50,991 matches
-
it lends color to my/ cheeks flushed with hope", am citat dintr-unul din poemele traduse în engleză în a doua parte a volumului de către Adam J. Sorkin și Radu Andriescu), aduce gravitate în tonul poetei, dar și sarcasm față de formulele forțat-optimiste: "treci înfiorat de libertate/ din viață în moarte din viață în moarte./ ce bine ce boierește în lumea ta/ interioară se trăiește!". Și tocmai poemele acestea lungi, care întorc ironia în absurd, care resping/ iubesc lumea aceasta imperfectă, dulci-amare
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
volumele deja apărute. Descoperim o persoană veselă care scrie poezie neagră, violentă, eliberîndu-se astfel de frici și de tabuuri, "concentrating on bitter visions and bitter truths", cum scrie Paul B. Roth în prezentarea poetei. Dacă ar fi să alegem o formulă a poeziei Ruxandrei Cesereanu așa cum și-o definește poeta (formulă fatal aproximativă, desigur), ea ar fi: "my poetry starts from a mood, it comes about through a violent birth and then tries to enter others (also violently), pushing deliriously on
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
neagră, violentă, eliberîndu-se astfel de frici și de tabuuri, "concentrating on bitter visions and bitter truths", cum scrie Paul B. Roth în prezentarea poetei. Dacă ar fi să alegem o formulă a poeziei Ruxandrei Cesereanu așa cum și-o definește poeta (formulă fatal aproximativă, desigur), ea ar fi: "my poetry starts from a mood, it comes about through a violent birth and then tries to enter others (also violently), pushing deliriously on hallucinatory gates." Imagini de delir deci, populînd o lume fragmentată
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
apare la alte moduri și timpuri, sau chiar fără pronume - "și-i dă, și-i dă...., o ține una și bună"; "tot dă, dă, dă, tot dă, dă, dă, pînă ce au ajuns într-o vreme de noapte acasă". Totuși, formula cea mai cunoscută este cea cu pronume expletiv sau neutru (fără referent identificabil, transformat în simplă particulă a participării intensive) și cu un verb coordonat. Modelul e cu siguranță menținut în conștiința vorbitorilor de o celebră sursă literară: replica lui
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
Plantată în spațiul unei mitologii inversate, poeta găsește suficiente resurse productive, se arată suficient de inventivă, ca și acum, prin stăruitor exercițiu, ar căpăta dexteritatea de-a merge, repede și fără greș, de-a-ndărătelea. Eliberată de respectul factice față de forme și formule, le cultivă, provocator, pe cele ce-i convin. Exotismul (formal luat peste picior) o atrage ca o patrie pierdută ori ca una doar virtuală, ceea ce, în cîmpul sensibilității, este echivalent: "Fiorduri zgîrcite cu dinți cenușii/ Dînd nopților oarbe dureri sidefii
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
Scriitorilor pentru "Poezie și critică". Prin august, e rândul poetului să se arate mulțumit: "Cartea mea ( Sentiment de vârstă) arată excelent. Grafic, este cea mai frumoasă, dar cred că și cea mai bună în ce privește calitățile-i intrinseci" (p. 255). Înduioșează formula anevoioasă "prin calitățile-i intrinseci", precum și expresia silnic-ștearsă a temerilor că o asemenea culegere: "nici de astă dată n-o să corespundă exigențelor pe care le impune critica de azi". În anii '80, poetul Victor Felea vine în primul plan: la
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
era îngrozitor de timid. Înduioșător cu resemnarea și candoarea lui deliberată, chipul îi rămînea impasibil aproape tot timpul. În cele cîteva observații pe care le prezentă cu o voce clară se vădea o inegalabilă stăpînire de sine, iar pentru detalii folosea formule precise cu simplitatea vicleană ce-l caracteriza. La cîteva zile după întîlnirea noastră, pe cînd mă pregăteam să intru în Adunare, mă oprește un om tulburat, care voia să-mi ceară ajutor și sprijin. - Avem nevoie de bani, îmi spuse
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
reacția conservatoare promptă: filozofii au fost izgoniți din Roma, deoarece spune Pliniu cel Bătrân, romanii nu mai știau să discearnă adevărul de neadevăr. Cu toate acestea, odată intrați în contact cu lumea greacă, descendenții lui Romulus au trebuit să adopte formulele superioare ale civilizației grecești; între disciplinele care au pătruns în cetatea eternă a fost și filozofia. Începuturile au fost însă foarte timide: Cicero, în general indulgent cu concetățenii săi, este foarte sever cu primii autori de tratate filozofice romane, care
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
moștenire nenumărate aforisme contopite subtil și profund în magma poetică: To be or not to be - aceasta-i întrebarea; asemănătoare fiind prin duhul rostirii înțelepte cu alte cugetări ritmate, să zicem - Dura lex ori Res, non verba; ori Magister dixit, formulă pitagoreică reluată în Evul Mediu de către scolastici, amintind-o drept un argument fără replică, un text datorat Magistrului (Aristotel). Atunci cînd începe a scrie "Hamlet", la peste treizeci de ani, iată-l a fi un bărbat în toată firea, precum și
