36,010 matches
-
participări și de expoziții personale, Meret trăiește la New York și are o activitate obișnuită de grafician: adică organizează expoziții, face grafică de presă și colaborează cu diverse edituri. Grafica sa de expoziție, așa cum a fost ea prezentată în spațiul de la Fundația Culturală, are două componente majore: pe de o parte, conservă memoria unui figurativism îndepărtat, memorie ce funcționează oarecum atavic și care, mai puțin interesată să păstreze identități riguroase, transferă realitatea în semne generice și în concepte plastice subiective, iar, pe
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
exntuziasmul și abnegația - a sa și a lui Romulus Rusan - se găsește acum Memorialul Sighet ("loc de rugăciune/ și de închinăciune" - precum legenda Meșterului Manole...). Ana Blandiana aducea, în plus, la cunoștința noastră, o serie de documente pe care publicațiile Fundației Academia Civică (editor: Romulus Rusan) le-au oferit, de-a lungul anilor (din 1944!) istoriei României - și de care, vai nouă!, prea puțini români, istorici, mai ales - le-au subliniat însemnătatea. "Memorie scurtă" - se spune. În plus, o dureroasă indiferență
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
masa studenților de tot felul. Acolo, în timpul cercetărilor monografice, observase Stahl, se învăța, de fapt, în chip nemijlocit, ceea ce este sociologia. Apoi lucrurile s-au complicat. În 1930 Gusti a preluat, însărcinat fiind de regele Carol al II-lea, conducerea Fundației Culturale Regale "Principele Carol" creată încă în 1922. Unii dintre monografiști (Herseni, M. Vulcănescu) au refuzat să-l urmeze în noua sa însărcinare. Dar alții (Stahl, Neamțu, Golopenția, Gh. Focșa) l-au urmat, fiind, la început, un corp străin în
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
un corp străin în acel conclav de vechi directori de Cămine Culturale. Gusti a schimbat și fizionomia echipelor de monografiști confundată cu educația maselor cu ajutorul tinerilor intelectuali. S-a inițiat și, la București, o Universitate populară. Desigur, noua strategie a Fundației nu a însemnat abandonarea totală a monografiei. Dar au apărut, din fondurile regale, mai întîi Curierul Echipelor studențești, apoi, în 1936, revista Sociologie românească (revistă scrisă mai ales de tineri) și, tot în 1936, din aceleași fonduri regale, Muzeul satului
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
la care colaborează Norman Manea, N. Bârna, Marian Victor Buciu, Ramona Malița și Marius Miheț, un admirabil M. Zaciu - Homo viator de Virgil Podoabă și, mai ales, subtitlul comentariu al Doinei Curticăpeanu pe marginea unei cărți de Marcel Corniș-Pop de la Fundația Culturală Română, în care sînt strînse rezultatele unui experiment academic american pe tema povestirii lui H. James Desenul din covor. Cronicarul s-a și pus în mișcare să găsească Tentația hermeneutică și rescrierea critică în traducerea Corinei Tiron. * Ultimul număr
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
nici acolo, nu puteam prevedea un mod de a-mi duce existența. Mi-a propus să trec un examen pentru un post de impiegat la Direcția Generală a Teatrelor, pe care l-am obținut". Piesa Farmecul nopții, tipărită la Editura Fundațiilor Regale, în 1945, capătă Premiul scriitorilor tineri, iar romanul Blocada, tipărit, prin prieteneasca benevolență a lui Aristide Blank, la Editura Cultura Națională, în 1947, a fost retras din librării și distrus în aprilie 1948. Prigoana începea. Tînărul scriitor intră într-
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
Nicolau, Teohar Mihadaș, Alexandru Husar, Margareta Sterian, subsemnatul. Nu după mult, s-a alăturat cercului și Petru Dumitriu, proaspăt licențiat al unei facultăți din München, care avea să scrie cărțile sale remarcabile Preludiu la Electra și Euridice, apărute în editura Fundațiilor Regale. S-a organizat o serie de șezători în cercuri de cultură, eu însumi îmi amintesc că am citit împreună cu Sorana Gurian la Facultatea de medicină, altădată cu Geo Dumitrescu și Ion Caraion". Altul este activitatea asociației "subversive" Mihai Eminescu
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
România fonduri din străinătate pentru a dota SMURD-ul, în timp ce de taxele imense percepute pe așa-zisa "asigurare de sănătate" se alege praful și pulberea. S-a întâmplat, prin 1994-1995, când un membru al familiei mele coordona programele medicale ale Fundației Soros, să aflu de existența acestui incredibil personaj. îmi amintesc și acum de insistența - vecină cu agasarea! - cu care pleda pentru finanțarea programelor sale. Nu ezita să naveteze între Târgu-Mureș și Timișoara sau București, ajungând uneori în miez de noapte
