3,509 matches
-
criza conștiințelor provocată de umanismul renascentist și aceea prin care debutează Iluminismul. Nu am urmărit decât sugerarea imaginii de ansamblu, o introducere în atmosfera epocii, anume a aceleia care va marca în istorie una dintre cele mai mari și neîntrerupte frământări pe toate planurile. Întreg demersul nu este, și nici nu poate fi, exhaustiv, tema fiind extrem de generoasă, unele dintre punctele de vedere exprimate, mai cu seamă în primele cadre generale, nu au pretenția de a fi definitive. Formularea lor însă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
regiunile avansate ale continentului. Orientarea cititorilor are un caracter umanist, între autorii de mare popularitate numărându-se Erasmus, Cicero, Aristotel, Luther, Toma d’Aquino și Augustin, fapt ce nu ne poate lăsa indiferenți atunci când urmărim peisajul mental centro-răsăritean în cursul frământărilor din pragul epocii moderne. Biblioteca academiei (universității) iezuite din Cluj de la finele secolului al XVI-lea - ne spune cronica lui Szamosközi - păstra în depozitele sale peste 1.000 de cărți legate, astăzi în mare parte pierdute. La Brașov avea să
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
noii literaturi din țara sa, C.Th. Dimaras observă că ortodoxia greacă, închizând ochii în fața realității, „rămăsese la argumentele de pe vremea când credința pe care o apăra era întărită și impusă de un puternic imperiu”. Mistica era un simptom clar al frământărilor interne ale societății și nu era proprie doar lumii balcanice. Cultura, influențată de asemenea teorii va crea, la rândul ei, forme particulare de manifestare în plan pedagogic, psihologic, juridic, teologic etc. Isihasmul (isihie = liniște) va exercita o influență relativ puternică
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
totdeauna își mărturisesc și credincioșilor apartenența. Adesea nici ei nu sunt deplini deciși, stăruie și printre ei nesiguranța, oscilația de la una la alta, după împrejurări și interese”. Privind evenimentul în perspectivă, unirea deschide o direcție de afirmare a personalității popoarelor, frământările din jurul ei aduc, așa cum am amintit, nu doar crize, ci și lumini, pregătind condițiile de acțiune, de replică și susținând una dintre posibilele căi de acces ale devenirii moderne. Prin modelele oferite de literatura și istoriografia Europei Sud-Orientale în secolul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a celui de-al XVII-lea secol. Să nu omitem apoi, de exemplu, morala politică, reformele Cantemireștilor, mai târziu, ale Mavrocordaților, memoriile îndreptate împotriva stăpânirii turcești sau profețiile despre sfârșitul dominației otomane. Ele înseamnă ceva pentru societatea balcanică, vorbesc despre frământările ce dobândesc intensitate. Prin urmare, și în acest mod elementele înnoitoare își fac simțită prezența. Moștenirea istorică a atins un fel de maturitate, iar conștiințele, astfel mobilizate, vor cunoaște un mic seism din care vor ieși îmbogățite. Omul Europei Central-Sud-Estice
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
următor există o perfectă continuitate. Principatul lasă moștenire un sistem, codul de legi Approbatae Constitutiones, dublat de Diploma leopoldină din 1691, marcând statutul politic al Transilvaniei vreme de o sută și cincizeci de ani. Pe acest fond se nasc marile frământări confesionale, lupta românilor în direcția afirmării propriei demnități. Apariția, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, a unei personalități politice de talia lui Inochentie Micu Clain, cu o viziune atotcuprinzătoare, are o semnificație deosebită în planul efervescenței culturale și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ca pe o supunere În chip slugarnic, ci ca pe o colaborare În spirit de complementaritate, de smerenie și adevăr. În orice caz, un fapt mi se pare esențial: traducerea LXX nu ne vine chiar de sus. Ea presupune efort, frământare comună care, prin rezultatul ei, participă la constituirea conștiinței creștine a oricăruia dintre noi. Ea ne aduce cuvântul Celuilalt care cheamă fără Încetare spre un pământ străin existenței noastre, În ciuda rezistenței noastre Înverșunate. Care sunt celelalte provocări pe care această
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
începuse tot la Orăștie, unde, sprijinit de preotul Ion Moța și de băncile românești, înființează, în 1910, Librăria Națională „S. Bornemisa”, devenită ulterior și editură. Sub auspiciile Astrei, lansează colecția „Biblioteca scriitorilor de la noi”, între cărțile de început figurând și Frământări, debut editorial al lui Liviu Rebreanu. Dar cea dintâi lucrare editată în această colecție este „Almanahul scriitorilor de la noi” (1912), alcătuit de B., tablou cuprinzător al vieții literare și culturale transilvănene. Placheta de versuri Două iubiri (1922), semnată Radu Mărgean
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
