5,270 matches
-
Înainte de deschiderea ei, Ioanide, trecând pe acolo spre a inspecta interioarele restaurate de el, dând cu ochii de planșele expuse, după un oarecare examen, bombăni: - Ce drăcii sunt astea? E stilul lui Pomponescu. Precis.Asta e Banca Victoriei! Oroare! Monument funerar la pătrat! - Ești nedrept, încercă Gaittany să apere pe expozant. Dar Ioanide nici nu vru să asculte. Pomponescu vizită propria lui expoziție cu un întreg stat-major de "prieteni politici", care se extaziară fără sistemă, făcând observații G. Călinescu incompetente. Ministrul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu-vîntului, dar care durează de sute de ani. A te regăsi în toate documentele și a avea speranța să fii regăsit în cele următoare ție liniștește spiritul. . - Îmi pare bine, domnule Pomponescu, că găsesc un omcare să mă înțeleagă! . - Inscripțiile funerare pe care le-ai colectat dumneata nudau nume ilustre în câmpul științei sau al artelor, ci nume de familii. Cu excepția unei elite preocupate de adevăr, omenirea caută să se salveze social de uitare. În fiecare din noi rezidă un biet
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Este o neliniște secretă, o fugă inconștientă de moarte în care satanismul se manifestă sub diferite forme, în expresia oamenilor și a lucrurilor căci până și în icoană s-a strecurat diavolul. În acest text observăm că în sat, ritualurile funerare se degradează, iar oamenii se înstrăinează, migrând dincolo de marginile cotidiene sau trăiesc într-o fatalitate a visului. În ceea ce privește fantasticul enigmatic tema specifică este transfigurarea infernală a ambianței în locul vitalității naturale, iar autorii preferă substituția enigmatică, realitateamască, personajul blestemat, solidar. În
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Umbrărești, când se săpa un canal pentru irigații. Neștiind despre ce este vorba, oamenii au îngropat vasul în apropiere; încercarea noastră de a identifica locul exact și a recupera relicva a rămas fără succes. Cu siguranță a fost o urnă funerară. Este posibil ca în zonă să existe o necropolă încă nedescoperită. Toate obiectele întregi arătate mai sus, fără urna mare de mai sus, se găsesc în colecția autorului. După cum se poate observa, s-au descoperit numeroase dovezi arheologice, ce atestă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obiectul discuției noastre, se probează arheologic prin descoperirea întâmplătoare a mormântului unui nomad, al cărui schelet a fost găsit la un loc cu craniul, părți de oase și copitele calului său, dar și urmele harnașamantului, dovezi de netăgăduit ale practicilor funerare specifice neamurilor turanice, despre care am scris la începutul lucrării. Vatra satului Torcești, la fel ca în majoritatea așezărilor din zonă, se suprapune pe urme de locuiri străvechi constând în silexuri, ce au servit drept materie primă sau chiar unelte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
există în două sensuri mari. Primul, există practici reglementate sau norme care se produc în mod virtual în toate societățile dar în forme diferite. Amintim câteva dintr-o listă întocmită de G. P. Murdock (1945): regulile de comportare, dansul, ritualurile funerare, jocurile, ospitalitatea, igiena, interdicția incestului, muzica, căsătoria și familia, drepturile de proprietate, comerțul, vizitele, ritualurile religioase etc. Al doilea, există probleme care se pun tuturor societăților, dar în practică fiecare societate se raportează la ele în moduri diferite. Adică vorbim
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
spun mărturiile vremii, a moștenit caracterul integru și bunătatea tatălui ei Henry, primul duce de Lancaster. Căsătoria ei, în 1359, cu John of Gaunt a fost deosebit de fericită. La moartea ducesei, ducele a așezat o impresionantă efigie și un monument funerar deasupra mormântului ei din Catedrala Sf. Paul și a rânduit costisitoare slujbe de pomenire la comemorările tragicei despărțiri. Mai mult, deși John of Gaunt s-a căsătorit de două ori ulterior, a lăsat dispoziții testamentare să fie înmormântat alături de prima
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
local pentru școala primară și casa Gheorghe Ciuche care a fost sediu al G.A.C.-lui. Acest local se mai păstrează și astăzi, având înfățișarea unui conac boieresc, cu cerdac în fața casei, cu turnuri pe creasta acoperișului. O veche piatră funerară veghează mormântul unei femei stinsă la vârstă fragedă, în cimitirul satului Tarnița - Făgheni. Pe una dintre fețele acesteia este sculptată în relief o cruce. În partea de sus este sculptat soarele antropomorfizat, având chip masculin și raze pe o circumferință