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
datorie. Pot depune mărturie că n-o făcea pentru bani, pentru simplul motiv că era vorba de echipamente și de medicamente. îmi mai amintesc și de comoditatea unor românași de-ai noștri care, ajunși în fața unui funcționar de la o importantă fundație europeană, pretindeau, cu aroganță, să li se dea asigurări că nu completează de pomană formularele! Faceți diferența între insul obișnuit să i se ofere totul pe tavă și cel conștient că lumea nu-i datorează nimic. Trageți linie și rezultatul
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
cu Boris Pasternak și cu Anna Ahmatova), fragmente literare diverse (Soljenițîn, Ecovoiu, Gabriela Melinescu) și corespondențe. Un număr incitant deci, cu zone de interes pentru multă lume, fără să se vrea exhaustiv. Lettre Internationale - ediția română, numărul 38, vara 2001, Fundația Culturală Română, București, 130 p., 20.000 lei
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
Mircea Mihăieș Bizara încurcătură de la fundația, revista și partidul România Mare au scos în evidență o trăsătură încă puțin studiată a activității "tribunului": stilul de clan. Asemeni lui Ceaușescu, Vadim a burdușit structurile partidului și ale revistei cu neamuri apropiate. Până acum, știam doar de vârful
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
începând și din celelalte manifestări. Astfel, " Mențiunea specială" a adunat opt concurenți, cam cei ce nu puteau aspira la un premiu propriu-zis, dar i-aș vedea pe soprana Cristina Simionescu și baritonul Massimiliano Viapiano (Italia) ceva mai bine plasați. "Premiul Fundației Darclée" a grupat cinci cântăreți de valori oarecum egale, poate doar soprana poloneză Wioletta Chodowicz cu naturalețea cu care își conduce linia ar fi putut spera la mai mult. "Premiul special al juriului" a marcat preferințe diverse: ce se apreciază
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
printre cei care pun umărul cu hărnicie la acest trafic se numără și reprezentanții poliției. * Un scandal uriaș - cel despre situația actuală a revistei România Mare. Două ziare, Evenimentul zilei și ZIUA produc pe întrecute dovezi despre vînzarea frauduloasă a fundației care editează această revistă. Proprietarul acestei fundații ar fi un cetățean iranian care, se pare că n-ar fi călcat în România. În acest proces de vînzare a fundației se pare însă că, potrivit cotidianelor Ziua și Evenimentul zilei, falsurile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
la acest trafic se numără și reprezentanții poliției. * Un scandal uriaș - cel despre situația actuală a revistei România Mare. Două ziare, Evenimentul zilei și ZIUA produc pe întrecute dovezi despre vînzarea frauduloasă a fundației care editează această revistă. Proprietarul acestei fundații ar fi un cetățean iranian care, se pare că n-ar fi călcat în România. În acest proces de vînzare a fundației se pare însă că, potrivit cotidianelor Ziua și Evenimentul zilei, falsurile și fraudele sînt mult mai complicate și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
zilei și ZIUA produc pe întrecute dovezi despre vînzarea frauduloasă a fundației care editează această revistă. Proprietarul acestei fundații ar fi un cetățean iranian care, se pare că n-ar fi călcat în România. În acest proces de vînzare a fundației se pare însă că, potrivit cotidianelor Ziua și Evenimentul zilei, falsurile și fraudele sînt mult mai complicate și ele întrunesc deja datele unor cazuri penale. Potrivit ziarului Ziua, președintele Partidului România Mare se află în spatele a numeroase afaceri pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
naționalism românesc", efectiv substanțial) pentru a mă opri la cel mai amplu și voit cuprinzător, despre opera filosofului C. Rădulescu-Motru. Acesta a fost la origine studiul introductiv la ediția Scrierilor politice ale cugetătorului, apărută, în 1998, în cadrul colecției, finanțată de Fundația Soros, "Cărți fundamentale ale culturii românești". Aici dl Cristian Preda îl analizează pe filosof exclusiv ca scriitor politic, trecînd prea senin peste polemicile din epoca interbelică, adică o analiză la rece a ideilor sale politice, încadrîndu-i discursul, ceea ce nu s-
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
-o, pătimaș, Nichifor Crainic și N. Roșu și chiar un ideolog al legionarismului, Pavel Costin Deleanu. Și polemicile dîrze au fost pornite de acești adepți ai extremei drepte românești încă înainte de apariția cărții, numai la publicarea unor capitole în Revista Fundațiilor Regale. Iată un exemplu din reacția lui Nichifor Crainic la apariția cărții lui Rădulescu-Motru. Cînd încearcă să determine în mod negativ românismul ne spune că el nu e "xenofobie", "nu e antisemitism", "nu e ortodoxism"... Intenția de mistificare e mai
