5,879 matches
-
cincizeci de ani de când a primit cântecul, l-a scufundat în ea însăși, apoi l-a restituit, împodobit cu propria frumusețe și lustruit cu lumină de la sine, grădinii de sădire a frumosului, cinstitului, luminatului bine sufletesc al publicului, splendida muzică folclorică dobrogeană. Sărbătorea artista Aneta Stan întoarcerea filelor unui calendar semicentenar în care presase florile spirituale ale muzicii și adunase tot ce izbutise lira glasului ei, tot ce-a cântat ea și a auzit întreaga țară a neamului ei, de la vatră
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
haine de gală, cu fireturi sufletești, purtate de românul cinstit, iubitor de folclor, de cultură sătească, de tradiție și istorie neprefăcută, nepredată la destrămare! În toată vasta sa operă interpretativă și creativă muzicală, artista Aneta Stan a realizat arhitectura muzicii folclorice dobrogene. Se întemeiază această credință, examinând pe cât ajută pe ascultător și vizionator priceperea reprezentațiilor artistice ale Anetei Stan, pe cât dispune fiecare de puterea de cunoaștere și înțelegere a folclorului din repertoriul acestei artiste, a sensului motivic al lui, a textului
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
are o dăruire totală folclorului, e ca șlefuitorul sticlei a cărui muncă există și înainte de redarea acurateței și transparenței, și după aceasta. Dar, nu toate se văd! De aceea se poate spune că artista Aneta Stan a realizat arhitectura muzicii folclorice atât în schiță, cât și în act. Schița e executată pe o planșetă sinceră, riguroasă și constructivă, a sufletului ei. Pe când cântecul în act e opera de o viață de artist, cu prețul dăruirii timpului ei, al libertății ei, clădind
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
și constructivă, a sufletului ei. Pe când cântecul în act e opera de o viață de artist, cu prețul dăruirii timpului ei, al libertății ei, clădind ca redută ființa sa și ca victorie, glasul! A ridicat un castel imperial al muzicii folclorice dobrogene, de la fundație, la creneluri. Acesta-i castelul muzicii folclorice dobrogene și e întemeiat majestuos, estetic, armonios, cu temelie, corp și acoperiș de cetate strămoșească. Iată, aceasta a zidit în muzica folclorică dobrogeană artista Aneta Stan, o artistă fără copie
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
opera de o viață de artist, cu prețul dăruirii timpului ei, al libertății ei, clădind ca redută ființa sa și ca victorie, glasul! A ridicat un castel imperial al muzicii folclorice dobrogene, de la fundație, la creneluri. Acesta-i castelul muzicii folclorice dobrogene și e întemeiat majestuos, estetic, armonios, cu temelie, corp și acoperiș de cetate strămoșească. Iată, aceasta a zidit în muzica folclorică dobrogeană artista Aneta Stan, o artistă fără copie, unică, frumoasă cum e și cântecul ei! O asemenea armonie
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
glasul! A ridicat un castel imperial al muzicii folclorice dobrogene, de la fundație, la creneluri. Acesta-i castelul muzicii folclorice dobrogene și e întemeiat majestuos, estetic, armonios, cu temelie, corp și acoperiș de cetate strămoșească. Iată, aceasta a zidit în muzica folclorică dobrogeană artista Aneta Stan, o artistă fără copie, unică, frumoasă cum e și cântecul ei! O asemenea armonie nu trebuie căutată până la scotocire. Dar e greu de găsit deoarece noi nu mai aflăm nici armonia din noi, și atunci, cum
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
gestic de simpatie și comuniune cu artista. Pe intervalele dintre rânduri se încingeau hore, într-o frenezie elegantă, de bun simț și de nesfârșită voioșie. Scena era încărcată cu flori, iar în mijlocul ei cânta cea mai iubită interpretă de muzică folclorică dobrogeană de azi, Aneta Stan. Spectacolul a fost regizat în cinci tablouri muzicale, pe concepția artistei, care a pregătit până la detaliu minuscul, totul. Costumele îmbrăcate de artistă au sugerat o aspectare vestimentară totalmente adorabilă și de efect scenic pitoresc, înfățișând
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
fost tablori alegorice ample, fascinante, de impecabilă ținută artistică. Iar interpretarea melodică a fost aceea știută, prețuită și iubită, nemărginit de valoroasă și unică: interpretarea nerepetabilă a artistei Aneta Stan. Prezentatorul spectacolului a fost Georgel Nucă, profesionist al prezentării spectacolului folcloric, binecunoscut publicului și ajuns la inima lui. Este și realizator de spectacole, de emisiuni tv, este interpret, este un artist care la fiecare apariție arată că interpretarea artistică, fie vorba chiar și de arta prezentării spectacolului folcloric nu are țărm
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
