79,993 matches
-
poate îți e foame? Hai, ia, domnu^Săndel..." Șantan Timpul? A adormit cu capul pe masă, Delirînd despre Shakespeare, despre Eminescu... Slab, numai piele și os, mîncat de-un abces, cu Haina boțită, pătată, cămașa zoioasă. Păcat. Vorbea atît de frumos. Descu- Rajant de frumos. Îți venea să Plîngi. Să-ți spui: Nimic nu contează! Important e să iubești, important e firescul Vieții ca un cîntec simplu și curat, Munca din plăcere, dar și cu folos." Și-acum: resturile din farfurie
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
Cîrneală, mare jucător de poker, scurs cu religiozitate de bani de profesorii mai tineri, mai rezistenți la băutură (în urma unui accident de mașină s-a ales cu un diabet!). Soția superbă a croitorului din sat, umblînd c-o vacă la fel de frumoasă în așa fel încît, în memorie, le văd mereu, înjugate la aceeași dorință! Pușcașu, o fată grasă, isterică, făcea false crize de epilepsie în gară și, cînd o aduceau la spital, mă înjura cu voluptate (pînă la urmă a rămas
Undeva unde sînt motani, și dovleci, și fluturi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14006_a_15331]
-
de lecturi la zi ale României literare. Scrieri mult prea diferite pentru a le putea găsi o notă comună, deși acesta nu ar fi un lucru tocmai imposibil. Am sesizat mai peste tot o nostalgie aproape iremediabilă după un oraș frumos și pitoresc, trăindu-și viața în ritm de normalitate, salvat astăzi numai în amintire și, oarecum la polul opus, un anume regret, adesea mascat, trecînd uneori în complex de inferioritate, față de un București care, la jumătatea distanței dintre Stambul și
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
case construite în alte vremuri, pe străzi vechi, printre amintirile oamenilor, descoperă un București tandru, cu chip uman și identitate sigură, un București pierdut.... Superbe sînt cîteva dintre aceste cărți: cea a Irinei Nicolau despre O stradă oarecare din București, frumoasa Poveste a caselor sau Chipurile Bucureștiului adunate de Zoltán Rostás. Aș adăuga acestor cărți o alta, ajunsă acum la cea de-a treia ediție, tradusă între timp în engleză și publicată la o editură din America - Vedere din Parfumerie. Dar
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
a arătat un curcubeu. Eu cred în curcubee...". Pe cît de simplă pare schema narativă, pe atît de complicată e drama interioară. Ar fi o poveste tandră, dar adevărul face ca ea să fie tristă. Cartea Silviei Kerim e scrisă frumos, are structura unei nuvele psihologice, cu planuri temporale intercalate sau suprapuse, dar rareori poți uita că nimic nu e ficțiune. Casa din „poveste" se află în București, pe strada Parfumului, de unde i se trage și numele de Parfumerie. A fost
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
și de tot ce-i românesc, până la jertfa de sine; apoi o dărnicie nespus de largă și caldă, mai presus de cea a lui Mecena, tocmai fiindcă mijloacele lui materiale erau foarte limitate, în fine, ceea ce îi ședea atât de frumos, o modestie cum nu mi-a mai fost dat să văd vreodată, în așa grad, la nici un alt om pe tot parcursul lungii mele vieți. De aceea, în sufletul meu, nu-i voi putea ierta niciodată pe cei care l-
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
O dată cu sosirea verii , pe 1 iunie este și ziua copilului. Copilăria este cea mai frumoasă vârstă. Lumea copiilor, cea mai frumoasă lume, este lumea jocului. Copilăria este senină și frumoasă când te iubesc părinții. În fiecare zi este ca în basme. Într-o zi sunt prințesă, într-o zi fata moșului. De când mama îmi spune
Lumea copiilor. In: Alabala by Bîtă Ioana () [Corola-journal/Imaginative/573_a_716]
-
O dată cu sosirea verii , pe 1 iunie este și ziua copilului. Copilăria este cea mai frumoasă vârstă. Lumea copiilor, cea mai frumoasă lume, este lumea jocului. Copilăria este senină și frumoasă când te iubesc părinții. În fiecare zi este ca în basme. Într-o zi sunt prințesă, într-o zi fata moșului. De când mama îmi spune povești am aflat un nou prieten
Lumea copiilor. In: Alabala by Bîtă Ioana () [Corola-journal/Imaginative/573_a_716]
-
O dată cu sosirea verii , pe 1 iunie este și ziua copilului. Copilăria este cea mai frumoasă vârstă. Lumea copiilor, cea mai frumoasă lume, este lumea jocului. Copilăria este senină și frumoasă când te iubesc părinții. În fiecare zi este ca în basme. Într-o zi sunt prințesă, într-o zi fata moșului. De când mama îmi spune povești am aflat un nou prieten: Ciupici. Nu știu de ce dar el are aceeași prieteni