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
senzorială cu caracter de unicitate (decadenți, romancieri ai fluxului conștiinței, suprarealiști, expresioniști, "trăiriști", unanimiști); 3) o intersubiectivitate, o postură a eului înscris în ordinea simbolică a unei culturi (Lacan), a identității narative (Paul Ricoeur), a subiectivității "trupești", trupul însuși posedînd formule interpretative pentru organizarea materialului procurat pe calea simțurilor (Maurice Merleau-Ponty, Martin Buber, Lakoff, Școala lingvistică cognitivă). Ori așa cum scrie Merleau-Ponty: "mă împrumut pe mine din ceilalți, îi creez pe ceilalți din propria substanță". Progresiva deconstrucție a valorilor înseamnă o îndepărtare
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
pe toate flancurile. Șiretenia cu care Ion Iliescu a răspuns, în primă instanță, întrebărilor legate de eventuala grațiere a ortacului sugera că pentru cotrocean soluția actuală n-ar fi dintre cele mai rele. Cum "toleranța" e la Ion Iliescu o formulă de existență, iată că prezidentul a ignorat instinctul propriu de conservare, înmuindu-și pana în cerneală pentru a-și pune în libertate complicele! Nu trebuie să-i spun eu ce greșeală imensă face. în condițiile în care Miron Cozma a
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
Lumea își amintește mai puțin anii din urmă ai lui Franco, de construcția politică pe care-a edificat-o, astfel încât după o jumătate de veac de dictatură - când sângeroasă, când permisivă - Spania a revenit la monarhia constituțională. Adică la o formulă de conducere care în Europa ultimului secol a dat roade excelente. în felul acesta, imaginea primului Franco - dictatorul crud, care și-a târât țara mai întâi într-un război civil, apoi într-unul internațional, făcând, pentru multe decenii, din tărâmul
Președinția (via "Plai cu boi") salvează monarhia! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15946_a_17271]
-
îi lasă d-lui Iliescu suficient timp pentru filozofică, tihnită contemplare a destinului său. Spaima de moarte a omului de la Cotroceni este să nu rămână pentru vecie cu stigmatul de "președinte bolșevic". Puține lucruri îl enervează mai mult decât această formulă (și aceea de "stalinist"!), pe care-a ajuns să le aplice el însuși adversarilor politici! Or, pentru a scăpa definitiv de etichetare, dl. Iliescu trebuie să facă un gest istoric, unul atât de năucitor încât să treacă în uitare toate
Președinția (via "Plai cu boi") salvează monarhia! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15946_a_17271]
-
convins în 1998 că Al Gore va câștiga alegerilor din 2000 - și știm deja ce s-a întâmplat. Istoria Uniunii Europene înseși e nici mai mult, nici mai puțin decât un șir de coincidențe, boom-ul economic nu are o formulă, crede Judt, unul dintre cei mai convinși eurosceptici actuali. S-ar putea totuși să n-aibă dreptate, cum n-a avut în cazul vicepreședintelui american. Jörg Haider e un nume ce apare des în relatarea călătoriei lui Jacques Le Rider
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
face figură separată printre profesori la universități americane, specializarea sa e mult mai strictă, implicarea în spațiul public mult mai redusă, înfățișându-se ca reprezentant al unei Franțe ce plânge încă decăderea culturii înalte. Pare de mult mai mare succes formula permanentei raportări la spațiul public și amestecul relaxant de mare cultură și civism din universitățile de peste ocean. Vladimir Tismăneanu, Spectrele Europei Centrale, prefață de Livius Ciocârlie, volum coordonat de Daciana Branea, Iași, Polirom, 2001, 264 pag., 78 000 lei
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
subiectului la continuarea intrigii ori - pur și simplu - la preluarea ștafetei ca în cazul lui Steven Spielberg care consideră o datorie de onoare să finalizeze personal A.I. (Artificial Intelligence), proiectul mai vechi al lui Stanley Kubrick. Dar există și alte formule mai puțin ortodoxe de refolosire a materiei cinematografice, fie ea substanță narativă ori recuzită digitală. De unde foarte adesea senzația că bunicuța-cinema toarce același și același caier. Sau că se vizitează unul și același site ! Regizor și producător cu un verificat
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]
-
de fapt tradiții și semnificații non-echivalente. Deosebirile dintre diviziunile temporale din diferite limbi, sau chiar, în interiorul aceleiași limbi, din diverse tradiții regionale, deosebirile dintre un uz "tehnic" și unul curent, mai puțin precis, al expresiilor temporalității se reflectă adesea în formulele de salut. Și în legătură cu româna, analiza folosirii unor formule specializate în funcție de momentul zilei (Bună dimineața, Bună ziua, Bună seara - și, cu un statut special, Noapte bună) a provocat comentarii comparatiste. în Salutul în limba română (1984), Marica Pietreanu amintește de folosirile
