1,822 matches
-
ei, Înainta voinicește, cu pușca la umăr, pe poteca ce șerpuia pe marginea pârâului. Din când În când, se oprea și cerceta cu privirea locurile tainice ale desișurilor. Nimic deosebit. În Împrejurimi era o liniște deplină. Nu se auzea decât freamătul ușor al frunzelor copacilor. În depărtare Însă, dinspre Brașov, se deslușeau Împușcături, semne ale unor bătălii. Soarele se ridicase deasupra munților, poleind cu razele sale de aur panglica pârâului. Tânărul Gheorghe urca mereu. Curând ajunse aproape de un luminiș. Lăsă pe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
antropologia nu s-a constituit ca reacție ideologică la corpusul celorlalte științe socioumane (cu care ea Întreține, de altfel, fructuoase relații de interdisciplinaritate), ci ca operă - mereu perfectibilă - a efortului uman de autocunoaștere. Că lucrurile stau astfel o dovedește Însuși freamătul conceptual și metodologic al disciplinei, prezent inclusiv În volumul de față prin dezbaterea dintre practica antropologică abroad vs. at home, prin proliferarea fecundă a unor noi publicații și direcții de cercetare, prin emulația produsă printre noile generații de studenți etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
simultane, vecine sau tardiv după un interval de timp variabil, ca urmare a lărgirii și organizării progresive a comunicării arterio-venoase. Simptomele clinice sunt polimorfe și explicate de fiziopatologie. Ceea ce domină sunt semnele locale: trilul și suflul sistolic. Trilul este un freamăt care se percepe atât palpatoriu cât și auditiv. A fost comparat cu zgomotul produs de o pisică care toarce sau cu zumzetul de albine. Este un zgomot continuu cu accentuare sistolică cu maximum de intensitate la nivelul comunicării și se
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
postbelic (Viața în continuare, 1991). A tradus în special din literatura ucraineană (Taras Șevcenko ș.a.). SCRIERI: Mărul discordiei, Chișinău, 1969; Neliniști matinale, Ujgorod, 1969; Brad de munte, Chișinău, 1970; De-a baba oarba, Chișinău, 1971; La marginea câmpiei, Chișinău, 1972; Freamăt verde, Chișinău, 1974; Să vezi și să crezi, Chișinău, 1977; Ochi de stea, Chișinău, 1979; Înălțimi constante, Chișinău, 1979; Simplu, Chișinău, 1981; Vorbe năzdrăvane, Chișinău, 1982; Ecoul de a doua zi, Chișinău, 1983; Zodia Inorogului, Chișinău, 1983; Mure din pădure
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287232_a_288561]
-
FREAMĂTUL LITERAR, revista apărută la Siret-Rădăuți, lunar, între octombrie 1933 și ianuarie-iulie 1939. Director: A. Frunză. Redactori: Aurel Fortuna, I. St. Bănescu, Octavian Olinici. Secretar de redacție: I. Freamăt. Intenția revistei e de a aborda chestiuni social-cultural-artistice, în speranța „reînvierii vechii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287081_a_288410]
-
FREAMĂTUL LITERAR, revista apărută la Siret-Rădăuți, lunar, între octombrie 1933 și ianuarie-iulie 1939. Director: A. Frunză. Redactori: Aurel Fortuna, I. St. Bănescu, Octavian Olinici. Secretar de redacție: I. Freamăt. Intenția revistei e de a aborda chestiuni social-cultural-artistice, în speranța „reînvierii vechii capitale moldovenești din vremurile apuse”. Rubrici: „Verzi și uscate”, „Propuneri și dorințe”, „Cronică”, „Ziaristice”, „Redacționale-administrative”, „Cronică literară și teatrală”. Semnează versuri D. Pânzaru, Aurel Cerna, Ion Covrig, Sorel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287081_a_288410]
-
Sfidând vifornița hibernală, la „orândă” domnește o suspectă „voie bună”, țăranii, inclusiv popa, jucând de „duduie sub ei pământul” (Veselie). Evocator elegiac al lăutarilor și cântăreț al pribegilor, I. e un precursor al lui O. Goga, superficial însă, lipsit de freamătul dinamic al acestuia. Variațiuni în manieră sentimentală de romanță, cobzarul „mândru cerșetor”, lăutarul amintind „gloria trecută” sunt doar simple umbre. Deficitul de sevă este evident. Alte tablouri se salvează parțial ca schițe de compoziții. Niște gitanos valahi, „trei vagabonzi” - mama
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
în fața unor împrejurări grave. Țara a fost, din nou, înșelată, fără rost, în nădejdile și năzuințele ei cele mai firești. Guvernarea de ieri se prelungise ca un abuz, cea de astăzi este o provocare fără seamăn, pe care o întâmpină freamătul de mânie și de revoltă al opiniei publice. Provocare pentru că prelungește peste voința oamenilor de cinste și de convingere, stăpânirea echipei de profitori în paguba avuției publice și în dauna intereaselor statului. Provocare pentru că zădărnicește dorințele de întregire a PNL
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