cuplului. În cel dintâi, este surprinsă psihologia adolescentină, protagonista, elevă în ultima clasă de liceu și apoi studentă în primul an, neavând nume. Despărțirea unui foarte tânăr cuplu nu este văzută ca un efect al geloziei, romanul punând accentul pe frământările sufletului adolescentin, pe senzațiile, capriciile, interogările, culpabilizările, exuberanțele și decepțiile specifice vârstei. În Dincolo de dragoste, substanța epică reflectă tentațiile de evadare din ambianța cuplului de care sunt încercați succesiv bărbatul și femeia, pictorul Remus și actrița Ana. Tribulațiile celor doi
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
1936), logica visului, amalgamând prevestiri, presentimente, o teamă fără nume, tinde să încropească o stare de poem. Dar încețoșarea persistentă și sintaxa abruptă, eliptică proiectează aceste „vecernii” în vag și în nedeslușit. O disperare care nu urcă pe culmi, o frământare izbucnind în emfază și în irațional agită solilocviul din Cartea întunerecului (1940). Este, cu spasmele unui epic hipernevrotic, jurnalul unui sceptic, torturat de incertitudini, absorbit de reverii, glorificând „tensiunea astrală a nopții” care declanșează resorturile profunde ale vieții, dar și
BALANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
și simpatia aproape sămănătoristă față de năpăstuiții sorții. Lumea imaginată în nuvele este, totuși, în esența ei, citadină. Teza orașului nimicitor de vieți este insuficientă, precară, scrierile lui B., întemeindu-se cel mai adesea pe opoziția dintre favorizați și defavorizați. Deși frământările interioare sunt urmărite cu destulă pricepere în mai toate scrierile, analiza rămâne, totuși, stângace, iar pasajele descriptive, cu tentă prea pronunțat poetică, se află într-o oarecare discrepanță cu fluxul epic. Într-o tehnică adecvată genului scurt, intrarea în narație
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
pentru detectiv datorită limbuției sale (Roza Mărgărit), bătrânul care își transformă casa în tractir (Aram Agopian) sau actrița proxenetă (Mariana Pop). Oarecum diferit este romanul Femei singure (1969), unde accentele psihologice sunt mai judicios distribuite, nuanțând viața interioară a personajelor. Frământările Rodicăi (soția unui condamnat la cincisprezece ani de închisoare) și procesul maturizării fiicei acesteia, Nadia, sunt conturate uneori cu tușe fine. În contrapartidă față de eroii pozitivi (cele două „femei singure” și Radu, cumnatul Rodicăi), apar personaje fără relief: condamnatul (om
BARBUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]
-
un sentiment complex al suferinței sufletești și morale a individului. Ea se manifestă prin tristețe, care este o stare prelungită de durere morală, o deprimare sufletească apăsătoare ce imobilizează persoana. Tot aici sunt incluse grija, ca formă de neliniște, de frământare sufletească și morală, precum și plictiseala, care este o formă activă de tristețe, o existență inertă, goală, lipsită de sens, o conștiință vidă care caută ceva, fără să știe Însă precis ce vrea. dă Deprecierea, reprezentând forma care se opune, În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o anumită privință, similară durerii lumii și se raportează la „sentimentul tragic al vieții” (M. de Unamunoă. De ce suntem condamnați la durere? De ce trebuie să suferim? Care este prețul durerii? Aceste Întrebări nu mai sunt psihologice, nici pur morale, ci frământări metafizice legate de destinul uman. Existența durerii dovedește că aceasta are o anumită funcție În planul existenței umane. Această funcție este raportată la Supra-Eul colectiv, la instanța de cenzură supremă care, ca și În cazul „daimon”-ului socratic, mă oprește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care a comis un act reprobabil pentru care se simte vinovat și trebuie să răspundă. Dincolo de aspectele formale ale chinului, trebuie Însă văzute sensurile profunde psihomorale ale acestuia. De ce se chinuiesc sau de ce sunt chinuiți oamenii? Orice chin este o frământare interioară a unui individ. Este o experiență sufletească de viață unică și exclusiv personală. Chinul poate fi nu numai frământare, ci el reprezintă și efortul de a reuși să se Îndepărteze de obstacolele care Îi sunt puse În față, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
trebuie Însă văzute sensurile profunde psihomorale ale acestuia. De ce se chinuiesc sau de ce sunt chinuiți oamenii? Orice chin este o frământare interioară a unui individ. Este o experiență sufletească de viață unică și exclusiv personală. Chinul poate fi nu numai frământare, ci el reprezintă și efortul de a reuși să se Îndepărteze de obstacolele care Îi sunt puse În față, de a rupe barierele care-l Închid. Prin aceasta, chinul este eliberarea disperată a omului de constrângeri. Dar chinul mai este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Dar chinul mai este și amintirea dureroasă care te apasă, legat de vinovățiile comise În trecut. Toate acestea asociază chinul cu pedeapsa morală pentru faptele comise. Chinul este răspunderea și pedeapsa morală combinate, destul de greu de separat una de alta. Frământare, efort, eliberare - chinul este tortura fizică și morală care