2,730 matches
-
sau Prințul Paul al Iugoslaviei. Scena politica internațională spre sfârșitul anilor 1930, a fost marcată de creșterea intolerantei dintre figurile principale, de atitudinea agresivă a regimurilor totalitare și de certitudinea că ordinea internațională instaurata după Primul Război Mondial își pierdea fortificația, iar sponsorii acesteia își pierdeau puterea. Susținuți și presați de Italia fascista și Germania nazistă, liderul croat Vladko Maček și partidul său care au reușit crearea Banatului Croației (regiune autonomă cu o auto-guvernare internă semnificativă) în 1933. Acordul specifică faptul
Iugoslavia () [Corola-website/Science/299163_a_300492]
-
(în franceză: Ligne Maginot, nume dat după Ministrul Apărării al Franței, André Maginot) a fost un șir de fortificații de beton, obstacole antitanc, dotate cu artilerie grea, cazemate, mitraliere și alte elemente de apărare construit între anii 1920-1930 și modernizat între anii 1930-1940 pe care Franța a construit-o de-a lungul graniței sale cu Germania, Belgia, Luxemburg, Elveția
Linia Maginot () [Corola-website/Science/326147_a_327476]
-
lungul graniței sale cu Germania, Belgia, Luxemburg, Elveția și Italia, pe baza experienței sale din Primul Război Mondial și pentru a se pregăti pentru un eventual atac, în special din partea Germaniei. În general termenul de se referă la linia de fortificații de pe granița germană(350.000m), în timp ce Linia Alpilor se referea la fortificațiile de pe granița Franco-Italiană. Francezii au construit linia de fortificații pentru a oferi timp armatei franceze să se mobilizeze în cazul unui atac german. Între Belgia și Franța linia
Linia Maginot () [Corola-website/Science/326147_a_327476]
-
experienței sale din Primul Război Mondial și pentru a se pregăti pentru un eventual atac, în special din partea Germaniei. În general termenul de se referă la linia de fortificații de pe granița germană(350.000m), în timp ce Linia Alpilor se referea la fortificațiile de pe granița Franco-Italiană. Francezii au construit linia de fortificații pentru a oferi timp armatei franceze să se mobilizeze în cazul unui atac german. Între Belgia și Franța linia nu a fost construită, respectiv în alte locuri era slabă, deoarece Belgia
Linia Maginot () [Corola-website/Science/326147_a_327476]
-
se pregăti pentru un eventual atac, în special din partea Germaniei. În general termenul de se referă la linia de fortificații de pe granița germană(350.000m), în timp ce Linia Alpilor se referea la fortificațiile de pe granița Franco-Italiană. Francezii au construit linia de fortificații pentru a oferi timp armatei franceze să se mobilizeze în cazul unui atac german. Între Belgia și Franța linia nu a fost construită, respectiv în alte locuri era slabă, deoarece Belgia fiind țară francofonă (valoni), Franța se simțea responsabilă pentru
Linia Maginot () [Corola-website/Science/326147_a_327476]
-
care francezii și-au pus mari speranțe a eșuat lamentabil, confirmând zicala că "generalii luptă întotdeauna ca în ultimul război, în special dacă l-au câștigat". Planul atacului german s-a numit Fall Gelb(Planul Galben). Prin flancarea liniei de fortificații Linia Maginot a fost ocupat practic fără luptă, apărarea dovedindu-se o investiție inutilă, Franța capitulând în 1940. Acolo unde a fost totuși atacată de germani atacul a fost executat de trupe de parașutiști care folosind gurile de ventilație aruncau
Linia Maginot () [Corola-website/Science/326147_a_327476]
-
s-au predat fără luptă. Linia Maginot era rezistentă la majoritatea formelor de atac, și oferea condiții de viață ieșite din comun trupelor garnizoană, inclusiv aer condiționat, blocuri alimentare confortabile, chiar și căi ferate subterane. Cu toate acestea, linia de fortificații s-a dovedit costisitoare pentru a fi întreținută, a consumat o cantitate mare de bani și ulterior s-a dovedit că investiția mare(cinci miliarde de franci) și costurile mari de întreținere au deturnat resurse financiare de la alte părți ale
Linia Maginot () [Corola-website/Science/326147_a_327476]
-
Majoritatea clădirilor istorice sunt concentrate în Orașul Vechi. Primăria Bratislavei este un complex de clădiri ridicate în secolele al XIV-lea-al XIV-lea, care acum reprezintă Muzeul Orașului. Poarta lui Mihail este singura poartă ce s-a păstrat din fortificațiile medievale, și este una din cele mai vechi clădiri ale orașului; cea mai îngustă casă din Europa se află în apropiere. Clădirea Bibliotecii Universității, construită în 1756, a fost folosită de Dieta (parlamentul) Regatului Ungariei din 1802 până în 1848. Mare
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
temperat continentală, cu veri fierbinți și cu precipitații slabe; ierni geroase, cu vânturi puternice. Temperatura medie anuală: 11,1 °C. Cantitatea medie de precipitații: 457 mm anual. În punctul „Piatra Frecăței” (toponim: „Beroe”) se găsesc ruinele parțial dezvelite ale unei fortificații romane și bizantine (secolele I-VI și X-XII) și, in apropiere, ale unei basilici paleocrestine (secolele V-VI), la marginea fostului cimitir al așezării (secolele I-XII). În secolul al XIII-lea, localitatea Ostrov purta denumirea Beroe moștenită de la romani