extraordinar de senină. Povestea ei, devenită de mult o legendă, o punea mai presus de grijile muritorilor de rând. Nu, nu i-am văzut nici o lacrimă. Doar o crispare dureroasă a buzelor, mici zvâcnituri care i-au străbătut obrajii, un freamăt fugar al pleoapelor... Eram așezați pe covorul presărat cu ghemotoace de hârtie și ne dedam unui joc pasionant: scoțând pietricelele din învelitoarele lor albe, le comparam - când un ciob de cuarț, când o pietricică rotundă, netedă și plăcută la pipăit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
chiar ploaia și frigul ce aveau să-i sporească farmecul. Trupurile lor, inaccesibile cu o clipă în urmă, trăiau în mine, scăldându-se în mirosul înțepător al frunzelor uscate, în ceața ușoară ce scânteia în soare... Da, ghiceam la ele freamătul imperceptibil cu care trupul femeiesc primește o nouă toamnă, amestecul de bucurie și de spaimă, melancolia senină. Nu mai era nici un obstacol între cele trei femei și mine. Contopirea noastră, simțeam, era mult mai erotică și mai carnală decât orice
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
întrebare cu mult mai logică, a vorbit prima. - Și știi ce m-a salvat? Sau, mai degrabă, cine m-a salvat... Nu ți s-a povestit încă? O priveam. Nu, povestea violului nu lăsase nici un semn pe trăsăturile ei. Doar freamătul umbrei și al soarelui în frunzișul sălciilor îi atingea ușor obrazul. Fusese salvată de un saigak, antilopa deșertului, cu nări enorme, asemănătoare unei trompe de elefant tăiate scurt, și - într-un surprinzător contrast - cu ochi mari, temători și tandri. Charlotte
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
seri de vară. Mirosurile uscate, înțepătoare, ale ierburilor. Strigătul îndepărtat și melancolic al unei locomotive. Foșnetul ușor al paginilor pe genunchii unei femei așezate printre flori. Părul ei cărunt. Vocea ei... iar foșnetul și vocea aceea se contopeau acum cu freamătul crengilor prelungi ale sălciilor - trăiam deja pe malul curentului pierdut în imensitatea însorită a stepei. Vedeam femeia cu părul cărunt, care, cufundată într-o visare luminoasă, mergea încet prin apă și părea atât de tânără. Și impresia de tinerețe mă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
că o face pentru a ne oferi cadrul măreț al arhitecturii grecești și venețiene, ca un dat al încercării grandorii construcțiilor umane din dorința apropierii de Măreția Creatorului (Monaco; Sf. Sofia-Istambul; Cornul de Azur). La aceasta putem adăuga plăcerea privirii freamătului de culoare cuprins pe zidurile patinate ce mărginesc canalele din laguna Veneției (Gondolă la Veneția; Veneția Istambulului). Totuși virtuozitatea acuarelistei o descoperim în mica imagine „Saint Tropez”- trecerea poetică între zi și noapte în care totul se odihnește în reflexul
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
a idealului său feminin. Și în cazul lui se observă o defantoșizare similară celei descoperite la Mitică Popescu din piesa lui Camil Petrescu. Întocmai personajelor caragialești din zodia imposturii, Mihnea Băiatu își construiește o mască, însă îndărătul ei începe să freamăte viață autentică. Obsesia lui erotică este precedată de cea a menținerii unei imagini de care e, de fapt, străin, iar coincidența de nume cu un student eminent, licențiat cu onoruri, îi dă posibilitatea să trăiască practic două destine paralele: cel
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
într-un spectaculos dans al dervișilor, cu fustele lor fluturând, în căutarea unei stări de spirit care să-i detașeze de materia impură și să-i apropie de transcendent... Mă plimb câteva ore, pe străzile ce și-au pierdut din freamătul obișnuit al zilei. Câțiva copii, înfofoliți, cu căciuli de blană, cojocele și fulare roșii ce le spânzură la gât, chicotind, trag săniuțe, în căutarea unui derdeluș... Rămâne adevărată vorba străbună, că „iarna este bucuria copiilor”, poate pentru că sunt mai puri
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
496 The New Zealand Book, Pocket Edition, 2009. 328 superior dispun de laboratoare bine utilate, săli de curs și amfiteatre spațioase, biblioteci, internet, spații culturale și social-utilitare moderne. În pauza de prânz sau după terminarea cursurilor, străzile se umplu de freamătul studenților, discuțiile aprinse Între colegi continuă În cafenele, fast-food-uri, optimism, idile romantice În parcuri și seara dans În cluburi și discoteci. Auckland-ul oferă numeroase posibilități de divertisment pentru gusturile și finanțele fiecărui vizitator: muzee, spectacole de teatru reprezentative din repertoriul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
zbenguie pe coama valurilor 344 Înspumate, albatroșii imaculați ce plutesc maiestos prin aer Înainte de a invada esplanada În căutarea unor semințe, firmituri sau resturi menajere. Obosită de puzderia gândurilor și a imaginilor, revin agale spre hotel. Deși s-a Înnoptat, freamătul străzii continuă, ca În orice metropolă. Adorm În scurt timp, visând corăbii naufragiate, pirați și maori tatuați dansând zgomotos Haka!!! E o nouă dimineață și răcoarea oceanului din apropiere se resimte, soarele Își trimite grațios câteva raze zglobii ce ne