al prezentării spectacolului folcloric, binecunoscut publicului și ajuns la inima lui. Este și realizator de spectacole, de emisiuni tv, este interpret, este un artist care la fiecare apariție arată că interpretarea artistică, fie vorba chiar și de arta prezentării spectacolului folcloric nu are țărm, numai ascensiune. Nemăsurabilă a fost contribuția lui Georgel Nucă la farmecul spectacolului. I-au fost alături artistei Aneta Stan, cu iubirea pentru ea și dăruire publicului, artiștii: Angela Buciu (Maramureș), Ana Pacatiuș (Banat), Gheorghe Roșoga (Mehedinți), Georgel
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
Viorel Mazilu). Neuitată zi! Grandioasă sărbătoare! A fost evocat, urcat la coroana identității neamului românesc, folclorul național, a fost celebrată o artistă integrată în pleiada de artiști care alcătuiesc istoria cântecului românesc și plăsmuiec legenda lui, ce încununează un veac folcloric de aur, nemăsurabil de valoros și necesar pentru istoria, unitatea națională și identitatea culturală a României. S-a evocat tradiția românească, s-a etalat portul popular național, cultura sătească a națiunii, prima verigă în lanțul formării și continuității Statului român
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
și identitatea culturală a României. S-a evocat tradiția românească, s-a etalat portul popular național, cultura sătească a națiunii, prima verigă în lanțul formării și continuității Statului român. Au fost distribuiți unii dintre cei mai aleși interpreți de muzică folclorică românească, lor datorându-li-se meritul de a fi fost zugrăvit în spațiul limitat al unei săli de spectacole, un tablou sărbătoresc de colosală amplitudine artistică. La mulți ani, dragă artistă, Aneta Stan! Publicul prezent și neprezent la spectacol, numeros
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
comunist și cultura română generată de acesta se angajează într-un demers de reasimilare și, pe undeva, de aculturație a imaginii și operei artistului, cu puternice accente asupra laturii etnice a acesteia din urmă, gasindu-i-se vestigii și reminiscente folclorice chiar și acolo unde nu era deloc nevoie. Ba dimpotrivă, Constantin Brâncuși a fost unul din cei mai acerbi însoțitori ai avangardelor istorice, opera acestuia fiind expusă de fiecare dată în vecinătatea unor Picasso, Duchamp sau Marcel Iancu, fie în
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VII-A (CONSTANTIN BRANCUŞI) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376399_a_377728]
-
sau „Axa lumii - iubire/ intru îndumnezeire,/ bărbatul femeia - / vieții scânteia;/ zi noapte-n hora/ timpul se autodevoră.../ dulcea inimii roua/ naște lumea cea nouă” (Dulcea inimii roua). Tonul melodios de (des)cântec, specific poeziei populare, transfera textului poetic fiorii credințelor folclorice vechi: „La miezul nopții argintii/ răsar fecioare pe câmpii/ despuiate joacă-n luna/ cu silfii-n doruri se-mpreună/ nebunele Alea Frumoase/ saltă-n iarbă de matase;/ cui pe câmp îl întâlnesc/ mințile-i rătăcesc sucesc.../ pe cearcăn pe sub stele
„PERIPLUL UNUI POET” (RECENZIE) de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376029_a_377358]
-
Autorului MIORIȚA - DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE Profesor Emeritus al Universității ,,Al. I. Cuza” din Iași, etnolog, estetician și istoric literar, Petru Ursache (1931- 2013), autor al unor volume de referință, dintre care amintim: Șezătoarea în contextul folcloristicii (1972), Poetică folclorică (1976), Camera Sambo. Introducere în opera lui Mircea Eliade (1993, edițția a II-a în 2008), Etnoestetica (1998), Etnosofia (2006, iar în 2013, ediția revăzută și augumentată de autor) ș.a., ne-a mai dăruit, chiar în anul când a plecat
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
-a în 2008), Etnoestetica (1998), Etnosofia (2006, iar în 2013, ediția revăzută și augumentată de autor) ș.a., ne-a mai dăruit, chiar în anul când a plecat în lumea umbrelor, o carte - etalon referitoare la una dintre capodoperele literaturii noastre folclorice, Miorița, o nucă tare în care și-au încercat dinții spirite din cele mai luminate din România, dar și din alte țări, începând cu Jules Michelet, Carmen Sylva, Ramiro Ortiz, Iosif Vulcan, Tache Papahagi, Al. Odobescu, Vasle Alecsandri, Petru Caraman
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
sumară, niciunul dintre zeii evocați de străvechile mitologii ale morții (Dumuzi-Talmuz, Osiris, Attys) nu opune rezistență fizică forțelor infernale, thanatice. În foarte documentatul și pătrunzătorul său studiu, profesorul Petru Ursache ne atrage în mod imperios atenția că ,,miturile, legendele (textele folclorice, în general) cunosc mari mutații de formă și de sens de la o epocă la alta; de aceea lectura literală și strict sincronică duce la înțelesuri prea adesea înșelătoare. Cazul păstorului mioritic acuzat că n-a pus mâna pe ciomag, în
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
