KorAP: Find »[drukola/base=focar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...71 72 73 ...357 >

8,923 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

în culturi odată cu substratul ce nu a fost corect dezinfectat, iar apoi este răspândită de sporii ce se elimină din fructificațiile ciupercii . Prevenire și combatere. Se recomandă dezinfectarea corectă a substratului, ventilarea bună a spațiilor și evitarea temperaturilor de peste 22șC. Focarele de infecție se vor distruge prin stropiri cu soluție de formalină 2 % sau cu soluție de sulfat de cupru 3 %. 8.10.4. Putregaiul moale Hypomyces perniciosus Boala este una dintre cele mai păgubitoare putând produce pagube de 25 % din

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
la bolile bacteriene la plante. În Europa boala a fost semnalată în 1957-1968 în Anglia, în 1967 în Polonia și între 1970-1990 în aproape toate țările din Europa și din Orientul Mijlociu. În România au fost semnalate în anul 1992 primele focare la Brăila și la Pitești (V. Severin, 1994). Boala s-a extins repede, așa că în 1993 a fost observată în alte localități din 11 județe, fiind considerată la ora actuală cea mai periculoasă boală la gutui, păr și măr. În

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
primăvara și toamna. Viermii de mătase nu pot fi hrăniți cu frunze de dud parazitate și nici cu cele tratate. Bacteriile iernează în scoarța ramurilor infectate sau pe sol, în frunzele căzute. Prevenire și combatere. Măsurile de combatere urmăresc limitarea focarelor de infecție astfel: puieții bolnavi în pepinieră vor fi distruși prin ardere; ramurile puternic atacate vor fi tăiate și distruse; se va evita folosirea butașilor proveniți din pomii atacați. În perioada repausului vegetativ, duzii vor fi stropiți cu zeamă albastră

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
la lemn, iar scoarța putrezește și se cojește. Uneori, în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect buretos și capătă o culoare brună. Prin intermediul cordoanelor de miceliu ciuperca trece de la o plantă la alta, iar focarele inițiale se extind ocupând suprafețe din ce în ce mai mari. Pe scoarța atacată sau în crăpăturile acesteia, ciuperca formează scleroți pe care apar spori. Transmitere-răspândire. Ciuperca poate trăi în sol, pe resturile de rădăcini intrate în putrefacție și iernează ca scleroți și rizomorfe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în aplicarea unor tăieri raționale, de bună calitate prin care să fie păstrate numai coardele sănătoase; coardele bolnave și butucii afectați, trebuie eliminați din plantație și distruși prin ardere, deoarece fructificațiile ciupercii de pe aceștia își păstrează viabilitatea și pot reprezenta focare de infecție de durată mai lungă (C. Rafailă, 1970; A. Bolay, 1978; P. Galet, 1991). O altă măsură este folosirea de material altoi sănătos, recoltat din plantații neafectate de excorioză și ca măsură suplimentară, lemnul altoi trebuie dezinfectat înainte de a

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în care vor fi cultivate alte specii; în momentul defrișării să se execute o eliminare completă a rădăcinilor din sol; îngrășarea cu doze echilibrate de îngrășăminte chimice și numai după o analiză agrochimică; analiza periodică a plantațiilor viticole pentru depistarea focarelor de atac și defrișarea butucilor cu simptome, a celor uscați și arderea lor; eliminarea completă a lemnului uscat de pe butuci în timpul tăierilor; tăierile în uscat să nu se execute în zilele cu ploi, mai ales după o perioadă secetoasă; evitarea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

rar se face dezacordul în gen la numeralele compuse terminate în doi: (11) o sută șaptezeci și doi de persoane la bord (Național TV, 19.IX.2008) cincizeci și doi de mii (Radio România Actualități, 6.IV.2010) cincizeci și doi de focare de gripă aviară (Realitatea TV, 2006) Deacordul numeralelor cardinale simple este rar și apare doar în condițiile în care intervin alte elemente în numeral și substantiv: (12) de la unu la zece etape (Realitatea TV, 9.VIII.2007) al hotelurilor de

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301

și insuficient mestecate; --deficit proteic, vitaminic și mineral din alimentație; -ingerarea unor substanțe chimice cu grad ridicat de toxicitate; - excesul unor medicamente de sinteză și droguri ulcerigene (salicilați, fenilbutazonă, aspirine, tetraciclină); -stările de stres, surmenaj fizic și intelectual; -existența unor focare interne de infecții respiratorii trenante ca sinuzită, amigdalită, bronșită cronică, abcese dentare, pancreatită cronică, hepatite, insuficiența renală precum și prezența În mucoasa stomacului a bacteriei Helicobacter pylori. Toate acestea pot declanșa tulburări de motilitate, dereglări secretorii și modificări structurale ale mucoasei