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
lui Titu Maiorescu (1840-1917), polemizînd și cu atitudinea lui Const. Noica (1909-1987). Dan Petrașincu se preocupa și de viitorul literaturii române, a semnat numeroase recenzii de cărți, note și însemnări, polemici. A comentat și sumarul unor publicații periodice ca Revista Fundațiilor Regale, a scris despre "luna cărții" și, în general, a avut o prezență constantă în paginile României literare. În anul 1939 România literară a avut un însemnat oponent, în speță, Jurnalul literar al lui G. Călinescu de la Iași. Unii dintre
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
din provincie sunt totuși apreciate la justa lor valoare după cum ar fi Pagini literare de la Turda, pentru serioasa pregătire intelectuală, mai ales filosofică, a colaboratorilor. Vieții Românești i se aduc elogii, îndeosebi pentru trecutul ei istoric și, de asemenea Revista Fundațiilor Regale este lăudată pentru structura ei bine organizată precum și pentru valoroasele ei colaborări. O săgeată destul de ascuțită este îndreptată împotriva seriei din 1938-1939 a Universului literar, amintindu-se redacției că această serie, deși condusă de către tineri, între alții de către Victor
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
participa persoane specializate în ceea ce s-ar putea numi construcție de festivaluri muzicale. Căci oriunde în lume într-o asemenea întreprindere nu sunt implicate 7 ministere cu 7 miniștri, ci un singur "patron": un Minister (deobicei al Culturii) sau o fundație, o radiodifuziune, o academie etc., un conducător artistic - personalitate marcantă și o echipă de profesioniști cu experiență în domeniu; așa se explică de ce acolo, cu ani înainte, totul este stabilit până la cel mai mic detaliu; iată că nici aici "originalitatea
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
și ele un conținut cu desăvîrșire nou. Vechile galerii de artă dispar sub tăvălugul naționalizării, iar în locul lor apar noile galerii de stat. Se înființează Uniunea Artiștilor Platici (1950), Fondul plastic, Editura pentru Literatură și Artă moștenește vechea Editură a Fundațiilor Regale apoi se va transforma, la rîndul ei, în Editura Meridiane, se înființează Institutul de Istoria Artei, condus de George Oprescu, se înființează Muzeul de Artă al Repubicii Populare Române, Institutul de artă Plastică ,,Nicolae Grigorescu", reviste academice (SCIA), reviste
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
impunitate, iacobinism. O mișcătoare și documentată postfață semnează, la sfîrșitul ediției, dl Valeriu Râpeanu. N. Carandino - Rezistența - prima condiție a victoriei. Articole politice apărute în Dreptatea 1944-1947. Antologie, introducere, note și comentarii de Paul Lăzărescu. Postfață de Valeriu Râpeanu. Editura Fundației Pro, 2000.
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
șantiere pentru tineret, care au alimentat promiscuitatea de baracă și psihologia de lagăr de muncă, ci la oferte care să-i determine pe tinerii de azi să vrea să se asocieze liber pentru a începe afaceri în România. Așa-numitele Fundații pentru tineret sînt rămășițele fostului UTC, pe care nu-l interesează tinerii, ci propria sa supraviețuire. Conduse de foști tineri, aceste fundații trăiesc din discoteci sau din cîrciumi cu acces fără restricții de vîrstă în care tinerii de azi sînt
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
pe tinerii de azi să vrea să se asocieze liber pentru a începe afaceri în România. Așa-numitele Fundații pentru tineret sînt rămășițele fostului UTC, pe care nu-l interesează tinerii, ci propria sa supraviețuire. Conduse de foști tineri, aceste fundații trăiesc din discoteci sau din cîrciumi cu acces fără restricții de vîrstă în care tinerii de azi sînt storși de banii de buzunar. Excepțiile, cîte or fi, întăresc regula. Din nefericire nici măcar părinții acestor tineri nu sînt dornici să le
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
Iulia Popovici Paradisul pierdut De câțiva ani, la Timișoara, există o fundație, A Treia Europă, asociată unui Centru de studii comparate central- și sud-est-europene; rezultat al preocupărilor unor studenți și profesori de la Universitatea de Vest, în primul rând Adriana Babeți și Cornel Ungureanu. Centrul a organizat, din 1998 încoace, pe lângă un program
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]