2,594 matches
-
predării limbii române, exercițiile utilizate pot fi grupate după mai multe criterii. Clasificarea propusă de Vistian Goia are la bază următoarele criterii: - după modul sau forma de efectuare: orale sau scrise; - după natura faptelor de limbă la care se aplică: fonetice, de vocabular, morfologice, sintactice; - după natura priceperilor sau deprinderilor vizate: ortoepice, ortografice, de punctuație, lexicale, gramaticale, stilistice; - după gradul de independență pe care îl implică rezolvarea lor, distinge două mari categorii: de recunoaștere și cele cu caracter creator, care permit
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
este o operație de recunoașterea vând drept scop „descrierea sistemului limbii și clasificarea faptelor ei potrivit categoriilor lingvistice” Deci analiza gramaticală nu este un exercițiu propriu-zis de cultivare a limbajului, ci unul de cunoaștere a sistemului limbii. Caracteristicile pot fi fonetice, morfologice, sintactice, lexicale, iar în interiorul acestor categorii pot fi delimitate alte serii de caracteristici. Operația de caracterizare poate fi totală sau parțială și se face după un plan, a cărui configurație depinde de natura faptului de limbă, de întrebuințarea concretă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
caracterizarea lor - ascendenți, descendenți ș.a.m.d. - Exerciții de grupare; Operația de grupare solicită așezarea faptelor de limbă dintr-un text sau dintr-o serie de cuvinte pe categorii, într-o ordine cerută. Se poate realiza la toate nivelurile limbii: fonetic, morfologic, sintactic, lexical. De exemplu, se poate solicita gruparea cuvintelor derivate sau compuse, derivate cu sufixe, derivate cu prefixe; compuse prin alăturare, compuse prin contopire, prin abreviere etc. - Exerciții de motivare; „A motiva din punct de vedere gramatical înseamnă a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
d) “Calități și defecte” poate fi utilizat în activități de fixare a antonimelor cu radical comun: calitatea prefix defectul cinstit prietenos curat ne............ ............ ............ Exercițiile-joc de însușire și utilizare corectă a limbii sunt numeroase și se pot desfășura la toate nivelurile: fonetic, lexicosemantic, morfologic și sintactic, având multiple valențe educative și valoare formativă. Alegerea, aplicarea în condiții optime, dozarea timpului, fixarea sarcinilor, evaluarea activității sunt condiții ale eficienței acestui tip de activitate didactică. 4.4. Evaluarea eficienței exercițiilor de limbă Un auxiliar
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
îmbunătățire a memoriei semantice. Rezultate mai bune se obțin și la itemii 3 și 4; ca urmare a exercițiilor desfășurate în etapa experimantal-ameliorativă, se remarcă dezvoltarea capacității de corelare a nivelului lexical cu cel morfologic în rezolvarea sarcinii. b) Nivelul fonetic: În faza finală, 75% dintre subiecți obțin punctaj maxim la despărțirea în silabe, comparativ cu 40%, din prima etapă. Și la analiza fonetică rezultatele sunt evident mai bune; obțin punctaj maxim 55% dintre elevi, punctaj nesatisfăcător obținând un singur elev
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
se remarcă dezvoltarea capacității de corelare a nivelului lexical cu cel morfologic în rezolvarea sarcinii. b) Nivelul fonetic: În faza finală, 75% dintre subiecți obțin punctaj maxim la despărțirea în silabe, comparativ cu 40%, din prima etapă. Și la analiza fonetică rezultatele sunt evident mai bune; obțin punctaj maxim 55% dintre elevi, punctaj nesatisfăcător obținând un singur elev. Rezultatele dovedesc faptul că, prin exercițiu, se asigură funcționalitatea informațiilor și se dezvoltă capacitatea de a valorifica în mod corect resursele acestui nivel
