5,324 matches
-
se constată că agresiunea, în cadrul aceleiași specii, se declanșează în caz de pericol extrem (când fuga nu ajută) sau de încălcare a teritoriului de unde animalele își procură hrana 1. Ar trebui ca omul să reacționeze agresiv numai în cazul unei frustrări extreme, a unei încălcări flagrante a drepturilor sale, or, dimpotrivă există agresiuni fără un temei real. Observațiile acelor antropologi care au cercetat diferite populații primitive, la începutul secolului nostru, au pus în evidență populații extrem de pașnice, ce nu cunoșteau violența
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
factor al dezvoltării optime a afectivității este existența unor obstacole în calea tendințelor negative ce apar spontan în primii ani de viață. Pentru gruparea tendințelor în structuri din ce în ce mai complexe este necesară o anumită tensiune. Când nu apare nici o barieră, nici o frustrare, tendințele se consumă imediat în acțiuni al căror ecou rămâne redus. Este situația creată în acele familii unde, existând un singur copil, părinții consideră ca o datorie să îi satisfacă toate dorințele, să nu-i impună nici o constrângere, nici o interdicție
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
că elevul este, din păcate, adeseori expus realizării unor stări depresive sau de șoc, care îl vor dezorganiza și inhiba sub raport intelectual și volițional. Aceste stări interioare defavorabile apar, de regulă, sub influența unor situații de conflict și de frustrare severe în care este plasat elevul. Astfel, un copil poate dezvolta o stare de insecuritate (anxietate) atunci când în familie părinții (mai ales tatăl) exercită o autoritate agasantă sau agresivă, care descurajează nevoia copilului de comunicare (și confesare) sinceră cu părinții
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de pe urma acestei supratensionări, neliniști și nesiguranțe a persoanei. Când conflictul devine insolubil, el acționează ca un puternic agent stresant, creând condițiile apariției tulburărilor nevrotice. Dar un conflict nerezolvat este foarte periculos și pentru faptul că poate genera puternice sentimente de frustrare. Astfel, se știe că situației de conflict îi este proprie intrarea în competiție a două cerințe sau tendințe (dorințe, trebuințe etc.) opuse, însă de forțe relativ egale: îndeplinirea uneia dintre ele cere renunțarea la cealaltă, care va fi sacrificată. Cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tendințe (dorințe, trebuințe etc.) opuse, însă de forțe relativ egale: îndeplinirea uneia dintre ele cere renunțarea la cealaltă, care va fi sacrificată. Cu cât aceste tendințe sau aspirații intrate în competiție sunt mai greu de conciliat, cu atât sentimentul de frustrare va fi mai puternic. Un sentiment de frustrare, la rândul său, dacă persistă, se poate transforma ușor într-un factor stresant sau poate deveni sursă de conflict cu cei din jur. Astfel, privarea de blândețea maternă, convingerea puternică a unui
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
relativ egale: îndeplinirea uneia dintre ele cere renunțarea la cealaltă, care va fi sacrificată. Cu cât aceste tendințe sau aspirații intrate în competiție sunt mai greu de conciliat, cu atât sentimentul de frustrare va fi mai puternic. Un sentiment de frustrare, la rândul său, dacă persistă, se poate transforma ușor într-un factor stresant sau poate deveni sursă de conflict cu cei din jur. Astfel, privarea de blândețea maternă, convingerea puternică a unui elev că este persecutat de către un profesor sunt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
blândețea maternă, convingerea puternică a unui elev că este persecutat de către un profesor sunt situații care produc modificări importante de caracter sau de atitudine la copil: aceasta devine egoist, hipersensibil, revoltat sau chiar agresiv. Desigur, educația nu trebuie să suprime frustrările, deoarece ele dezvoltă rezistența psihică, inițiativa și combativitatea în lupta cu factorii generatori de conflict și nemulțumire, dar este necesar ca aceste situații de frustrare, de care ne vom folosi în scop educativ, să fie dozate corespunzător, pentru a nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
copil: aceasta devine egoist, hipersensibil, revoltat sau chiar agresiv. Desigur, educația nu trebuie să suprime frustrările, deoarece ele dezvoltă rezistența psihică, inițiativa și combativitatea în lupta cu factorii generatori de conflict și nemulțumire, dar este necesar ca aceste situații de frustrare, de care ne vom folosi în scop educativ, să fie dozate corespunzător, pentru a nu depăși limitele de rezistență ale psihicului copilului. 2. Aproape orice investigație a eșecului școlar va găsi o relație între frecvența acestuia și unii factori școlari
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cel lui Charles Darwin și al concepțiilor sale despre evoluție. Scopurile se referă la o serie de obiective interdependente care evoluează, la rândul lor, ghidând comportamentul unui individ. În cele din urmă, sistemul afectiv cuprinde efectul stărilor de bucurie sau frustrare asupra activității. Csikszentmihalyi (1988, 1996) preia o abordare „sistemică” diferită în care evidențiază interacțiunea personalității, domeniului și spațiului. Individul extrage informații dintr-un domeniu și le transformă sau le dezvoltă prin intermediul proceselor cognitive, al trăsăturilor de personalitate și al motivației
