3,085 matches
-
ROLUL STRATEGIILOR ACTIV - PARTICIPATIVE ÎN CADRUL ORELOR DE ISTORIE Înv. Ghiorghiasa Mihaela , Școala part. „Funny English Center”, Iași inst. Gavril Eugenia, Școala „Ștefan Bârsănescu”, Iași Procesul dezvoltării Învățământului modern se desfășoară În două direcții: perfecționarea Învățământului tradițional și instaurarea Învățământului formativ - inovativ. Fără a nega metodele de Însușire tradițională (expunerea, conversația, demonstrația, modelarea), În prim plan apar metodele active, productive, formative: descoperirea, cercetarea, observarea, experimentarea, lucrul În grup, autoinstruirea, algoritmizarea, instruirea programată, asaltul de idei etc. Acestea sunt metode care valorifică
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
Eugenia, Școala „Ștefan Bârsănescu”, Iași Procesul dezvoltării Învățământului modern se desfășoară În două direcții: perfecționarea Învățământului tradițional și instaurarea Învățământului formativ - inovativ. Fără a nega metodele de Însușire tradițională (expunerea, conversația, demonstrația, modelarea), În prim plan apar metodele active, productive, formative: descoperirea, cercetarea, observarea, experimentarea, lucrul În grup, autoinstruirea, algoritmizarea, instruirea programată, asaltul de idei etc. Acestea sunt metode care valorifică procesele de cunoaștere, Înțelegerea și receptarea valorilor istoriei. Metodele activ - participative presupun inversarea raportului ce trebuie “Învățat” - “cum trebuie Învățat
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
1) În funcție de obiectivele operaționale și de conținutul Învățării, metodele de predare Învățare se clasifică În: a) Metode informative (ating conținuturi de același fel) ajută elevul spre dobândirea unei cantități de informații În scopul reconstituirii faptelor, fenomenelor, proceselor istorice; b) Metode formative potrivite pentru realizarea obiectivelor formative și Învățarea temeinică a conținuturilor adecvate, explicându-se cauzal, funcțional și axiologic faptele, fenomenele istorice și valorificându-se pe deplin valențele lor educativ - formative. 2) În funcție de psihologia celui care Învață (obiectivele și conținutul Învățării pun
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
de conținutul Învățării, metodele de predare Învățare se clasifică În: a) Metode informative (ating conținuturi de același fel) ajută elevul spre dobândirea unei cantități de informații În scopul reconstituirii faptelor, fenomenelor, proceselor istorice; b) Metode formative potrivite pentru realizarea obiectivelor formative și Învățarea temeinică a conținuturilor adecvate, explicându-se cauzal, funcțional și axiologic faptele, fenomenele istorice și valorificându-se pe deplin valențele lor educativ - formative. 2) În funcție de psihologia celui care Învață (obiectivele și conținutul Învățării pun elevul În situații psihologice diferite
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
de informații În scopul reconstituirii faptelor, fenomenelor, proceselor istorice; b) Metode formative potrivite pentru realizarea obiectivelor formative și Învățarea temeinică a conținuturilor adecvate, explicându-se cauzal, funcțional și axiologic faptele, fenomenele istorice și valorificându-se pe deplin valențele lor educativ - formative. 2) În funcție de psihologia celui care Învață (obiectivele și conținutul Învățării pun elevul În situații psihologice diferite de participare) metodele pot fi: a) metode participative (active), axate pe activitatea elevului, solicitându-i intens gândirea, imaginația, capacitatea de comunicare ș.a., ori de câte ori obiectivele
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
celui care Învață (obiectivele și conținutul Învățării pun elevul În situații psihologice diferite de participare) metodele pot fi: a) metode participative (active), axate pe activitatea elevului, solicitându-i intens gândirea, imaginația, capacitatea de comunicare ș.a., ori de câte ori obiectivele și conținutul sunt formative; b) metode neparticipative (pasive), centrate pe activitatea cadrului didactic și care stimulează preponderent doar capacitatea de memorare a elevului, de “ascultare”. Cadrele didactice trebuie să aibă permanent În vedere următoarele direcții principale În domeniul perfecționării metodelor de Învățământ: a) Să
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
ce au Învățat din experiența trăită etc. Spectatorii vor spune ce au simțit În diferite momente ale piesei și cum ar fi jucat ei diversele situații. Metoda studiului de caz ca metodă de Învățare are un pronunțat caracter activ - participativ, formativ contribuind la antrenarea și dezvoltarea capacităților intelectuale oferind elevilor soluții de rezolvare elevate și eficiente unor probleme sau situații-probleme teoretice și practice. Noile metode participativ - active folosite la predarea - Învățarea istoriei au drept scop dezvoltarea creativității. Noile metode formative În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
participativ, formativ contribuind la antrenarea și dezvoltarea capacităților intelectuale oferind elevilor soluții de rezolvare elevate și eficiente unor probleme sau situații-probleme teoretice și practice. Noile metode participativ - active folosite la predarea - Învățarea istoriei au drept scop dezvoltarea creativității. Noile metode formative În prim plan au drept obiectiv inversarea raportului “ce trebuie Învățat” În “cum trebuie Învățat”, Însă reforma În Învățămînt, adică trecerea de la Învățământul informativ la Învățămîntul formativ, a demarat fără o temelie economică, fără stimulenți morali și materiali (În școli