Lumea copiilor. In: Alabala by Bîtă Ioana () [Corola-journal/Imaginative/573_a_716]
-
începe să semene a operă!! Scriindu-le, după cum v-am spus, în direct, fără ciorne, fără copii, risc să se piardă, datorită poștei, vreo, să zicem, două-trei sute. Rămîn opt sute; e de ajuns! Plus că am scuza că cele mai frumoase au dispărut, nu că nu le-am putut scrie!! Bineînțeles, în trei ani, am un spațiu care-mi permite să trăncănesc cîte-n lună și-n stele, variind subiectele și sufletul la nesfîrșit. Din cele opt sute rămase, să presupunem că o
Drept care, cu această scrisoare, încep numerotarea! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14107_a_15432]
-
statuie Îngerul meu de lut tu să-mi fii O să-mi fie iară rușine De cât de mult mă iubeai Puteai fi o statuie Dumnezeu era împreună cu mine Pe o hârtie bancară. n Poveste cu capre Era o zi foarte frumoasă Mergeam cu caprele la alăptat Ele aveau țâțe frumoase Oh, caprele mele aveau ugere bune de alăptat Mă gândeam la brânza lor Brânza lor de capră frumoasă După trei versuri și-o juma' de vecie S-a mai gătat o
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
O să-mi fie iară rușine De cât de mult mă iubeai Puteai fi o statuie Dumnezeu era împreună cu mine Pe o hârtie bancară. n Poveste cu capre Era o zi foarte frumoasă Mergeam cu caprele la alăptat Ele aveau țâțe frumoase Oh, caprele mele aveau ugere bune de alăptat Mă gândeam la brânza lor Brânza lor de capră frumoasă După trei versuri și-o juma' de vecie S-a mai gătat o poezie Brânza de capră mă-mbată ades Ne-nțeles
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
mine Pe o hârtie bancară. n Poveste cu capre Era o zi foarte frumoasă Mergeam cu caprele la alăptat Ele aveau țâțe frumoase Oh, caprele mele aveau ugere bune de alăptat Mă gândeam la brânza lor Brânza lor de capră frumoasă După trei versuri și-o juma' de vecie S-a mai gătat o poezie Brânza de capră mă-mbată ades Ne-nțeles fii, Bine-nțeles. Spre primăvară L-acea noapte poleită cu petarde și cu stele zăcând toate una-ntr
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
cu tărîțe. Mai mult, sînt sforile destinului care fac din om jucăria sorții, marionetă care joacă așa cum îi comandă păpușarul invizibil, ca și cum n-ar avea decît tărîțe în cap. Un om derizoriu, trist, extrem de departe de cel exaltat de clasici ( frumos și sănătos) sau de romantici ( damnat întrucît genial), un om cu gura strîmbă și pupila bleagă, un om bătrîn, căci, imaginea păpușii înainte de sfărîmare este o caricatură a bătrîneții. Păpușa din elegie este una bătrînă. Iar cînd vine moartea, nu
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
nu pantera aceea liliachie din Jardin des Plantes pe jumătate fiară, pe jumătate carne vegetală de parcă nu florile mari, mătăsoase de fosfor cu care-mi acopăr zilnic obrazul hidos de-o nedisimulată noblețe acidă de parcă nu frații gargui, ciobiți puțin, frumoși și neclintiți ca niște hermeși de marmură. scriu un poem încordat și tăios la care în biserici bântuite de dracul se încălzesc noaptea nebuni și copii veniți să străpungă pe corbi de var blindajul perfect al nesățioasei morți scriu un
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/14196_a_15521]
-
Hugo, Lamartine, Pușkin, Alecsandri - poeți care au fost și rămîn mari! -, poeți care au lăsat o dîră de lumină în urma lor, artiști care au respectat forma, puritatea, muzicalitatea, calofilia - un cuvînt care, e drept, nu mai circulă -, care înseamnă sunetul frumos... Să cultive sonoritatea, limpezimea versului, să scrie poezii antologice, poezii pe care să le învețe școlarii, actorii, și pe care să le recite la diferite ocazii, poezii pe care marele public să le înțeleagă... D. T.: - Cu ce ochi priviți
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
Ioana Postelnicu Prozatoarea Ioana Postelnicu împlinește în ziua de 18 martie frumoasa vârstă de 93 de ani. Îi adresăm urările noastre de sănătate și publicăm această "evocare spontană" pe care ne-a trimis-o recent de la Bacău. (Red.) De ce zilele înșirate ca pe un fir de ață nevăzut se orînduiesc în mintea
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