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de strictă specialitate în care aportul metodologic este de mare importanță. Margareta Tomescu a început activitatea în anul 1957 în Clinica de Chirurgie maxilo-facială din București condusă de Prof. Dr. Valerian Popescu care a avut ideea deosebită a necesității reeducării fonetice la copiii operați pentru despicături labio-velo-palatine având exemplul de la Spitalul „Enfants Malades” din Paris unde Prof. Victor Veau a încredințat această misiune Doamnei Suzanne Borel-Maisonny, fondatoarea Asociației reeducatorilor vorbirii și limbajului oral și scris din 1965 la Paris, actualmente Federația
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de unde extrage valoarea informației transmise, gradul de inteligibilitate al mesajului plasându-se la jumătate față de întreg. Astfel, pe lângă aspectul practic al concluziilor, autoarea subliniază sub aspect teoretic, implicațiile în procesul de mediere verbală ceea ce ridică problema importanței și necesității reeducării fonetice cât mai precoce pentru a recupera la vârsta formării și dezvoltării limbajului, latura cea mai importantă a exprimării verbale, punctând factorii de succes și ordinea lor în terapia logopedică. Ultimul capitol, extrem de valoros privește regulile și principiile educației fonetice, metode
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
reeducării fonetice cât mai precoce pentru a recupera la vârsta formării și dezvoltării limbajului, latura cea mai importantă a exprimării verbale, punctând factorii de succes și ordinea lor în terapia logopedică. Ultimul capitol, extrem de valoros privește regulile și principiile educației fonetice, metode, tehnici și procedee cu eficiența verificată în practică, exemplificând acestea cu rezultate psiho-pedagogice și psihosociale. În concluziile cu importanță practică, autoarea insistă asupra obligativității instaurării terapiei complexe în primii ani de viață a copilului malformat, atât în scop profilactic
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cauză-efect, cercetarea întreprinsă și-a propus prin investigațiile efectuate atât transversal cât și longitudinal să analizeze: 1) Aspectele psiho-pedagogice ale organizării conduitei verbale în condițiile de structurare și restructurare a matricelor fonemice emise de un sistem malformat, natura și structura fonetică a vorbirii rhinolalice cu aspectul informațional al mesajului transmis în astfel de condiții. 2) Modificările din cadrul sistemului care privesc stadiile de achiziție ale limbajului în interacțiune cu structurile psihomotorii, lingvistice și socio-afective. 3) Modificările intersistemice prin raportarea relațiilor interstructurale la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
unei atare poziții, considerând reabilitarea tulburărilor rhino-dislalice consecutive despicăturilor congenitale labiomaxilo-palatine, un domeniu de strictă specialitate în care aportul metodologic prezintă o deosebită importanță. Aș vrea ca această carte să fie utilă logopedului practician pentru al încuraja să abordeze reeducarea fonetică a acestor tulburări și să nu aibă reticențe în fața problemelor care par la prima vedere, insurmontabile. Cu iubire pentru copilul în dificultate, cu dăruire și perseverență în munca dificilă de recuperare fonetică, alături de chirurg, se poate recâștiga un om pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
logopedului practician pentru al încuraja să abordeze reeducarea fonetică a acestor tulburări și să nu aibă reticențe în fața problemelor care par la prima vedere, insurmontabile. Cu iubire pentru copilul în dificultate, cu dăruire și perseverență în munca dificilă de recuperare fonetică, alături de chirurg, se poate recâștiga un om pentru viață și societate. În cariera mea, am învățat lucrul acesta de la oamenii pe care mi ia hărăzit Dumnezeu a fi în preajma lor într-o colaborare profesională de excepție și cărora, găsesc acum
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ale tulburărilor funcției cerului gurii moale” (88; p.123). El deosebește fonfăitul deschis (rhinolalia apperta) de cel închis (rhinolalia clausa), ambele putând fi determinate de cauze organice sau funcționale. F. Rau și Hvattev, definesc în general „fonfăirea” ca o nuanță fonetică specifică ce se produce „ca rezultat al rezonanței nasale considerabile, secundată și de alte defecte ale vorbirii” (88; p123). Victor Veau și Borel-Maisonny, 1931; Robert West și Loon Kennedy, 1947; R. Husson, 1958; A. Luchsinger și Arnold, 1959, folosesc termenul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
