, femeia/ sînt cea mai crudă/ sînt muma/ moartea/ floarea;/ stai și gîndește// așa, neatins,/ am să-ți las eu întreagă/ ție, durerea!" (Cruzime). Consecința e libertatea, plonjarea în poezie nediferențiată, în mediul căreia bărbatul și femeia au drepturi egale, în temeiul unei "democrații" a spiritului creator. Autoarea savurează această
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
amor/ Zadarnică, perdută ca și cum n-ar fi fost!// Căci razele speranții și glasul mîngîierii/ Nu și-au vărsat lumina pe sufletu-mi tăcut,/ Și rătăcind ca dorul pe stîncile durerii/ În sînul meu amorul trăi necunoscut/ Și jalnic ca o floare născută p-un mormînt.// O tu, ce-aprinzi în pieptu-mi dureri neadormite!/ Cînd noaptea se coboară cu șoapte fericite/ Pe patul tău odihna și somnul a chema,// Poate că zici adesea cu buzele-ți divine./ Ce tind aceste versuri d-
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
în care ne zbatem. Ca mama lui Ștefan cel Mare, cea din viziunea lui Bolintineanu, Geta Dimisianu îi spune fiecărui scriitor de azi: du-te la masa de scris, pentru cultura română mori, și-ți va fi mormântul coronat cu flori! în carte sunt reproduse însemnări din mai multe caiete, pe care Securitatea le-a confiscat în 1958 și pe care Nadia Marcu Pandrea , fiica scriitorului, le-a recuperat după 1989. Pe baza lor, scriitorul intenționa, probabil, să-și redacteze cândva
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
doar impresionată de frumusețea lor discretă, calmă și parcă depărtată, cît mai cu seamă derutată de întîlnirea cu un univers estetic și mental atît de diferit. Unul dintre tablouri, creat de Zhou Xian în 1867 și intitulat " O sută de flori", a fost inspirat de o compoziție mult mai veche, datînd din secolul al XVI lea, a unui artist pe nume Sun Kehong care picta mai ales flori. Fermecat de florile predecesorului său, Xian a recompus una din lucrările lui, îngăduindu
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
dintre tablouri, creat de Zhou Xian în 1867 și intitulat " O sută de flori", a fost inspirat de o compoziție mult mai veche, datînd din secolul al XVI lea, a unui artist pe nume Sun Kehong care picta mai ales flori. Fermecat de florile predecesorului său, Xian a recompus una din lucrările lui, îngăduindu-și, spre a obține o operă la fel, dacă nu mai frumoasă, răgazul (nemaiauzit) pictării unei singure petale de floare pe zi. Privind suavele flori de cais
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
de Zhou Xian în 1867 și intitulat " O sută de flori", a fost inspirat de o compoziție mult mai veche, datînd din secolul al XVI lea, a unui artist pe nume Sun Kehong care picta mai ales flori. Fermecat de florile predecesorului său, Xian a recompus una din lucrările lui, îngăduindu-și, spre a obține o operă la fel, dacă nu mai frumoasă, răgazul (nemaiauzit) pictării unei singure petale de floare pe zi. Privind suavele flori de cais de pe pînză, unele
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
nume Sun Kehong care picta mai ales flori. Fermecat de florile predecesorului său, Xian a recompus una din lucrările lui, îngăduindu-și, spre a obține o operă la fel, dacă nu mai frumoasă, răgazul (nemaiauzit) pictării unei singure petale de floare pe zi. Privind suavele flori de cais de pe pînză, unele mici și palide, cîteva însă exploziv colorate, aproape falnic supradimensionate, m-am gîndit, mirată și tulburată, ce poate să însemne, ce poate simți un artist care își dedică ore întregi
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
mai ales flori. Fermecat de florile predecesorului său, Xian a recompus una din lucrările lui, îngăduindu-și, spre a obține o operă la fel, dacă nu mai frumoasă, răgazul (nemaiauzit) pictării unei singure petale de floare pe zi. Privind suavele flori de cais de pe pînză, unele mici și palide, cîteva însă exploziv colorate, aproape falnic supradimensionate, m-am gîndit, mirată și tulburată, ce poate să însemne, ce poate simți un artist care își dedică ore întregi dintr-o zi, poate ziua
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
unele mici și palide, cîteva însă exploziv colorate, aproape falnic supradimensionate, m-am gîndit, mirată și tulburată, ce poate să însemne, ce poate simți un artist care își dedică ore întregi dintr-o zi, poate ziua întreagă, unei petale de floare. Petală după petală - iată o trecere a timpului atît de diferită de shakepeareana ei măsurare în zile sordide, mult mai apropiată nouă, europenilor. Întrebarea pe care mi-am pus-o eu vizitînd expoziția Școlii Shanghai este, desigur, aproape fără răspuns
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
Ei, așa mai merge ! Finalul revistei ne va permite, sîntem asigurați, să rămînem "cu cel mai plăcut gust pe limbă (și nu doar)". În același stil grosier e redactat și sumarul revistei. Spicuim un titlu: "Fanar: La umbra jupîneselor în floare. De ce vechii boieri erau sclavii "păsăricii din colivia de aur" veți simți pe mușchiul vostru, savurînd scenele de iatac ale jupîneselor Isabela și Anișoara." Mergem la pagina indicată și descoperim un text inept, prefațînd o suită de 7 imagini "saphice
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
deși "înnobilată" prin tensiunea pură care străbate imaginile - decupări din real, efectuate cu ingeniozitate (realul se metaforizează astfel el însuși): "Se-ntîmplă ceva în viața și opera Poesiei, ceva asemănător cu/ fața turtită a unui copil într-o fereastră plină cu flori de gheață./ În zori mașinile îl vor ejecta la marginea orașului, în timp ce/ ceilalți se vor întoarce de la cimitir cu un gust amar în gură,/ ca de pastramă arsă, sau pelin..." (Sau pelin...). E aci o antigratuitate, deci o tendențiozitate sui
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]