3,538 matches
-
SF. Naratorul e un globe-trotter care, trăgând la un han, descoperă în jur tot felul de duhuri malefice. Sinistrele personaje se încumetă să concureze, în scopuri nocive, pregătirile unor zboruri spațiale, în toi la un centru asemănător celui numit, în Frumoasa adormită, „un pol al pământului”, dar uneltirile lor sunt dejucate de trei tineri. Un caracter special, nu doar în raport cu scrierile lui T., ci în întregul context prozastic românesc, are ciclul Sfârșit de mileniu. „Cronică personală”, potrivit unei specificări auctoriale, istorie
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
mare, București, 1984, vol. IV: Victoria neînaripată, București, 1985, vol. V: Privighetoarea de ziuă, București, 1986, vol. VI: O sută una lovituri de tun, București, 1989, vol. VII: Sub 0 grade, București, 1994; La nord de noi înșine, București, 1979; Frumoasa adormită, București, 1981. Traduceri: T. Z. Semușkin, Alitet pleacă în munți, I-II, pref. Silvian Iosifescu, București, 1949 (în colaborare cu Elena Șepeliova), Ciucotca, București, 1953 (în colaborare cu I. Georgevici); Manaf Suleimanov, Tainele adâncurilor, București, 1950 (în colaborare cu
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
îi acaparează ecranul interior după ce a fost abandonat de soție și după ce și-a ratat chiar și sinuciderea; în Grijania - de revelațiile, reveriile și coșmarurile pe care le resimte Aristotel Cenușă după ce a fost maltratat de ceilalți călugări de la Schitul Frumoasa; în Undeva, la Sud-Est - de intensa criză erotică pe care o parcurge Gheorghe Ispas; în Romanul-basm (Trup și Suflet) - de evenimentele miraculoase care tulbură liniștea unei comunități rurale (astfel, după ce băiatul popii i-a dăruit piatra șerpilor, Tasica Munteanu aude
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
popoarelor migratoare, râurile și-au păstrat numele de origine, care s-a putut schimba numai prin traducere, în avalul aceluiași curs de apă, mai către câmpie; exemple: Repedea pe Bistrița năsăudeană, Limpedea pe Bistrița moldoveană, Frumoasa-Dobra și Bistra-Sebeș pe râul Frumoasei. În studiul asupra limbii daco-geților, A. Vraciu 22 acordă un rol major numelor râurilor mari (mai lungi de cca 100 km) pentru reconstituirea limbii popoarelor: "Macrohidronimia constituie, firește, izvorul cel mai important (mai important chiar ca numele de locuri) pentru
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cu nume tot atât de evident latin - Limpedea, care este de fapt o traducere a hidronimului principal. La fel pe Bistrița năsăudeană, unde afluentul Repedea are o origine evident latină, de asemenea o traducere a numelui cursului principal. Iar de-a lungul Frumoasei (lat. formosa) în coborârea sa către albia Mureșului, venind din muntele ce adăpostește cetatea dacică de la Căpîlna, avem de-a face cu trei hidronime: la adăpostul muntelui este Frumoasa, minunata Frumoasă a lui Sadoveanu, care apoi trece în Bistra, pentru
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
asemenea o traducere a numelui cursului principal. Iar de-a lungul Frumoasei (lat. formosa) în coborârea sa către albia Mureșului, venind din muntele ce adăpostește cetatea dacică de la Căpîlna, avem de-a face cu trei hidronime: la adăpostul muntelui este Frumoasa, minunata Frumoasă a lui Sadoveanu, care apoi trece în Bistra, pentru a se vărsa în Mureș sub numele de Sebeș. Deci de la latin la slav, și apoi la ungar, regăsind prin traducere același sens în Bistra și Sebeș, ca și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
traducere a numelui cursului principal. Iar de-a lungul Frumoasei (lat. formosa) în coborârea sa către albia Mureșului, venind din muntele ce adăpostește cetatea dacică de la Căpîlna, avem de-a face cu trei hidronime: la adăpostul muntelui este Frumoasa, minunata Frumoasă a lui Sadoveanu, care apoi trece în Bistra, pentru a se vărsa în Mureș sub numele de Sebeș. Deci de la latin la slav, și apoi la ungar, regăsind prin traducere același sens în Bistra și Sebeș, ca și între Frumoasa