p.322). Ei denumesc accesul de nasalitate care schimbă componentele timbrului adăugând vorbirii elemente parasitare, necomunicative - nasonare, în timp ce deperdiția aerului pe căile nasale, dezagreabilă pentru interlocutor, este denumită „nasalizare”. Diversitatea tulburărilor de articulație este notată cu un termen general „tulburări fonetice”. În același sens, Borel-Maisonny, J.Tarneaud și Muriel Morely demonstrează că „nasalizarea, nasonarea, deperdiția nasală, caracterizează sgomotele specifice care se suprapun sunetului fundamental vocal, tulburând secundar pronunția” (20; p.147;185; p. 38; 118; p.199). Shelton, Brooks, Youngstrome citați
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
214; p.685-698). Din practica noastră logopedică reiese că emisia consonantică este afectată diferențiat în funcție de forma de manifestare a dezechilibrului funcțional dintre rezonatori, suflu nasal, deperdiția nasală, suflu laringian, nasonare, nasalizare, „coup de glotte” și care nu definesc pe plan fonetic același lucru. Ele coexistă în sindromul rhinolalic cu fenomene dislalice diverse și impun o atentă diferențiere în scop terapeutic. Din activitatea îndelungată de urmărire și cercetare a vorbirii rhinolalice reiese că tulburarea de rezonanță este componenta majoră și aceasta afectează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
studii de anatomie și fiziologie, de fonetică și fonologie, lingvistică și psiholingvistică, psihologie și pedagogie care să contribuie într-un raport de interdependență și reciprocitate la stabilirea fenomenului rhinolalic. Analiza limbajului sonor în laboratoarele de fizică, mecanică, electronică, psiholingvistică, matematică, fonetică, elucidează o serie de aspecte ale patologiei, ale diferențierii simptomatologiei, precum și ale reabilitării fonetice. Acestea se realizează prin noile tehnici de explorare radiografice, electronice, radio-cinematografice, sonografice, aprofundându-se patogenia tulburărilor fonetice și lingvistice cu etiologie diferită. Pentru a aborda domeniul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pedagogie care să contribuie într-un raport de interdependență și reciprocitate la stabilirea fenomenului rhinolalic. Analiza limbajului sonor în laboratoarele de fizică, mecanică, electronică, psiholingvistică, matematică, fonetică, elucidează o serie de aspecte ale patologiei, ale diferențierii simptomatologiei, precum și ale reabilitării fonetice. Acestea se realizează prin noile tehnici de explorare radiografice, electronice, radio-cinematografice, sonografice, aprofundându-se patogenia tulburărilor fonetice și lingvistice cu etiologie diferită. Pentru a aborda domeniul atât de spinos al tulburărilor instrumentale de origine rhinolalică, trebuie să luăm în considerație
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sonor în laboratoarele de fizică, mecanică, electronică, psiholingvistică, matematică, fonetică, elucidează o serie de aspecte ale patologiei, ale diferențierii simptomatologiei, precum și ale reabilitării fonetice. Acestea se realizează prin noile tehnici de explorare radiografice, electronice, radio-cinematografice, sonografice, aprofundându-se patogenia tulburărilor fonetice și lingvistice cu etiologie diferită. Pentru a aborda domeniul atât de spinos al tulburărilor instrumentale de origine rhinolalică, trebuie să luăm în considerație datele fiziologice și fiziopatologice ale vorbirii în raport cu achizițiile progresului de azi în disciplinele mai sus menționate. La
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