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
neutralizarea agentului toxic se dau, pe gură, substanțe antidot: soluții slab acide În intoxicațiile cu alcaline sau substanțe alcaline În intoxicațiile cu acizi. În continuare, până la stabilizarea cazului se va face tratamentul medicamentos recomandat de specialist. Nu trebuie uitată eliminarea focarelor de infecție dentară și sinusurile edemo-amigdaliene. Bolnavii de gastrite vor avea asigurată o stare de liniște și bună Înțelegere În familie și la locul de muncă. Se va asigura un regim de viață ordonat, cu respectarea orelor de somn și

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
scaune sanguinolente. *Teiul - infuzie din flori (2-3 căni pe zi) cu efecte de diminuare a spasmelor musculaturii netede din pereții stomacului. *Busuiocul - infuzie din herba Înflorită (3 ceaiuri neîndulcite pe zi) cu rol În reglarea digestiei, eliminarea fermentațiilor și a focarelor putrede. *Arahidele- 30 grame zdrobite și amestecate cu 10 ml lapte și 5 ml smântână, se consumă de 2-3 ori pe zi, având rolul unei pelicule uleioasă care protejează peretele stomacului și ca tampon În neutralizarea acidului clorhidric. *Turița mare

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
și grăsimi iritante, toxiinfecții alimentare, administrare orală a unor medicamente chimice În exces (butazolidină, salicilați, inclusiv antibiotice) sau substanțe toxice cu arsen, fosfor, mercur și toxinele unor ciuperci otrăvitoare. Mai pot interveni unele boli infecțioase (dizenterie, febră tifoidă, parazitoze) și focare infecțioase interne (sinuzite, amigdalite, colecistite). La fel de importante sunt carențele vitaminice (B12 și acid folic), masticație insuficientă, expunere la frig, schimbarea bruscă a climatului și stările de tensiune psiho-afectivă. Boala debutează brusc, la scurt timp după consumul unor alimente alterate sau

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
contribui unii factori hormonali, imunologici, psihoemoționali și conflictele psiho-morale. Favorizarea apariției cancerului este corelată cu animite afecțiuni din zonele limitrofe: rectocolita ulcero-hemoragică, polipoza intestinală și diverticuloza rectosigmoidiană. În mod similar poate să pornească de la o leziune preexistentă, de la un focar de iritație cronică sau orice tumoră benignă. Cercetătorii americani din universitatea Johns Hopkins-Baltimore susțin că la baza declanșării cancerului de colon ar sta prezența bacteriei Bacteroidis fragilis care provoacă diaree și inflamarea colonului iar prin interacțiune cu alte bacterii din

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557

contemplării” care nu s-a „repetat” decât după mai bine de două milenii de căutări și rătăciri, pitorești și interesante, poate, dar În care „Încrederea” În acea iute și „simplă”capacitate a omului gânditor de a prinde, ca Într-un focar al unei lentile sau ca printr-o subțire și rezistentă „fantă”, adevărul integral s-a pierdut; când, după gloriosul fizician și gânditor Newton, căruia i s-a părut a fi descoperit mecanica Universului - intuise și fixase doar legile unui anumit

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
intelectuali subțiri ca Sorescu sau Pleșu!, ca un semn al „subțirimii” sau „noutății” stratului civilizatoriu sau cultural În țările române; de unde, iutea recădere În practicile primitive ale medievalității târzii sau nu. Nimic mai fals: nu numai că Germania, unul dintre focarele cele mai Înalte ale suprastructurii europene, la Începutul anilor ’30 a fost târâtă În același „proces”, extrem de complex și care nu poate fi expediat doar la formula unei „dictaturi militare” ca atâtea În secolul trecut, iar „otrava” acestei „Învățături”, care

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
Paris - unde ne Întoarcem În fiecare iarnă - ca orice „suferință” ne-a făcut, mi-a făcut și câteva daruri de existență. În afară de cărțile publicate și de o mai bună stăpânire a limbii, am trăit Într-una dintre cele mai Înalte focare de cultură și de civilizație ale Europei. Pendulând Între München, unde-mi aveam familia, și Paris, Între franceză și germană, dar mai ales Între două structuri mentale, culturale și civilizatorii aproape opuse, având astfel posibilitatea de a le compara continuu

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
rezistența ei În istorie, mare prin vârfurile ei creatoare și mare, cu siguranță, prin idealurile culturale și umaniste ce o animă și trebuie s-o anime, idealuri care, unele dintre ele, cel puțin, par oarecum blazate chiar și În marile focare de cultură ale Europei. Mircea Eliade, dar și alții, era convins că aici, În „Est”, noi avem „misia” de a prelua, cu vigoarea și „naivitatea creatoare” a națiunilor intrate târziu În cortegiul marii culturi universale, idealurile umaniste care au fost

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

pot fi derutați și chiar iritați. Autorul ar fi trebuit, de la început, să-și precizeze metoda și să fi făcut unele nuanțări. "Oglinda totalizantă" (p. 145)? Fără îndoială! Dar orice oglindă (sperăm că este vorba de una concavă) are un focar. Deci lectura începe prin a defini cu maximă precizie o idee centrală, de unde decurge metodic și prin reducție la scară (simțul proporției sistematic nu este totdeauna chiar vigilent), toate asociațiile stabilite pe bază de invarianți. Noi am sugerat o astfel