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Frumoasă a lui Sadoveanu, care apoi trece în Bistra, pentru a se vărsa în Mureș sub numele de Sebeș. Deci de la latin la slav, și apoi la ungar, regăsind prin traducere același sens în Bistra și Sebeș, ca și între Frumoasa și afluentul său Dobra. Conlocuitorii unguri, fie - ca în acest caz - au tradus, fie au adaptat la fonetica limbii lor numirile românești, deformîndu-le. Se constată că limitele la unele zone de colonizare din Transilvania, aceste influențe germane și ungurești sunt
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
puțin de un mileniu a conlocuirii, ca și în cazul turcilor, de altfel. VI Și... câteva concluzii Se observă că, în general, trecerea unui hidronim din limba noului conlocuitor s-a făcut conform sensului strict al unei traduceri (de exemplu Frumoasa - Dobra sau Repedea - Bistra - Sebeș). Se mai observă că aceste influențe și preluări, de o parte și de alta, țin de repartiția generală a contractelor: în Transilvania cu sașii și ungurii, în Oltenia, Muntenia și Dobrogea cu sârbii, bulgarii și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
poeți preeminescieni, București, 1978; Eminescu. Poezia elementelor, București, 1979; Romantismul românesc. Un studiu al arhetipurilor, I-III, București, 1982-1987, Umbra copacului, Tel Aviv, 1994; Destinul poetului, București, 1996; Stele regale (Portrete astrologice), București, 1997; [Versuri], AMI, 290-297. Traduceri: Franck Geerk, Frumoasa Petra, București, 1988; Sandu David, Timp fără trup, București, 2003. Repere bibliografice: Piru, Reflexe, 155-159; Ulici, Prima verba, I, 248-249; Ștefan Cazimir, „Trei poeți preeminescieni”, LCF, 1978, 15; Doina Uricariu, Redefiniri preeminesciene, LCF, 1978, 15; Valeriu Cristea, Creație și influență
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
articol-program redacțional, scris de director, acuză obiceiul lansării unor programe răsunătoare, fie politice, fie publicistice, ulterior nerespectate. În consecință, se afirmă: „Domnilor, n-avem nici un program... Ba da, avem unul. Iată-l: voi sili pe toți ceilalți să-și țină frumoasele lor programe și promisiuni”. Când Ț. reapare în regim cotidian, în alt articol-program se precizează: „«Țara» nu face deci nici o politică de partid”. Importanța publicației rezidă în contribuția lui Camil Petrescu, prezentă nu numai în editoriale, ci în toate compartimentele
ŢARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290076_a_291405]
-
la ideologia democrată, Victor Iancu, Literatura Ardealului românesc și tradiția. Literatura este ilustrată de pagini selectate din poezia lui Aron Cotruș (Pătru Opincă, Invalidul), de un mare număr de schițe, nuvele și povestiri ale lui Ion Agârbiceanu (Cea veșnic călătoare, Frumoasa cea de piatră, Nestematele, Sub cireșul Miei, File dintr-un carnet, Pustnicul, Odihna de dincolo, Jupâneasa Clara, Meșterul grădinar, Visuri grele) sau de proza lui Ion Dongorozi (Dumerire), Gala Galaction (Iarna-i ici, vara-i departe), Emil Isac (Milioanele lui
VREMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290653_a_291982]
-
A tradus și câteva romane populare din secolele al XIX-lea și al XX-lea, aparținând lui Eugène Sue, Frédéric Soulié. SCRIERI: Curcubeul, București, 1987; Sunetul luminii, București, 1989; Ispita, București,1999; Al cincilea anotimp, București, 2003. Traduceri: Charles Perrault, Frumoasa din pădurea adormită. Povești, Memorii, pref. Anca Georgescu Fuerea, București 1968; Hans Christian Andersen, Povestea vieții mele, București, 1969; Joseph-Émile Müller, Arta modernă, pref. Dan Grigorescu, București, 1970; Émile Zola, O pagină de dragoste, București, 1971, Visul, București, 1992; Pierre
POPA MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288902_a_290231]
-
București, 1992; Pierre de Coulevain, Obsesia iubirii, București, 1991, Nobilimea americană, București, 1998, Triumful Evei, București, 2000; Archibald Joseph Cronin, Doamna cu garoafe, București, 1991; Hermann Sudermann, Puntea pisicii, București, 1993; Guy de Téramond, Banda așilor de pică, București, 1994; Frumoasa cu plete de aur. Basme clasice franceze, București, 1997; Germaine Acremant, Doamnele cu pălării verzi, București, 1998. T.A.