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pe coloane, roșul, iar sub cornișe albastrul. Acoperișurile sunt În stilul aripii de cocor În zbor. Admirăm Tongdae-mun, celebra poartă de est, una din cele nouă porți ale 563 zidului ce Înconjoară orașul vechi; Nanda-amun, marea poartă dinspre sud, cu freamătul nenumăratelor „eyeong” - piete... Noile magistrale care s-au format precum mugurii de bambus după ploaie explică metamorfozele care s-au petrecut În destinul metropolei Seul, distrusă În mare parte, ca și Phenianul În timpul războiului fratricid (1950-1953), cu intervenții militare străine
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
o dizolvare în celălalt, uneori disperată, alteori lascivă sau plină de naivitate și de grație infantilă, prin care se încearcă depășirea angoasei provocate de conștientizarea marii treceri. Cealaltă particularitate este identificarea cu viața naturii, ceea ce face posibilă percepția corespondențelor între freamătul exterior și cel interior, dar și revelează singurătatea interioară și singurătatea în fața cosmosului: „De acolo n-am să mai vin / niciodată / decât întovărășită / de razele lunii / furișate-n odaie, / dusă de lanț / de-un anotimp / cu degetul pe buze...” SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285632_a_286961]
-
variabile de lirism”, sunt tot poeme, reduse prin distilări repetate ale expresiei la catrene, terține sau distihuri, uneori veritabile haikuuri. R. este o poetă discretă, de nuanță tradiționalistă. SCRIERI: Despre suflet, despre cuvânt, București, 1968; Tinerețea toamnei, București, 1977; În freamăt de luceferi, București, 1979; Semper poesis, București, 1982; Din herb moldav răsună lira, București, 1985. Repere bibliografice: Piru, Poezia, I, 391-392; Al. Piru, Marginalia, București, 1980, 338; Cristian Livescu, Varia, RL, 1983, 25. C.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
Citiți și alte legende și notați-vă impresiile în Jurnalul de lectură. Se dă textul: „Fiind băiet păduri cutreieram Și mă culcam ades lângă izvor, Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam S-aud cum apa sunăncetișor: Un freamăt lin trecea din ram în ram Și un miros venea adormitor. Astfel ades eu nopți întregi am mas, Blând îngânat de-al valurilor glas. Răsare luna, îmi bate drept în față: Un rai din basme văd printre pleoape, Pe câmpi
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
peste ape, Un bucium cântă tainic cu dulceață, Sunând din ce în ce tot mai aproape... Pe frunza-uscate sau prin naltul ierbii, Părea c-aud venind în cete cerbii." Se cere: 2. Găsiți sinonime pentru cuvintele. 3. Explicați expresiile: „Un freamăt lin trecea din ram în ram” „Și un miros venea adormitor” „Blând îngânat de-al valurilor glas” „Un rai din basme văd printre pleoape” „Pe câmpi un văl de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpaie preste ape" 4. Selectați cuvintele
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
falls. EDGAR: Gone, șir, farewell. And yet I know not how conceit may rob The treasury of life, when life itself Par șoareci; colo-un nalt vas ancorat, Mic că șalupa-i, ea un butoiaș, Prea mic privirii. Iar talazu-n freamăt, Ce peste fără număr pietre bate, Nu se aude-așa de sus. Nu mai privesc, Că mi se-nvîrte mintea, nu mai văd, Și cad cu capu-n hau. GLOUCESTER: Du-mă-unde stai. EDGAR: Dă-mi mîna:-acum ești la un pas
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
caută alinare în peisaj - ca un romantic sau ca un citadin -, dar care aleargă în natură spre a-și exacerba suferința, pentru ca pe un fundal impasibil zbuciumul să capete o mai mare acuitate. Natura e un amplificator, în sensul că freamătul interior se izbește de indiferența și de tăria ei. Aceasta e semnificația tăcerii în poemele sale, și din această cauză în reprezentarea lui codrul sau muntele apare ca o entitate mută. MIRCEA MARTIN SCRIERI: Tăgăduința lui Petru, Iași, 1918; Imagini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
noastră de luptă și că poeții - așa cum s-a spus în referat - n-au reușit încă să exprime întreaga bogăție și frumusețe a vieții noi (...). Cauza constă într-o concepție străină poporului, în izolarea poetei de viață, în îndepărtarea de freamătul luptei constructorilor vieții noi. Din această izolare, din lipsa legăturii cu viața, izvorăsc accentele pe care le conțin ultimele poezii ale Ninei Cassian (...). Vorbind în continuare, V. Porumbacu a adus o critică ascuțită lui A.E. Baconsky, care în ultima
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]