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
temporale din diferite limbi, sau chiar, în interiorul aceleiași limbi, din diverse tradiții regionale, deosebirile dintre un uz "tehnic" și unul curent, mai puțin precis, al expresiilor temporalității se reflectă adesea în formulele de salut. Și în legătură cu româna, analiza folosirii unor formule specializate în funcție de momentul zilei (Bună dimineața, Bună ziua, Bună seara - și, cu un statut special, Noapte bună) a provocat comentarii comparatiste. în Salutul în limba română (1984), Marica Pietreanu amintește de folosirile în alte limbi romanice ale echivalentelor formulelor românești care
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
folosirii unor formule specializate în funcție de momentul zilei (Bună dimineața, Bună ziua, Bună seara - și, cu un statut special, Noapte bună) a provocat comentarii comparatiste. în Salutul în limba română (1984), Marica Pietreanu amintește de folosirile în alte limbi romanice ale echivalentelor formulelor românești care cuprind cuvîntul seară, de faptul că în Italia centrală formula "Buona sera" începe să se folosească imediat după prînz, de întrebuințarea în română a salutului "Bună seara" pînă la ore tîrzii ale nopții etc. Pentru a înțelege cît
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
și, cu un statut special, Noapte bună) a provocat comentarii comparatiste. în Salutul în limba română (1984), Marica Pietreanu amintește de folosirile în alte limbi romanice ale echivalentelor formulelor românești care cuprind cuvîntul seară, de faptul că în Italia centrală formula "Buona sera" începe să se folosească imediat după prînz, de întrebuințarea în română a salutului "Bună seara" pînă la ore tîrzii ale nopții etc. Pentru a înțelege cît de complicat și relativ e conceptul de "seară" (din punctul său de
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
lui din Transilvania la Iași și în cele din urmă la București, trasase natural această linie de unire. Blaga avea conștiința acestei realități. Să nu omitem amănuntul că scrisoarea către Lovinescu apărea pe pagina ziarului "Viața" (condus de Rebreanu) sub formula emblematică: "Ardealul estetic", ce se voia, deasupra oricăror circumstanțe, topit "cu desăvârșire într-un singur corp românesc". Din altă perspectivă privind, gestul poate fi interpretat și ca act protestatar, anticonservator inițiat de Negoițescu și Radu Stanca, în principal, încurajați de
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
filosofiei? (ian.-febr. 1944), singurele, de altfel. Este prea evidentă intrarea acestui al doilea inițiator al Cercului în domeniul preocupărilor gânditorului Blaga, a cărui demnitate de teoretician pe probleme de morfologia culturii nu e amintită decât o singură dată, de formula "noologiei abisale" fiind vorba. Primul articol dezvoltă afirmativ observații de mare profunzime asupra unei probleme fundamentale, care îl recomandă pe autor ca maturitate și cunoaștere la esență a evoluției culturii românești. Este marcat momentul trecerii de la cultura istorică, de tentă
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
nu gîndește lumea, ci lumea gîndește în om". Nedomolindu-și contradictoriul entuziasm, C. Noica sugerează că mult hulita, ieri ca și azi, "România eternă" alcătuiește temelia filosofiei culte românești, care face corp comun cu așa-zisa filosofie populară. Iată o formulă de recuzare, dramatizîndu-se prin sublinierea ei de către autor: "Întreaga noastră filosofie cultă este în consonanță cu țărănescul". Caracteristicile ei, scoase dintr-un rezervor imemorial al satului, ar fi următoarele: Continuitatea dulce dintre fire și spirit; prelungirea firii în spirit; angajarea
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
în cetate este aceea de războinic. Așadar, toate tratatele de pace trebuie stabilite pe un termen limitat; pacea era doar un răgaz pentru refacerea forțelor. La un moment dat, caligraful schimbă definitiv această situație, cu o simplă virgulă. Într-o formulă convențională ("Pacea aceasta va fi precum Lumea veșnică, un dar al Celui de Sus, amin"), caligraful introduce o schimbare vitală: Pacea aceasta va fi precum Lumea, veșnică"... Caligraful este pedepsit aspru: îi este tăiată mîna dreaptă. Cu mîna stîngă descrie
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
foarte bine, deși uneori aparențele pot înșela. Avem dureri, avem imperfecțiuni, tensiuni, fragilități pe care nu întotdeauna le lăsăm să răzbată în afară. Cred însă că faptul că am încercat să fiu atent la esențial, dacă-mi pot permite o formulă mai mult sau mai puțin pretențioasă, m-a salvat de unele neplăceri. Nu am memoria lucrurilor rele. Ele au existat, dar am ajuns la o vîrstă în care sînt mai degrabă tentat să relativizez acest fel de evenimente și stări
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]