POPA MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288902_a_290231]
-
de ordin sociologic. Textele din Analize și aprecieri (1959), Ecouri critice (1963) și Articole critice (1966) respectă servil linia dogmatismului comunist în literatură. S-a manifestat și ca dramaturg, cu piesele Cântecul Lăpușniței (1953), Păsăruici nezburătoare (1957), Casă trainică (1960), Frumoasa pădurilor (1963) și Ion al lui Ion (1968), toate vehiculând clișee conjuncturale. A colaborat la mai multe lucrări colective: Literatura sovietică moldovenească (1965), Istoria literaturii moldovenești (I, 1958) ș.a. De asemenea, a tradus din scrierile lui A.S. Pușkin, A.N.
PORTNOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288977_a_290306]
-
Pușkin, A.N. Ostrovski, A.P. Cehov, Maxim Gorki, Mihail Șolohov. SCRIERI: Ion Creangă, Chișinău, 1953; Cântecul Lăpușniței, Chișinău, 1953; Păsăruici nezburătoare, Chișinău, 1957; Andrei Lupan, Chișinău, 1958; Analize și aprecieri, Chișinău, 1959; Casă trainică, Chișinău, 1960; Ecouri critice, Chișinău, 1963; Frumoasa pădurilor, Chișinău, 1963; Articole critice, Chișinău, 1966; Ion al lui Ion, Chișinău, 1968; Piese, Chișinău, 1968; Pagini alese, Chișinău, 1977. Repere bibliografice: Nicolae Bilețchi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 477-482; Simion Cibotaru, Scrieri alese, Chișinău, 1985, 392-394; Andrei Lupan, Ctitori de
PORTNOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288977_a_290306]
-
Cleopa Nanu), Cluj-Napoca, 1985; De ziua inimii noastre, îngr. Constantin Mohanu, pref. Șerban Cioculescu, Craiova, 1987. Ediții: Ion Pop-Reteganul, Amintirile unui școlar de altădată, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Serafim Duicu). Culegeri: Basme armenești din Transilvania, București, 1967; Frumoasa privighetorilor. Basme armenești din Transilvania, Cluj-Napoca, 1974; Orații de nuntă (Colăcării, cântece și strigături culese de pe Valea Someșului), București, 1979; Poezii populare din Ardeal, în Folclor din Transilvania, VIII, București, 1986, 267-558. Repere bibliografice: Vasile Adăscăliței, „Ion Pop-Reteganul”, CRC, 1966
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
Al. George, București, 1969 (în colaborare cu Viorica Vizante); Texte alese din lirica sanscrită, București, 1973 (în colaborare cu Charlotte Filotti); Poezia Egiptului faraonic, pref. Constantin Daniel, București, 1974 (în colaborare cu Ion Acsan); Mahabharata (Legenda lui Nala și a frumoasei Damayanti), pref. Mircea Malița, introd. Constantin Daniel, București, 1975 (în colaborare cu Charlotte Filitti); Thomas Malory, Moartea regelui Arthur, I-V, pref. Dan Grigorescu, București, 1979 (în colaborare cu Charlotte Filitti). Repere bibliografice: [Ion Larian Postolache], „Prepoem”, 1940, 9; D.