urmărește individul, fiind sădit În adâncul conștiinței sale morale, amintindu-i permanent de vinovăția sa. Chinul este Închiderea persoanei În Închisoarea propriei sale conștiințe, ca o permanentă asociere a acesteia cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de la ea. În plus, ceilalți oameni fiind asemena lui, orice formă de comunicare, fie formală, fie subiectiv-emoțională, devine falsă sau chiar imposibilă, anulându-se sau sfârșind prin a genera stări de tensiune, suspiciune, conflicte interpersonale. Problematica omului nu mai este frământarea interioară, de factură socratică sau faustică. Este cu totul altceva: o angoasă a disperării. Nici Socrate și nici Faust nu sunt singuri. Ei sunt frământați, dar nu sunt singuri În frământarea lor. Frământarea lor este interogația la care se poate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
tensiune, suspiciune, conflicte interpersonale. Problematica omului nu mai este frământarea interioară, de factură socratică sau faustică. Este cu totul altceva: o angoasă a disperării. Nici Socrate și nici Faust nu sunt singuri. Ei sunt frământați, dar nu sunt singuri În frământarea lor. Frământarea lor este interogația la care se poate da un răspuns. Angoasa omului modern este disperarea dată de absența oricărei perspective, o Încremenire, o stare de pietrificare sufletească și morală, pe care omul modern o sublimează prin trei mijloace
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
conflicte interpersonale. Problematica omului nu mai este frământarea interioară, de factură socratică sau faustică. Este cu totul altceva: o angoasă a disperării. Nici Socrate și nici Faust nu sunt singuri. Ei sunt frământați, dar nu sunt singuri În frământarea lor. Frământarea lor este interogația la care se poate da un răspuns. Angoasa omului modern este disperarea dată de absența oricărei perspective, o Încremenire, o stare de pietrificare sufletească și morală, pe care omul modern o sublimează prin trei mijloace: imagine, sexualitate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
chiar suprimarea libertății. Această schimbare se observă atât În planul sufletesc, cât și În cel moral. Fie că este o constrângere externă, fie că este vorba de o abținere interioară, În ambele situații, persoana suferă. Suferințele morale au caracter de frământare și de sfâșiere interioară. Ele izolează sfârșind prin a Însingura Persoana. În plan colectiv, Însingurarea se manifestă prin starea de Înstrăinare a indivizilor. În această situație, compensarea este dată de deschiderea și refugiul interior al persoanei. Ceea ce-mi este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
un fapt negativ, imoral. Vinovăția este, În toate cazurile (idee, intenție, Îndemn etc.Ă, o reflectare a abaterii de la legea morală, de la valorile morale, În planul conștiinței individului respectiv. Dar vinovăția nu este numai o chestiune de conștiință morală, o frământare interioară. Vinovăția morală este și un sentiment moral interior, penibil, al persoanei. Există Însă și o vinovăție a faptului Împlinit. Aceasta este vinovăția exterioară, actul negativ pe care persoana Îl face Împotriva ei sau Împotriva celorlalți. Aceasta nu mai este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sublimare. Acest joc al acțiunilor perverse Îl Întâlnim la numeroase personaje din literatura dramatică: Jago, lady Macbeth, Tartuffe, Raskolnikov, Dimitri Karamazov etc. Fiecare dintre aceștia ilustrează o anumită trăsătură de caracter imoral. Persoana imorală dă de fiecare dată impresia, din cauza frământării sale interioare, că este posedată de propriile sale pulsiuni care nu pot fi cu nimic controlate. Aceste persoane nu pot avea scrupule și nici remușcări Întrucât conștiința lor este o conștiință perversă. Pervertirea morală reunește doi factori: unul de tip
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
confesiune, cu efecte cathartrice; folosirea acelui cuvânt consolator care să explice și să răspundă interogațiilor celui care suferă; capacitatea de a asculta și de a-l Înțelege pe celălalt cu bunăvoință și răbdare, capacitatea terapeutului de a răspunde suferinței și frământărilor persoanei aflate În suferință, ca formă de ajutor moral al semenului său, oferindu-i astfel o soluție salutară. 3. Mecanismele terapiei morale Acțiunea de restaurare a ființei morale are, În linii mari, aceleași aspecte de ordin practic ca și cele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
în acest fel mobilitatea degetului mare, atât de necesară în mers. După intervenția chirurgicală, în primele zile, se acționează pe plan recuperator, prin mobilizarea pasivă a degetelor, metatarsienelor și a gleznei, se efectuează masaj pe musculatura gambei sub formă de frământare a mușchilor triceps sural și gambier (fig. 33). HALLUX VARUS (latinism) - Diformitate digitală ce constă în deschiderea mai mult sau mai puțin accentuată a unghiului extern format între axul longitudinal al halucelui și axul longitudinal al primului metatarsian (fig. 34
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]