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
trei cuvinte date, pentru a elibera creativitatea; dar, și de această dată, într-o versiune ulterioară a testului el a renunțat la itemii care evaluau creativitatea (Brown, 1989). Se pare că problemele lui Binet cu testele de creativitate au prefigurat frustrările pe care aveau să le resimtă timp de mai mult de un secol cercetătorii din acest domeniu. J.P. Guilford este unul dintre cercetătorii care nu au renunțat la testele de creativitate, în ciuda frustrărilor. Matricea morfologică a intelectului elaborată de Guilford
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Binet cu testele de creativitate au prefigurat frustrările pe care aveau să le resimtă timp de mai mult de un secol cercetătorii din acest domeniu. J.P. Guilford este unul dintre cercetătorii care nu au renunțat la testele de creativitate, în ciuda frustrărilor. Matricea morfologică a intelectului elaborată de Guilford Guilford (1950, 1967, 1970, 1975) a stârnit un ecou uriaș în domeniul creativității atunci când a afirmat (1950) că creativitatea este un domeniu de studiu relativ neglijat, afirmație repetată recent (Sternberg și Lubart, 1996
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
li se aplicau numeroase restricții, pentru că ei erau În continuare priviți și tratați ca cetățeni de rangul doi. Astfel, o dată cu promisiunea unor șanse din ce În ce mai mari, românii cu un nivel de educație mediu și peste au Început să simtă din ce În ce mai multă frustrare. Inabilitatea de a se folosi de oportunitățile crescânde a Început să domine experiența politică a românilor În cadrul parlamentului ungar, unde adeseori revendicările lor erau ignorate de partidele politice dominante. În această perioadă, liderii populației românești din Transilvania au câștigat experiență
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
erau decât instrumente de realizare a unor interese personale. În timp, a crescut neîncrederea lor În presupusa capacitate a noului sistem politic de a servi binele comun, al tuturor cetățenilor. Experiența coexistenței dintre familiaritatea crescândă cu sistemul politic parlamentar și frustrarea pe care o resimțeau În raport cu instituțiile guvernamentale a determinat În mod esențial atitudinea pe care românii din Transilvania au adoptat-o după unirea cu Principatele Române, În 1918. În același timp, deși dezamăgiți de felul În care erau tratați, românii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
organizație non-guvernamentală cu o agendă eugenistă coerentă. Înainte de 1918 Însă, Astra devenise punctul central În construcția identității românilor și locul de Întâlnire pentru diverși intelectuali și practicanți de profesii, cu pregătire similară și idei apropiate, ale căror așteptări neîmplinite și frustrări politice tot mai mari alimentau un resentiment comun față de Pactul dualist. Astfel de sentimente politice au devenit o parte a identității naționale a acestor români, la fel de importantă ca și limba pe care o vorbeau sau imnurile patriotice pe care le
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de a integra propria țară În Europa și de a crea un stat modern care să conserve, În același timp, particularitățile culturii naționale tradiționale cu aroma sa de ruralitate și creștinism. Pe fundalul oportunităților create pentru români, dar și al frustrărilor trăite de aceștia În urma pactului Ausgleich, s-a ridicat cel mai important promotor al noului discurs naționalist din România, bazat pe descoperirile științei: Iuliu Moldovan, care a Înființat și a condus mișcarea eugenistă din Transilvania până În 1948. Moldovan (1882-1966), fiul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru Transilvania, Moldovan a Încercat să continue implementarea programelor și ideilor sale anterioare. Din lucrările sale publicate, dar și din corespondența privată din această perioadă, transpare clar faptul - trecut sub tăcere de istorici - că Moldovan avea un sentiment acut de frustrare În legătură cu modul În care era gestionată schimbarea: „O serie Întreagă de legi și reglementări șau fost adoptate la Bucureștiț după noiembrie 1920, fără nici o pregătire, fără aprobare scrisă a legilor, fără să fie trimis măcar un singur expert de la centru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Scrierile sale folosesc mai degrabă un limbaj „clinic” - descriind studii de caz și formulând ulterior diagnoze bazate pe observațiile sale, precum și recomandări cu privire la tratamentele cele mai potrivite pentru „afecțiunea” descoperită. Moldovan oferea astfel audienței sale educate o soluție atractivă pentru frustrările pe care aceștia le experimentau, deoarece Îmbrăca hainele raționalității și ale detașării față de „politicianismul” partizan caracteristic majorității celorlaltor ideologii. Mai mult, lucrările lui Moldovan sunt infuzate de moralitatea clasei de mijloc În ceea ce privește familia și de o doctrină a separării dintre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de mijloc În ceea ce privește familia și de o doctrină a separării dintre sfera publică și cea privată. Argumentarea de acest tip va caracteriza lucrările sale pe tot parcursul perioadei interbelice, În timp ce tonul scrierii