al rhinolaliei, structura și dinamica afecțiunii. 1.3.1. J. Tarneaud și Borel Maisonny (1961) găsesc că, deși în aparență simple, manifestările vocale sunt în realitate foarte complexe și analiza lor cere a face apel la studiile de ordin acustic, fonetic și psihologic, studii a căror valoare proprie crește în interdependența dintre ele (186; p.2). S. Borel-Maisonny, a cărei competență este mondial recunoscută, a adus o contribuție prețioasă la studiul limbajului expresiv. Ea spune: „Perfecta realizare a cuvântului este o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cum au arătat de fapt și experiențele lui André Moulonguet în 1953” (86; p.80). Sunetul laringian își continuă drumul prin cavitățile supraglotice unde se petrec o serie de fenomene fizice și fiziologice prin care se îmbogățesc cu anumite particularități fonetice și lingvistice „variațiile periodice de presiune ale aerului în cavitățile supraglotice cu participarea mecanismului linguo-palatal, constituind procesul acustic denumit voce” (60 a; p.26). 1.3.3. În sistemul de rezonatori are loc astfel o acțiune de filtrare și de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a celor cu caracteristici nasale, precum și a vocalelor (cu caracteristici laringiene). 1.3.4. Prin contactul succesiv al vârfului sau numai a unei suprafețe mai mari sau mai mici a limbii cu diferite regiuni ale bolții palatine se produce articularea fonetică. Ea depinde de poziția elementelor articulatoare în emisia sunetelor, formând tubul fonetic cu volum și formă specifică. Producerea articulării necesită din punct de vedere fonetic, modificarea sunetului laringian, în cavitatea orală, sub formă de suflu sau explozie. Fiecare limbă utilizează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
3.4. Prin contactul succesiv al vârfului sau numai a unei suprafețe mai mari sau mai mici a limbii cu diferite regiuni ale bolții palatine se produce articularea fonetică. Ea depinde de poziția elementelor articulatoare în emisia sunetelor, formând tubul fonetic cu volum și formă specifică. Producerea articulării necesită din punct de vedere fonetic, modificarea sunetului laringian, în cavitatea orală, sub formă de suflu sau explozie. Fiecare limbă utilizează un sumar material sonor care este relativ ușor învățat. Dificultățile încep odată cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mari sau mai mici a limbii cu diferite regiuni ale bolții palatine se produce articularea fonetică. Ea depinde de poziția elementelor articulatoare în emisia sunetelor, formând tubul fonetic cu volum și formă specifică. Producerea articulării necesită din punct de vedere fonetic, modificarea sunetului laringian, în cavitatea orală, sub formă de suflu sau explozie. Fiecare limbă utilizează un sumar material sonor care este relativ ușor învățat. Dificultățile încep odată cu utilizarea acestui material sonor în funcție de deprinderile articulatorii ritmice, melodice și lingvistice individuale. Astfel
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
funcționării reale. Nasalizarea ca fenomen natural și indispensabil formării vocii, devine patologică în cazul comunicării buco-nasale (fig.14). Configurația camerelor de rezonanță se modifică, presiunea intraorală scade și apare nasonarea, simptom specific vorbirii rhinolalice cu repercusiuni asupra procesului de articulare fonetică. În rhinolalie mișcările de articulare devin asincronice: laringele și partea posterioară a limbii sunt coborâte, trecerea în cavitatea orală se îngustează, calea spre cavitatea nasală se mărește și presiunea intraorală scade modificând fonația. O insuficiență velară cu o anumită determinare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Egina se vorbește despre „mutilațiile buzei”*). Celsius dă o descriere amănunțită despicăturii de buză, considerând-o ca o situație care „împiedică vorbirea”. Descrierea lui este importantă fiind prima care privește aceste anomalii „din punct de vedere fiziologic și mai ales fonetic”*). În Evul Mediu, despicăturile congenitale ale feței sunt privite ca produsul unor fapte diabolice, iar Renașterea caracterizată prin înflorirea științei și a culturii face încercări descriptive fantastice (Ambroise Paré, Licetus, Andromad)*). Callen, în cartea sa „Medicus” amintește de fisurile buzei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]