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
una nord-sud și alta est-vest se încrucișau în dreptul vadului de sub promontoriul de deal, numit azi Cetățuie. Este de presupus că aici va fi existat o cetate dacică, ce controla acest nod de comunicații și care va fi fost distrusă de fortificația austriacă, amplasată pe acest loc la începutul sec. XVIII. În ori ce caz urmele dacice din vatra orașului Cluj sunt sporadice, astfel încât nu este sigur că numele preroman Napoca, sau Napuca, a fost împrumutat de romani de la o așezare dacică
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
Europei. La acel timp au fost puse bazele primei organizari statale, Voievodatul lui Gelu, având ca puncte de apărare cetățile de la Dăbâca și Gilău, amintit în cronica lui Anonymus cu ocazia luptei cu triburile maghiare de curând așezate în Panonia. Fortificația de la Cluj-Mănăștur a fost parte a sistemului de fortificații ale populației românești sau româno-slave din zonă. Fortificațiile din zona Cluj-Mănăștur au fost grav avariate, suferind de pe urma unor incendieri și atacuri (mai ales cele din 1068), probabil ale pecenegilor. Voievodatul lui
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
organizari statale, Voievodatul lui Gelu, având ca puncte de apărare cetățile de la Dăbâca și Gilău, amintit în cronica lui Anonymus cu ocazia luptei cu triburile maghiare de curând așezate în Panonia. Fortificația de la Cluj-Mănăștur a fost parte a sistemului de fortificații ale populației românești sau româno-slave din zonă. Fortificațiile din zona Cluj-Mănăștur au fost grav avariate, suferind de pe urma unor incendieri și atacuri (mai ales cele din 1068), probabil ale pecenegilor. Voievodatul lui Gelu nu a rezistat presiunii ungurilor stabiliți în Câmpia
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
de apărare cetățile de la Dăbâca și Gilău, amintit în cronica lui Anonymus cu ocazia luptei cu triburile maghiare de curând așezate în Panonia. Fortificația de la Cluj-Mănăștur a fost parte a sistemului de fortificații ale populației românești sau româno-slave din zonă. Fortificațiile din zona Cluj-Mănăștur au fost grav avariate, suferind de pe urma unor incendieri și atacuri (mai ales cele din 1068), probabil ale pecenegilor. Voievodatul lui Gelu nu a rezistat presiunii ungurilor stabiliți în Câmpia Panoniei, fiind cucerit de către aceștia și inclus în
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
garnizoanei ("princeps exercitus") și soldații acestuia. Pentru chestiunile administrative se folosea de slujbașii pe care îi avea. În mare parte populația se compunea din mici proprietari de pământuri aflate în jurul cetătii. Existau însă și oameni liberi care lucrau pentru întreținerea fortificației și a garnizoanei. În cetate mai trăiau și udvornici (țărani agricultori). Ca urmare a procesului de colonizare cu coloniști sași (început la sfârșitul sec. XII), așezările din apropierea cetății se dezvoltă mult. În 1270, în timpul episcopului Petrus Monoszló, cetatea și așezările
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
000 de florini. Cu toate acestea ostașii au și jefuit orașul și au cerut sume suplimentare de la contribuabili. Generalul austriac Rabutin distruge în 1704 zidurile Clujului, pentru ca orașul să își piardă semnificația militară. Începând cu 1715, armata habsburgă începe construirea fortificației Vauban Cetățuia, prima fortificație de acest fel din Transilvania. Din 1790 până în 1848 și apoi din nou în perioada 1861 - 1867, Clujul a fost capitala Marelui Principat al Transilvaniei în cadrul imperiului austriac, fiind totodată și sediul dietelor transilvane. În 1776
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
toate acestea ostașii au și jefuit orașul și au cerut sume suplimentare de la contribuabili. Generalul austriac Rabutin distruge în 1704 zidurile Clujului, pentru ca orașul să își piardă semnificația militară. Începând cu 1715, armata habsburgă începe construirea fortificației Vauban Cetățuia, prima fortificație de acest fel din Transilvania. Din 1790 până în 1848 și apoi din nou în perioada 1861 - 1867, Clujul a fost capitala Marelui Principat al Transilvaniei în cadrul imperiului austriac, fiind totodată și sediul dietelor transilvane. În 1776, împărăteasa Maria Tereza a
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
alătură. Oastea macedoneană a mărșăluit până la muntele Haemus, unde zărește o garnizoană tracă. Tracii creaseră o palisadă din care răsturnate pentru a împiedica o înaintare rapidă a forțelor Macedoniei. Alexandru a poruncit înaintarea cavaleriei grele pentru a distruge elementul de fortificație. După ce palisada a fost înlăturată, arcașii lui Alexandru au dat drumul unei ploi de săgeți pentru a permite infanteriei să se aproprie de traci. Între timp, regele tribalilor, Syrmus, și armata sa au avansat în spatele macedonililor, poziționându-se într-un