în absența unui detaliu esențial și definitoriu din perspectiva viziunilor unui organ de administrare publică locală de nivelul întâi: Primăria comunei Parcova este abonată, de ani buni, la săptămânalul „Literatura și Arta”, a relevat, Primarul Marcel Snegur, membru al Formației Folclorice „Ciobănaș de la miori” de la Căminul Cultural „Dumitru Fusu” din localitate. Frumusețea și autenticitatea repertoriului, precum și talentele acestui ansamblu, au cucerit pe orice plastician, critic, jurnalist sau oaspete de onoare al acțiunii „Parcova-2016”. Omul pentru artă sau arta pentru om? Am
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
Edineț; • Sesiunea de comunicări: „Un compozitor contemporan - Ghenadie Ciobanu”. Participanți: acad. Gheorghe Mustea și prof. Ion Gagim; • Vizitarea bisericii din Trinca, ctitorie a lui Vasile Stroescu. Te-Deum. Moment omagial la mormântul părinților lui Vasile Stroescu din satul Trinca; • Concertul formațiilor folclorice din Parcova și din Cupcini, în incinta Centrului de Cultură din orașul Cupcini; Ediția de debut a Universității de Vară „Vasile Stroescu” a fost organizată de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în comun cu Primaria orașului Edineț, Consiliul
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
cu cântarea din cultul iudaic. Mântuitorul Însuși, împreună cu Apostolii, foloseau în timpul rugăciunilor melodii iudaice vechi, ele ajungând să se transforme în timp, în noul tipar creștin. Un alt izvor care definește și particularizează această muzică îl reprezintă inspirația populară (muzica folclorică); așa se explică variațiunile de interpretare ale muzicii bizantine în marile centre ortodoxe: Constantinopol, Ierusalim, Palestina, Siria, Grecia, România, Serbia, Bulgaria și Rusia. Muzica nou creată a avut la început un caracter oral, nefiind așezată în scris până în secolul VIII
CONCERTELE CORULUI DIN TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375289_a_376618]
-
bun. Nici derivata ei, că tot ce e de la noi ar fi lucru slab, nu mai este întru totul valabilă. Imitațiile ieftine după modele capitaliste umplu galantarele, prăfuindu-se. Crește, în schimb, simpatia pentru valorile naționale perene, cum sunt festivalurile folclorice, rețetele și remediile naturale, din bătrâni, agricultura ecologică. Apar personaje literare relaxate, ne amuzăm distanțat pe seama caraghioșilor noștri (genial personajul ”maimuța carpatină”!), sau ai celor din afară (haioase sunt comentariile personajului ”iepurele mizantrop”). Pe scene și pe ecrane se impune
ROMÂNIA ÎN VIGOARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375278_a_376607]
-
Acasă > Poezie > Cântec > 4. GRĂDINĂ RAIULUI FOLCLORIC Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1723 din 19 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului 4. GRĂDINĂ RAIULUI FOLCLORIC Primul meu institut muzical în care am studiat a fost „Cârciumioara fermecata” a tatălui meu Ilie Voican (în Bălcești de
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
Acasă > Poezie > Cântec > 4. GRĂDINĂ RAIULUI FOLCLORIC Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1723 din 19 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului 4. GRĂDINĂ RAIULUI FOLCLORIC Primul meu institut muzical în care am studiat a fost „Cârciumioara fermecata” a tatălui meu Ilie Voican (în Bălcești de Vâlcea, pe malul Oltețului), cârciumioara fermecata de altădată, pe care as numi-o „MICUL ATENEU” al țăranului român, unde am
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
suflet dragostea pentru muzica și poezie. Doamne, cântau cu atâta farmec și măiestrie... că nu-mi venea să mai plec acasă. Astăzi, din ce in ce mai rar, se mai aud asemenea zei neîncoronați, tot mai puțini sunt cei care pășesc prin „Grădină Raiului Folcloric” - păstrând smerenia și dragostea slujitorului pentru frumos și tradiția populară. Acelor oameni minunați le datorez totul și le aduc prinos de recunoștință pentru dragostea ce mi-au trezit-o în suflet, să iubesc muzică adevărată, autentică, să beau din izvorul
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
Trilulilu www.trilulilu.ro/muzica-populara/003-luna-zana-mea-cea-buna LA FÂNTÂNĂ 47. Rodica Anghelescu - La fântână - Muzică - Trilulilu www.trilulilu.ro/muzica-populara/rodica-anghelescu-la-fantana-1 LA FÂNTÂNĂ DE LA DEALU 9CÂNTĂ M.V.GHIOROIU) http://www.trilulilu.ro/muzica-populara/19-la-fantana-de-la-dealu-canta-m-v-ghioroiu#ref=caută Referință Bibliografica: 4. GRĂDINĂ RAIULUI FOLCLORIC / Marin Voican Ghioroiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1723, Anul V, 19 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > ȘTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1650 din 08 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Un travaliu melancolic dens sunt cântecele interpretului de muzică folclorică dobrogeană Ștefan Vlad. Toate! Pline de Dunăre și de Marea Neagră, de dragostele pescarilor duși cu luntrea să prădeze apa și rămași datori pe țărm cu ultimul dor, de dorul acesta ce arde scrum inima capturată și-aleargă gândul, îl biciuiește
ŞTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372629_a_373958]