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fragment de fibulă din bronz, o mărgea și un cercel în stare fragmentară). S-au identificat 93 de morminte, dar câteva mai păstrau întregul inventar, majoritatea fiind parțial sau total deranjate. La adâncimea de 0,5 m. mormântul păstra conținutul funerar al unui singur individ. Se găseau : o urnă funerară și un capac în care se depuneau oasele arse, precum și unele obiecte. Obiecte din os descoperite în cenușarele de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) Vase și fragmente ceramice aparținând culturii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cercel în stare fragmentară). S-au identificat 93 de morminte, dar câteva mai păstrau întregul inventar, majoritatea fiind parțial sau total deranjate. La adâncimea de 0,5 m. mormântul păstra conținutul funerar al unui singur individ. Se găseau : o urnă funerară și un capac în care se depuneau oasele arse, precum și unele obiecte. Obiecte din os descoperite în cenușarele de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) Vase și fragmente ceramice aparținând culturii Noua: Bărboasa (1-5); Banca-Tăvădărești (6-7) reproducere după revista ,,Carpica
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
neființă, dar uneori și de așa numitele „jocuri de priveghi” practicate de tineri: „Învierea mortului”, „Popa a dus calul” (parodie după slujba de înmormântare) ș.a. Bocetul în zona noastră nu este rimat. Fiecare își plânge necazul în manieră proprie. Cortegiul funerar de la înmormântare era deschis de sfeșnicul pe care se afla „toiagul” purtat de un copil. Sfeșnicul avea atașate o batistă cu bănuț legat în colț și un șirag de 9 colăcei. Urma crucea, pe care erau inscripționate datele decedatului, apoi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un prosop. În poarta casei celui decedat se dădeau de pomană pernă, plapumă, o oaie și o găleată de apă. Cel care primea găleata trebuia să dea de pomană, timp de patruzeci de zile câte o găleată cu apă. Cortegiul funerar se oprea de doisprezece ori până la cimitir, de regulă în locuri care au avut în trecut legătură cu activitatea celui decedat. În aceste locuri se oficiau scurte slujbe numite ectenii sau evanghelii și se dădeau de pomană așa-numitele „punți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și punțile distribuite pe drum reprezintă rugăciuni și daruri destinate, în special forurilor cercetătoare din vămi până la ridicarea panaghiei. La ele se asociază tânguirile și lacrimile rudelor și prietenilor însoțitori. (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Întregul convoi funerar ar putea reprezenta un act triumfal, luat prin analogie cu intrarea triumfală a împăraților în Capitoliul roman după o victorie strălucită asupra unui dușman redutabil. Prapurii reprezintă drapelele sau stindardele zdrențuite ale bătăliei câștigate, cu figura generalilor auxiliari ai împăratului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un număr de pomeni încredințat rudelor prin diverse pomeniri ocazionale. - 40 de zile aveau loc practicile menite să ușureze trecerea în cealaltă lume a celui dispărut. După praznicul din ziua înmormântării, pentru integrarea celui mort în „lumea de dincolo”, obiceiurile funerare presupuneau: purtatul doliului, aprinderea lumânărilor, tămâierea casei și a mortului, purtatul de către femei a părului despletit, purtatul bărbii de către bărbați. La moartea unui flăcău sau a unei fete mari, cel decedat era îmbrăcat în straie de mire, respectiv de mireasă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spun mărturiile vremii, a moștenit caracterul integru și bunătatea tatălui ei Henry, primul duce de Lancaster. Căsătoria ei, în 1359, cu John of Gaunt a fost deosebit de fericită. La moartea ducesei, ducele a așezat o impresionantă efigie și un monument funerar deasupra mormântului ei din Catedrala Sf. Paul și a rânduit costisitoare slujbe de pomenire la comemorările tragicei despărțiri. Mai mult, deși John of Gaunt s-a căsătorit de două ori ulterior, a lăsat dispoziții testamentare să fie înmormântat alături de prima
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dar iată ce consemnează profesorul G.G. Ursu în „Jurnalul l iterar” dedicat prietenului său G. Tutoveanu: ...„La Bârlad, în august 1959. 157 Pelerinaj cu George Constandache la mormântul lui George Tutoveanu din deal. Emoția ucenicilor la cripta învățătorului lor. Lespedea funerară pusă din grija celei de‐a doua soții: profesoara Eugenia Tutoveanu. Medalionul unei figuri de om bătrân, în locul imaginii de pură tinereță ce t rebuia să rămână. Versurile bine alese evocă dragostea poetului p entru pământul Moldovei în care s
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nerăbdare Le va proslăvi-n arcuș, Maestrul de-o biată clipă Ion Alex. Angheluș. Doamnele-or citi gentile, Domnișoarele la felși încet spre cimitire Ne vom apleca nițel! S-a aplecat mai mult. „În iulie 1986 mă aflam în cortegiul funerar...” scria la 20 aprilie 2006, după 20 de ani, Teodor Pracsiu, în revista de cultură „Prutul” nr.2 (42), septembrie 2006, care apare la Huși, tipărită la SC Impex SRL Bârlad. * Profesorul și poetul Ion Alexandru Angheluș - desen de Lina