va deveni din ce În ce mai Înflăcărat, alternând Între Îngrijorare și frustrare. Linia de argumentație și tonul autorului Biopoliticii se aseamănă cu cele ale scrierilor eugeniștilor din Europa Occidentală În perioada de după primul război mondial, dar, În această regiune, retorica eugenistă reflecta și contribuia, În același timp, la afirmarea unui sentiment al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Mâine. Acest public nu părea să perceapă vreo contradicție Între scopurile etnocentrice ale eugeniștilor și unele principii fundamentale ale Constituției României, precum egalitatea În drepturi a tuturor cetățenilor români, indiferent de etnie. Motivația acestei atitudini era, probabil, amintirea recentă a frustrării pe care specialiștii români o păstrau din timpul regimului dualist. Mai mult, retorica raționalistă moderată a eugeniștilor rezona cu sensibilitățile naționaliste ale clasei de mijloc a profesioniștilor În mai mare măsură decât discursurile bombastice și pline de pasiune despre dreptul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Între 1918 și 1920 Într-o infrastructură centralizată. Nimeni din București nu dădea atenție preocupărilor lui Moldovan pentru problemele regionale ale Transilvaniei și nici programelor sale inovatoare În domeniul sănătății. O astfel de atitudine a guvernului central a alimentat numeroase frustrări pentru medicul transilvănean, care, În cele din urmă, a fost retrogradat În poziția de Inspector Sanitar General al Transilvaniei, atribuțiile sale limitându-se la supravegherea aplicării legislației generate direct de București 11. În acest context, Moldovan și alți medici din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
statut oficial, rămânând În același timp o organizație autonomă, a fost pentru Moldovan o lecție plină de Învățăminte 34. În calitatea sa de președinte al Astrei și chiar În cea anterioară de membru al Consiliului Dirigent, Moldovan simțise deja gustul frustrării În negocierile cu Bucureștiul În probleme de autonomie regională și recunoaștere oficială. Legea din 1930 exprima și punea În practică una dintre convingerile fundamentale ale lui Moldovan: reforma integrală a sectorului sanitar nu putea fi Îndeplinită cu succes decât dacă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
spirituale ................................................................ 277 Legi, justiție, autoritate ..................................................................................... 280 Muncă, profesiune, vocație ................................................................................. 283 Ereditate - experiență de viață ............................................................................ 285 Om, umanitate, umanism ................................................................................................... 287 Arta conversației (cînd să vorbești și cînd să taci); valoarea cuvîntului ......................... 300 Atitudini de apărare a eului. Rezistența la stres și frustrare .......................................... 305 Importanța jocului, a poveștilor și a copilăriei În viața omului ............................... 309 Aspectul volitiv al personalității: voință, curaj, determinare În viață - abandon, lașitate............................................................................................................... 310 Psihologie feminină - psihologie masculină ............................................................... 317 Prietenia - virtuți ale acesteia ................................................................................... 321 Sentimentul și credința religioasă; sacralitate, mit
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
parte numai pentru Învățați; ea nu e Însă nici cea mai folositoare, nici cea mai Înaltă.” (N. Iorga) E partea care ține, desigur, de laboratorul propriu de creație al omului de știință, care-și apreciază succesul după măsura Îndoielilor și frustrărilor interioare, pe care a fost nevoit să le suporte. * „Planul care nu poate fi modificat este rău.” (P. Syrus) Însă, din fericire, dacă unii oameni Își Închid propriile judecăți În niște tipare pe care le cred infailibile, nu același lucru
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o nedreptate dacă este spre mîntuirea lui.” (P. Syrus) Cunoscînd, de pildă, obiceiul cuiva de a minți, de a Înșela așteptările altora, Îi putem crea - printr-un act de trădare deliberată a intereselor lui de moment - o situație de puternică frustrare a Încrederii pe care ne-a acordat-o, sperînd astfel ca această dezamăgire pe care a trăit-o pe pielea lui să-l facă să-și dea seama ce Înseamnă să Înșeli Încrederea altora. * „Glorie celor Învinși.” (expresie latină) SÎnt
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ajuns să te mulțumești cu cele care se prezintă. îți alienezi independența spiritului și libertatea de a acționa dacă pornești să vânezi ceva ce riști să nu găsești. A te întoarce cu coada între picioare generează prea multe ocazii de frustrare din perspectiva logicii hedoniste, pentru că timpul pierdut nu-l mai regăsești niciodată. Aristip deplânge faptul că cei mai mulți oameni nu știu să găsească jubilarea acolo unde se află ea: în adeziunea la clipă, în expansiunea de sine limitată la prezentul de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]