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
active folosite la predarea - Învățarea istoriei au drept scop dezvoltarea creativității. Noile metode formative În prim plan au drept obiectiv inversarea raportului “ce trebuie Învățat” În “cum trebuie Învățat”, Însă reforma În Învățămînt, adică trecerea de la Învățământul informativ la Învățămîntul formativ, a demarat fără o temelie economică, fără stimulenți morali și materiali (În școli lipsește materialul didactic adecvat). În procesul predării - Învățării nu există o ierarhie a metodelor. În ultimul timp a crescut interesul pentru metodele activ - participative generate de actuala
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
informative care Își au avantajele lor (povestirea, explicarea, comparația, conversația, demonstrația etc.). Ele sunt eficiente În măsura În care contribuie la formarea spiritului critic la elevi, a gândirii creatoare, a aptitudinilor etc. În activitatea practică nu se utilizează metode pur informative sau absolut formative. Elemente din fiecare categorie sunt cuprinse În orice metodă de Învățământ. Accentul principal În utilizarea metodelor trebuie să fie pus În funcție de obiectivele urmărite (dacă urmărim obiective formative utilizăm preponderent metode formativ-participative). Important este ca metodele de predare - Învățare a istoriei
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
aptitudinilor etc. În activitatea practică nu se utilizează metode pur informative sau absolut formative. Elemente din fiecare categorie sunt cuprinse În orice metodă de Învățământ. Accentul principal În utilizarea metodelor trebuie să fie pus În funcție de obiectivele urmărite (dacă urmărim obiective formative utilizăm preponderent metode formativ-participative). Important este ca metodele de predare - Învățare a istoriei să nu fie tratate ca o problemă aparte ce ține de tehnica predării ruptă de conținut. Ele trebuie alese adecvat și În concordanță cu obiectivele Învățării, cu
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
INTRODUCERE Mediul școlar este un spațiu de întâlnire cu caracter formativ a copiilor cu educatorii. Educatorii, acești părinți spirituali, sunt artizani și organizatori ai experiențelor formativ-intelectuale, având rol protectiv- securizant, mai ales din punct de vedere afectivmotivaț ional. De aceea, este important ca ei să știe căror cauze se datorează frustrările
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
pot rezolva lucrurile și am nevoie se cineva să mă ajute” Este o atitudine de supunere caracteristică celor care trăiesc mai degrabă în umbra câștigătorilor. Și mai gravă este atitudinea „Eu nu sunt OK, tu nu ești OK”. O relație formativă autentică și eficientă se poate institui și se dezvoltă atunci când și educatorul și elevul au atitudinea „Eu sunt OK, tu ești OK”. În viață, puterea personală se dezvoltă, dacă elevul vrea, preferă ceea ce trebuie să facă. Aceasta înseamnă că
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
încordare afectivă între elevi produce dificultăți de integrare, organizare și control ale colectivului de elevi. „O comportare rigidă, lipsită de tact și înțelegere, de o minimă capacitate empatică, excesiv de punitivă (eventual) poate determina rezultate slabe la învățătură și un indice formativ scăzut al influențelor educative” (ibidem, p. 228). Manifestată prin fugă, absenteism, violență, orientare spre alte activități etc., teama de școală este provocată de dificultăți de adaptare și eșecuri școlare repetate, greutăți de învățare la un obiect sau la mai multe
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
apărând astfel frustrarea, îngrijorarea și chiar insuccesul școlar. „Educatorul riscă, astfel, să încetinească sau chiar să stopeze creșterea/dezvoltarea discipolului, în chiar pofida efortului său-declarat sau impus instituțional-îndreptat spre perfecționarea ființei fizice și mental-spirituale a acestuia. În această ipostază, actul formativ, relația educativă riscă să se compromită considerabil deoarece nu permite trebuințelor elevului să urce spre etajele superioare” (Albu, 2002, p. 71) ale motivației. Alți elevi, ca urmare a unor situații școlare în care se simt frustrați și a contrarierilor repetate
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și prezent, dezvoltându-le prin fiecare lecție dragostea și mândria pentru patria lor. În scopul formării la școlarii mici a unei culturi elementare cu conținut istoric, se selectează și se utilizează metode și procedee didactice care duc la accentuarea caracterului formativ, activ și conștient al dobândirii cunoștințelor. În acest sens, modalitățile didactice folosite vor angaja elevul Într-o activitate cognitivă proprie și se vor utiliza toate funcțiile emoțional-motivaționale ale acestuia În vederea realizării sarcinilor de Învățare. În cadrul lecțiilor se urmărește Îmbinarea metodelor
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Maria Toma, Elena Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93543]
-
lor de a fi. În cele mai multe lecții am Îmbinat metoda conversației cu mijloacele didactice care realizează un suport concret: piese arheologice, obiecte de artă sau imagini, fotografii, diafilme și diapozitive. Lectura explicativă a textelor cu conținut istoric poate avea caracter formativ dezvoltând la copii capacitatea de a sintetiza ideile, de a le ordona, de a stabili legături cauzale Între ele. Întrebările trebuie astfel adresate, Încât să transforme lectura explicativă Într-un exercițiu de descoperire a problemelor centrale, de Înțelegere a noțiunilor