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al lui Faust („Clipă, oprește-ți zborul!”), jurnalul nu reușește să evite lucrul de care se teme cel mai mult: spaima de moarte și moartea. Martor, În regimul diurnului, al luminozității, el este, În nu mai mică măsură, un gen funerar. Precipitarea scriiturii diariste, abruptețea și serialitatea ei sunt dovezile atracției fatale a morții. Fragmentarismul, ritmul sacadat, nefinitudinea depun mărturie pentru traiectoria pe care el se angajează cu un fel de resemnare tragică. Ca orice lucrare din specia biograficului, jurnalul intim
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dintre două lumi. În viziune augustiniană, conflictul dintre instantaneitate și eternitate se rezolvă În stabilirea unui punct de vedere ce aparține divinității. Nu e singura similitudine prin care autoportretul se revendică unei realități metafizice. Vorbeam În altă parte de caracterul funerar al jurnalului intim În Întregul său. E cazul să spunem că autoportretul Însuși e un component al acestei strategii fatale. Dacă ar fi să-i găsim un echivalent perfect, el nu e de aflat nici În existența de zi cu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În considerare: timpul, presiunea morală, gradul de autocunoaștere. Autorul de jurnale 12 se confruntă cu marea obstrucție a timpului. Ca și viața, jurnalul e o promisiune neonorată. O structură deschisă, cu un Început clar, Însă fără sfârșit previzibil. Un gen funerar, ale cărui ultime cuvinte sunt primele fraze ale epigrafului. După el nu mai urmează - n-ar mai trebui să urmeze - decât moartea. El e, totodată, un testament fără destinatar, fără conținut, fără scop imediat. Deschis aparent spre exterior, el se
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
au "mărginit a sărbători această zi în sala de clasă, nu și în curtea școlii" (Ibidem, f. 110v.). 189 Faptul că serbarea de 10 mai se sfârșea, în unele locuri, cu un banchet al notabilităților, nu trimite neapărat la obiceiurile funerare ortodoxe ci, dimpotrivă, la o efuziune festivă și la o formă de autorecompensare a organizatorilor pentru efortul depus; vezi, în acest sens, raportul școlii din Hălceni (com. Șipote), care se încheia cu specificarea: "la urmă s-a dat o "masă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de circumscriere a constantelor spiritului uman. În povestirea mitică Lévi-Strauss caută în primul rînd sistemul de relații; astfel, mitul lui Oedip propune să subsumeze relației de consangvinitate supraevaluate fapte divergente precum căsătoria lui Oedip cu mama sa Jocasta sau ritul funerar îndeplinit de Antigona și pentru fratele nedemn, relației de consangvinitate sub-evaluate uciderea lui Laios de către fiul său, precum și omorîrea lui Polinice de către fratele său Eteocle; o altă serie de relații reține victoria omului asupra monștrilor chtonici (Cadmos, învingător al dragonului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
rămâne la Paris toată iarna 1987 84 În Maroc, în martie; se întoarce la Petite Plaisance în mai; ține conferințe la Universitatea Harvard în octombrie; se îmbolnăvește în noiembrie; este spitalizată la Bar Harbor; moare pe 17 decembrie 1988 Serviciu funerar pe insula Mount Desert, la 16 ianuarie; foarte puțini participanți francezi 1989 Ce? Eternitate, cel de-al treilea volum de memorii, deși neterminat, este publicat postum 1990 1991 Amintiri pioase apare în engleză; se publică în engleză și franceză biografia
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
35 de senatori, 221 de cavaleri romani, cât despre restul cât nisipul și colbul drumului [s.n.]"). Statutul de observator al propriei înmormântări îi oferă lui Claudius și posibilitatea de a asista la o parodie bine închegată a îndepărtatelore nenia, cântece funerare "cu origini străvechi, care erau intonate în onoarea decedatului de către bocitoare care însoțeau cortegiul funerar"153. Îndemnul serios din primele rânduri, "Mii de lacrimi vărsați,/ Trist izbițivă-n piept,/ Numai vaier funest/ Să răsune în For", este de îndată completat prin
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
s.n.]"). Statutul de observator al propriei înmormântări îi oferă lui Claudius și posibilitatea de a asista la o parodie bine închegată a îndepărtatelore nenia, cântece funerare "cu origini străvechi, care erau intonate în onoarea decedatului de către bocitoare care însoțeau cortegiul funerar"153. Îndemnul serios din primele rânduri, "Mii de lacrimi vărsați,/ Trist izbițivă-n piept,/ Numai vaier funest/ Să răsune în For", este de îndată completat prin înțepături satirice și fine ironii, care dau substanță parodiei printr-un umor de calitate, adesea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]