Campania lui Alexandru cel Mare din Balcani () [Corola-website/Science/327074_a_328403]
-
regimente dar, spre deosebire de tacticile de atacuri rapide utilizate de obicei de forțele comuniste, acestea erau atacuri susținute și violente. La începutul lui octombrie, APV a indensificat incursiunile unităților de dimensiunea batalioanelor și focul de artilerie îndreptate către Con Thien, o fortificație pe un deal din centrul liniei defensive a pușcașilor marini aflat la sud de zona demilitarizată din nordul provinciei Quang Tri. Tirurile de mortier, obuzele de artilerie și rachetele de 122 mm cădeau la întâmplare, dar neîncetat asupra bazei. Bombardamentele
Bătălia de la Khe Sanh () [Corola-website/Science/320576_a_321905]
-
cât și datorită stării proaste în care se afla armata finlandeză. Aceste fapte i-au permis președintelui Kyösti Kallio să-i ceară mareșalului Mannerheim să rămână în fruntea armatei și să supervizeze acțiunile de reînarmare și de construire de noi fortificații. De-a lungul anului 1940, Finlanda a primit materiale cumpărate sau primite donație în timpul sau după încheierea războiului de iarnă. Cheltuieleile în sectorul militar au reprezentat 45 % din bugetul Finlandei pentru anul 1940. Tratatul de comerț pentru timp de război
Războiul de Continuare () [Corola-website/Science/302583_a_303912]
-
era formată din două corpuri de armată și un grup de armată (cavalerie și infanterie). Lor li s-a alăturat mai târziu două regimente germane. Forțele sovietice erau compuse din două divizii ale Armatei a 7-a. Sovieticii construiseră numeroase fortificații de-a lungul frontierei, în orașul Sortavala și pe drumurile către Värtsilä și Korpiselkä. La 9 iulie s-a dat ordinul de începere a atacului. Sarcina străpungerii liniilor sovietice i-a revenit Corpului al 6-lea condus de eroul bătăliei
Războiul de Continuare () [Corola-website/Science/302583_a_303912]
-
sporesc la cca. 500.000 de soldați, numărul legiunilor la cca. 60, mai mici și mai mobile. Armata a fost formată din unități de frontieră și din unități de câmp. Unitățile de frontieră ("limitanei") erau folosite pentru a ocupa limes, fortificațiile structurate de frontieră, și erau formate din soldați profesioniști, dar cu o instrucție inferioară. Un exemplu de limes este Brazda lui Novac. Unitățile de "câmp" stăteau în spatele frontierei și se deplasau rapid în cazul în care acest lucru era necesar
Listă de legiuni romane () [Corola-website/Science/318164_a_319493]
-
transformarea Atenei într-o putere maritimă de prim rang, dându-și seama de imensul potențial uman și material ce putea fi folosit spre binele cetății. Încă de pe vremea arhonatului său, deci înainte de invazia persană, Temistocle a început vaste lucrări de fortificație în portul Pireu, construcții de șantiere navale și construcția de porturi. El a inițiat și construcția marilor ziduri care uneau Atena de Pireu, în pofida opoziției pe care a întâmpinat-o. Lucrările au fost temporar întrerupte în timpul invaziei persane, dar, un
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
la trecerea Istmului, lacedemonienii au fost ajunși de alte trupe sosite din Pelopones, din Eubeea și din nordul Greciei.Baza armatei lui Mardonios era stabilită la Teba. Aici, pe malul stâng al fluviului Asopos, generalul persan a construit o puternică fortificație în așteptarea atacului grec. Locul unde s-a produs ciocnirea (luna august 479), în apropiere de localitatea Plateea, era mărginit la nord de albia Asoposului, iar la sud de înălțimile masivului Cithairon. Comandantul tuturor trupelor grecești era regele spartan Pausanias
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
în sudul insulei se instalase la putere o altă famile de tirani, Gelon, la Siracuza, și socrul acestuia Theron, la Akragas (Agrigent). Tirania lui Gelon era oarecum de tipul aceleia restaurate de Pittacos în Lesbos. Lucrările urbane și cele de fortificații pe care le-a inițiat l-au îndreptățit să poarte titlul de al doilea fondator al Siracuzei. Soția sa, Damareta, fiica tiranului Theron, îi aducea un plus de siguranță în opera sa de construcție și de culturalizare a Siracuzei. Intervenția
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
Planificatorii aliați s-au așteptat ca, odată cu cucerirea portului Antwerp, docurile să devenă imediat disponibile pentru aprovizionare armatei. Niciunul dintre comandanții aliați nu a luat în calcul faptul că germanii au minat apele estuarului fluviului Scheldt și că au construit fortificații solide, prin aceste măsuri reușind să-i împiedice pe aliați să folosească portul. Generalul Horrocks afirmă că soluția corectă ar fi fost ocolirea orașului Antwerp pe 3-4 septembrie, deplasarea pe direcția nord-vest spre Woensdrecht, reușindu-se astfel izolarea istmului Beveland
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]