o doreau, adresînd un semn birjarului cu vîrful bastonului pe care îl purtau la ei. Toată Calea Victoriei era un bulevard dintr-un salon nevăzut dar plin de persoane de toate categoriile sociale, care își făceau plimbarea zilnică pe cea mai frumoasă stradă a Bucureștiului. Galantarele largi ale magazinelor ofereau trecătorilor prilejul de a contempla vestita bijuterie a lui Reich în care sclipeau pietrele neprețuite din vestitele coliere ale bijutierului. Mai departe, silueta lor se oglindea în vitrinele diferitelor magazine ce etalau
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
cu ocazia sărbătoririi Zilei Cărții. După cuvîntarea suveranului s-au rostit discursuri de care nu-mi aduc aminte. Știu doar că am contemplat de departe, cu interes, impresionanta statură a suveranului, care era îmbrăcat într-o haină strălucitoare. Un bărbat frumos, armonios clădit, cu mișcări sigure, purtînd pe obraz un zîmbet cu o expresie luminoasă, pe care pînă atunci, nu l-am văzut altfel decît reprodus în fotografii din gazete, făcute cu ocazia a cine știe căror evenimente importante ale țării
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
mai mult decât cu dragoste, cu ingredientele tuturor poeziilor și poeziilor de azi, nici mai bune, nici mai slabe, nici geniale și nici maculatură. Mi-a plăcut totuși o baladă scrisă pentru vreo femeie: "Cum să nu știi? Ești mai frumoasă cu două degete decât oricare femeie/ mai fierbinte mai adâncă mai tandră/ decât orice femeie din lume/ dacă degetele tale n-ar fi deja numărate/ dacă sânii tăi n-ar fi decât două porecle date ție de Dumnezeu( din zilele
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
femeie/ mai fierbinte mai adâncă mai tandră/ decât orice femeie din lume/ dacă degetele tale n-ar fi deja numărate/ dacă sânii tăi n-ar fi decât două porecle date ție de Dumnezeu( din zilele când Dumnezeu făcea carne". E frumos. Chiar are poezie. Ceea ce nu se poate spune despre...deși intenția poate asta era: "Era un lucru cum nu mai văzusem de mult/ să rămâi în picioare să pari foarte calm și să spui: "mamă ce silă îmi e / Bănuind
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
muncitor în cadrul procesului de reeducare operat de comuniști, iar acum e pensionar la București, aproape împăcat cu lumea, și aproape senin. Cel puțin așa apare din rândurile sale confesive. Horia Gane are și vreo 12 cărți manuscris dar și o frumoasă epopee în nouă cânturi sub titlul de Grădinile suspendate ale cuvântului bine cântărite în metrul lor clasic, dificil de îmblânzit, și demonstrând răbdarea cea bună de a cizela forma până la picioarele metrice perfecte. Ineditul formulei dar și profunzimea meditațiilor se
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
Grădinile suspendate ale cuvântului bine cântărite în metrul lor clasic, dificil de îmblânzit, și demonstrând răbdarea cea bună de a cizela forma până la picioarele metrice perfecte. Ineditul formulei dar și profunzimea meditațiilor se cuprind perfect în simplitatea calmă, matură și frumos alcătuită estetic: " Și ce o se se-ntâmple cu mine, o, Doamne, când totul / din jur va-nflori în această lumină a mea, de șaizeci de ani, cu gânduri tot copilăroase? Un tunet stârnește în peștera morții oricare înflorire. Poemul
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
al jurnalistului Eminescu, ce să mai vorbim? Insuportabil prin luciditate și franchețe acum o sută douăzeci de ani, el ar fi măcar la fel de incomod și acum, având toate șansele să înfunde pușcăria, precum atunci a înfundat ospiciul. Eminescu rămâne visul frumos și curat al unei umanități care a uitat să mai viseze. Nu e loc pentru Eminescu printre noi. Dar poate va fi într-o bună zi, când ne vom trezi din coșmarul caragialesc ce ne devorează. Maniere Pe 16 februarie
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
căutat nu în Gorj, ci printre neamurile din partea mamei, țărancă de la Verșeni, de pe malul Moldovei. O chema Profira (nume pe care autorul Șoimilor îl va da primului său născut, scriitoarea Profira Sadoveanu); îi semăna fizic, era veselă, expansivă și povestea frumos lucruri "de la noi de la Moldova". A murit de tânără, la 34 de ani. Bunicul, "un bătrân voinic, roș la obraz, cu plete albe" (ca și scriitorul în anii senectuții) se îndeletnicea cu rotăria. Alături de el și de bunica își va
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]