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
elaborează în toate articulațiile lui conceptuale, dar referințele asupra lui, atâtea câte a diseminat prin proză, prin manuscrise subsidiare și notații fugare, sunt suficiente pentru a-i conferi rang de principiu ontologic central în stare să "închidă într-un singur focar reminiscența conștiinței în genere kantiene și, totodată, monumentul, calea de acces către ele fiind conștiința individuală, lucru de neconceput în sistemul de referință kantian" (p. 24). Archaeus-ul eminescian umple golul "diferenței ontologice" întrezărit de Heidegger între ființă și ființare, între

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
îl așeza pe Eminescu în "elita ciomăgașă a neamului", alături de L. Rebreanu, ca "mentorii cretinologiei românești"; Leon Volovici care, în 1995, într-o carte editată la Humanitas, susține că antisemitismul lui Eminescu se înscrie în "antisemitismul european modern" al cărui focar a fost, în jurul anului 1870, Viena, unde poetul studiase; Z. Ornea, în "Adevărul" din 1994, decretează că: "Opiniile lui Eminescu despre fenomenul românesc nu ne pot ajuta. Dimpotrivă" etc., etc. Analizând fenomenul de respingere a lui Eminescu azi, Theodor Codreanu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
a înțeleptului să le distrugă, pentru că în lipsa formulei de preparare a ceaiului de crospec planta aducea numai nenorociri. Chiar însuși Emar-Hud, făcând exces de crospec a peregrinat în spațiu și timp, fără putința de a se readuna "într-un unic focar", pierzându-și interminabil identitatea și trăind propriu-zis în oglindă. Din această cauză el pretindea că-și ortografiază numele Emar-Hud, însă varvarienii descopereau profilându-se doar numele Mare-Duh... Aceste bizare note aveau în final trei fraze scrise cu litere de tipar

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
autodepășirii, "se hrănește secol de secol prin paradoxii"; sugestie care-i amintește lui Theodor Codreanu de epistemologia deschisă din gnoseologia lui Gaston Bachelard, de la mijlocul secolului XX. Despre Archaeus, se constată inechivoc originalitatea gândirii eminesciene. El "închide într-un singur focar reminiscența conștiinței în genere kantiene și, totodată, noumenul, calea de acces către el fiind conștiința individuală, lucru de neconceput în sistemul de referință kantian. La noumen, nici un fel de conștiință umană nu are acces. Eminescu are apetența uriașă a cugetătorului

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
acest nivel, se impune, printr-o rară stăruință, leitmotivul oglindirii în accepția unei modernități esențiale, a reinterpretării mitului narcisic, fecund pentru artă (catastrofic pentru morală). "OGLINDIREA. Introducere în cartea creației universale". Precizia minții umane stă în orientarea oglinzilor către un focar unic, calitate prin excelență a geniului, dar și însușire a celor în stare să focalizeze lumea în oglindă, inclusiv "fragmentele" pentru a deveni coerență. Oglinda ne însoțește permanent până la moarte, făcându-ne actorii acestei lumi. "Poate că oglinda este mult

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Înfrânt temporar, ca poet militant, el nu poate fi clintit din rădăcina de foc a ființei românești mioritice. Îndărăt, spre ea, să înaintăm". Criticul intră apoi, în universul liric că atare structurat axial pe copilărie (măsura tuturor lucrurilor, izvorul ființei, focarul energiilor primare, al paideumei universale), maternitate cu valoarea ei arhetipală (mama e "trimisa divinității pe pământ"), aici intervine iarăși o comparație cu Bacovia: "Infernul bacovian este individual, vertical, cel vierean a fost unul colectiv, pe orizontală. Bacovia transmută paradisul în

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
operează în zona criticii după principiile călinesciene, unind în discursul său atât funcția majoră a motivelor poetice, stilul, cât și funcția estetică a limbajului. În acest sens, pe culoarul structural axial deschis de către critic întâlnim interpretările făcute pe tema copilăriei (focarul energiilor primare, izvorul adamic, cu lacrima lui salvatoare); tema principiului matern care, în imaginarul poetic vierean, are întâietate; tema originilor, casa părintească reprezentând centrul ființial, centrul lumii, locul de refugiu în liniște(a) (universului), dar și de întoarcere la sânul

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

național românesc. 3. Crearea Băncilor Populare și a Cooperativelor sătești, pentru a pune populația la adăpostul speculanților „care mișună cu sutele prin sate” și a urmări „partea sufletească” a țăranilor, fapt care trebuia să conducă, în final, la apariția unui „focar” de propagandă românească. 4. Detașarea de funcționari serioși, energici, corecți și cu experiență în viața socială, căci orice slăbiciune avea ca efect atribuirea defectelor către toți funcționarii din Vechiul Regat. Totodată, funcționarul, împreună cu preotul, învățătorul, agentul sanitar și alții, trebuia

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]