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Maria Toma, Elena Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93543]
-
construcția personalității. Față de mediul anteșcolar care este favorabil dezvoltării conduitelor adaptative "școala reprezintă însă un complex de resurse menite să-i asigure fiecărui subiect posibilități de corectare și dezvoltare progresivă, prin integrarea acestuia în complexul factorilor dominant culturali, cu valoare formativă."" Mediul școlar este un sistem deschis atât către factorii externi cât și către factorii interni. Datorită acestei insușiri, el își demonstrează capacitatea de a prelucra dispozițiile native, prin metode specifice educației și de a le armoniza cu factorii de influență
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
folosit la orele de istorie, se pot Înțelege și interpreta evenimente, se poate contura o imagine mai clară asupra mentalităților și a modului de viață din diferite epoci istorice. Metodele activ-participative reprezintă un salt calitativ metodologic, prin raportarea lor la formativ, căci această modernizare obligă la reconsiderarea metodelor clasice prin diversificarea procedeelor de aplicare. Utilizarea În cadrul orelor de istorie a metodelor prezentate și exemplificate În paginile de mai sus, prezintă foarte multe avantaje: stimulează imaginația, permit exprimarea liberă și argumentarea ideilor
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Vasilica Iloaia, Genoveva Gaţu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93549]
-
ținând cont de particularitățile psihice ale elevilor, parcurse cu pași mărunți, cu materiale ajutătoare (imagini, albume istorice, etc.). Este permanent nevoie de repetarea noțiunilor predate pentru aprofundare și Înțelegere. Metodica ne ajută să imprimăm activităților noastre un caracter rațional și formativ. Trebuie să răspundem prin activitatea noastră la Întrebările: - „ce predăm?” - „cui predăm?” - „cum predăm?" Procesul complex de predare al istoriei solicită activitatea creatoare a Învățătorului și al profesorului de educație specială, gândirea sa pedagogică. Metodele și procedeele adecvat folosite au
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Emilia Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93548]
-
să atingă nivelul cunoștințelor elevilor din Învățământul normal clasei a IV a (aici a VIII a), datorită capacității slabe de Înțelegere. Urmărim formarea unor imagini despre viața și lupta poporului nostru În anumite perioade de timp, punând accent pe latura formativ educativă, nu În direcția asimilării de date cronologice. Evenimentele de istorie locală au și valoare educativă, cu ajutorul lor se trezește interesul elevilor pentru studiul istoriei și se cultivă dragostea pentru ținutul natal ca parte componentă a patriei, În fața unor vestigii
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Emilia Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93548]
-
operațională și Învățare creativă. Învățarea oricărui conținut, deci și al celui istoric, presupune trcerea treptată prin cele patru tipuri de Învățare. Prin Învățarea istoriei elevul poate fi condus spre un dublu rezultat: unul de ordin informativ și altul de ordin formativ. În acest sens curriculumul național la istorie propune trecerea de la modelul expozitiv al prezentării informațiilor la Învățarea bazată pe activități de descoperire; de la asimilarea unui volum de informații la deținerea unor priceperi și deprinderi de orientare În paginile care conțin
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Rodica Focşa () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93546]
-
și umanismul, principii caracteristice ale școlii inovative, au dus la apariția diverselor forme de organizare și a noilor tehnologii ale procesului instructiveducativ. Fără a nega metodele de Însușire tradițională (expunerea, conversația, demonstrația, modelarea) În prin plan apar metodele active, productive, formative. Acestea valorifică procesele de cunoaștere, Înțelegerea și receptarea valorilor istoriei. Metodele activ participative presupun inversarea raportului ce trebuie „Învățat” - „cum trebuie Învățat”. Prin intermediul acestuia elevul este pus În ipoteza de căutător al cunoștințelor istorice nu doar de consumator al acestora
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
de căutător al cunoștințelor istorice nu doar de consumator al acestora. Conform metodologiei didactice În general elevilor li se oferă posibilitatea de a utiliza toate tipurile de probe și surse istorice de a se implica În activitățile de investigare. Metodele formative utilizate pentru realizarea obiectivelor, fac ca faptele, legitățile, evenimentele și interpretările istorice să fie cât mai aproape de realitate. Alegerea unei anumite metode se face În funcție de obiective de conținutul procesului instructiv, de particularitățile de vârstă și cele individuale ale elevului, de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
VALENȚE FORMATIVE ALE LECȚIEI DE ISTORIE Inst. Simina Grigoruță, Șc.,,Gh. Mârzescu”, Iași Inst. Elena Semen, Șc.,,Gh. Mârzescu”, Iași Motto : ,, Apoi istoria este singurul mijloc menit să deștepte În sufletul nostru iubirea cea sfântă de patrie. Ea ne arată cum popoarele
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]