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
în posibilitatea unei „justiții ideale”) și chiar a sistemului social (întrezărind, înfrigurat, „un sistem social în stare să ridice la înălțimi necugetate idealul moralității”). Tiradele de „apostol nebun”, cuprins de delir, îi aduc mulți adepți, printre care, în Dobrogea fierbinte, frumoasa, dar ciudata, fanatica turcoaică Ijleal. Fata cu plete negre și ochi verzi se lasă îndată fascinată de „erou”. Farmecul ei îl tulbură pe rebel, care va afla târziu, după moartea tinerei într-un groaznic accident, că banii pe care ea
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
în colaborare cu Ruxandra Soroiu); Charles Chaplin, Povestea vieții mele, București, 1973; François Mauriac, Un adolescent de altădată. Maltaverne, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1974; E.H. Gombrich, O istorie a artei, București, 1975; Claude Spaak, Ordinea și dezordinea, București, 1977, Marianne, frumoasa mea, București, 1979, Ecouri în memoria timpului, București, 1987; Charles Morgan, Portret într-o oglindă, București, 1978; Yves Gandon, Destinație necunoscută, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1979; René Huyghe, Dialog cu vizibilul, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1981; William Somerset Maugham, Bilanț
RAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289136_a_290465]
-
până la proporțiile unui adevărat curs de istorie a României moderne (seria de articole România de azi). Purtat de valul entuziasmului, directorul „Țării” - cel care promitea, în editorialul primului număr al ziarului, „să-i silească pe toți ceilalți să-și țină frumoasele lor programe și promisiuni” - candidează, în 1921, chiar la alegerile parlamentare, înscris ca independent pe listele din circumscripția („cercul”) Oravița; nu obține însă decât 118 voturi, clasându-se ultimul și renunțând de atunci, nu fără amărăciune, la orice veleități politice
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
București, 1987 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); A. R. Ammons, Poeme, București, 1991; D. H. Lawrence, Apărarea Lady-ei Chatterley, București, 1993; Joseph Jacobs, Tom Degețel și alte basme englezești, București, 1995; Judith Gould, Niciodată prea bogat, București, 1995; Charles Perrault, Frumoasa din pădurea adormită, București, 1995; John Knittel, El Hakim, București, f.a. Repere bibliografice: Mihail Chirnoagă, „Am ucis albatrosul”, VAA, 1943, 921; Ovidiu Drimba, „Am ucis albatrosul”, VAA, 1943, 948; Petre Pascu, „Am ucis albatrosul”, „Tribuna română”, 1943, 63; George Sbârcea
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
care cel mai interesant este volumul K2B3, misiune secretă în România, 1989 (1993), o încercare de reconstituire a evenimentelor din decembrie 1989, cu inserții de roman polițist. SCRIERI: Gând românesc, München, 1982; Cântec românesc, München, 1983; Drum românesc, Geneva, 1985; Frumoasa grădinăriță, București, 1992; Stella Alba, București, 1992; Suflet românesc, Geneva, 1992; Fata senatorului Tiberiu, București, 1993; K2B3, misiune secretă în România, 1989, București, 1993; Fata pământului, București, 1994; Teatru, București, 1996. Repere bibliografice: Românii, 265-266; Popa, Ist. lit., II, 276
NICOLAU-GOLFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288441_a_289770]
-
profesor de limba română și istorie la diverse școli din București. Colaborează la „Luceafărul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Viața românească”, „Vatra”, „România literară” ș.a. P. debutează în revista „Luceafărul” (1967) cu povestirea Cetatea și își publică în 1968 primul volum de proză, Frumoasa cocoșată, caracterizat prin alăturarea unui limbaj stângaci, excesiv poetizat, și a celui de sorginte țărănească. Titlurile indică frecvent conținutul povestirii - Pădurea, Povestea fânului, La noi la Pădureni, Sfade, Vorbele drumului -, fiind puncte de reper în ceea ce privește subiectele alese pentru a evoca
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
au obligat să acționeze astfel. Prozele lui P. nu au fost adunate în volum, fiind publicate între 1909 și 1919 doar în „Vieața nouă”: Robii unei himere, Destăinuirea unui mort, Concert nupțial, Impresiile unui convertit ș.a. Mai izbutită este Povestea frumoasei Psyche (1912), istoria iubirii unui băiat de nouă ani pentru păpușa surorii sale mai mari. Zbaterea sufletească a copilului e relatată într-un ton grav, fiind exclusă ironia, chiar și aceea blândă, medeleniană. Accentul cade îndeobște pe decorația stilistică a
PALTANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]