3,503 matches
-
ca o nălucire albă. Atunci m-am dezmeticit cu totul. "Doamne, ce era să fac?" mi-am zis îngrozit. Imediat a început să plouă. Și am avut un gând stupid: "Bine că și-a luat trenciul". Ploaia s-a dezlănțuit furioasă parcă din nervii mei. Intrând în gară, amețit încă de căzătură și răvășit de cele întîmplate, m-am dus ca un automat tot în încăperea cu telefonul. Și am înțeles, în sfârșit, de ce țipase Eleonora. Din receptor se auzea un
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
zărit-o, afară de o singură dată când mi-a părut așa de trasă la față și urâtă, încît am schițat fără să vreau un gest de neplăcută surpriză. Am salutat-o, dar cred că nu mi-a răspuns. A trecut furioasă pe lângă mine, aproape fugind, și s-a închis în camera ei. M-am uitat lung în urmă. "Nesuferita! Nu știe să se stăpînească." Am mai întîlnit-o și altă dată, tot acasă. Părea foarte încurcată; ar fi vrut să se întoarcă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
clasică și ceea ce n-a existat. Important fiind ceea ce cauți. Încă o dată, semăn, se pare, șerpilor care se răsucesc să-și muște coada. Dar mă grăbesc să consemnez visul de azi noapte. La un moment dat, am auzit un lătrat furios. În clipa următoare, a apărut un câine, mare cât un vițel și cu părul întunecat. M-am crezut pierdut. Cum să mă lupt cu o asemenea namilă? Am reușit să-mi fac cruce cu limba în gură și am închis
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
am întrebat, aproape în șoaptă, prevenitor. Uitîndu-se undeva dincolo de mine, mi-a zis: "Domnule, eu nu exist. Nu insistați". Când m-am trezit, mai aveam în urechi aceste vorbe. Iar e vreme urâtă. Plouă mărunt, îmbîcsit, iar valurile se sparg furioase la țărm. Nu văd pe nimeni pe faleză. Au renunțat la înviorarea de dimineață și elevii școlii de karate. Profit de ocazie ca să mai sap puțin la temeliile ideilor cu care am trăit. Ortega y Gasset era de părere că
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ieșit, cred, din strâmtoarea Dardanele. Sorin Preda încă n-a coborât. La vreo oră după miezul nopții, sting lumina să mă culc. Aproape imediat, vasul începe să se clatine puternic și aud valurile bufnind în peretele cabinei. Probabil, Marea Egee e furioasă. Reaprind lumina. Ne va fi dat, oare, să nu scăpăm de furtuna pe care o așteptam pe Marea Neagră? Îmi închipuiam că, odată ieșiți din Marea Neagră, suntem în afara oricărui pericol. Se pare că m-am înșelat. Valurile izbesc din ce în ce mai furioase în
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
e furioasă. Reaprind lumina. Ne va fi dat, oare, să nu scăpăm de furtuna pe care o așteptam pe Marea Neagră? Îmi închipuiam că, odată ieșiți din Marea Neagră, suntem în afara oricărui pericol. Se pare că m-am înșelat. Valurile izbesc din ce în ce mai furioase în hublou. Ce naiba se întîmplă? Poate că ar trebui să mă îmbrac și să mă urc în "marele salon", unde sunt ceilalți. Aș putea să mă lămuresc cât de mari sunt valurile și ce informații meteo există. Aici sunt tentat
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
bucuria de a te stima pe tine însuți sunt, dragă domnule, tot atâtea resorturi puternice care ne ajută să rezistăm sau să mergem înainte. Dimpotrivă, dacă-i lipsești pe oameni de aceste sentimente, îi vezi cum se preschimbă în câini furioși. Câte crime nu s-au făptuit numai pentru că autorul lor nu mai putea să-și îndure vinovăția! Am cunoscut odinioară un industriaș care avea o nevastă desăvârșită, admirată de toată lumea, și pe care totuși o înșela. Bărbatul acesta turba de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
se eclipsă, plin de presimțiri rele. Cu tot raglanul neplătit, Lică simțea că furia i se urcă; accese pe care ușuraticul Trubadur le avea uneori. Pricinile căutate de Ada erau tot mai absurde, mai provocatoare. Lică se conținea abia, 190 furios și decis: "O las să isprăvească și ies pe ușă fără să mă uit la ea, și pentru totdeauna". Un fel de bucurie îi venea la gândul libertății de altădată, regăsită. Era ultimul cal. Strălucea! Acel pe care trebuia să-1
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
antipatia ei fără grațiere față de lăcustă. Cum Nory nu avea motive proaspete și cum cele vechi erau epuizate, declară că nu poate suferi pe Mika-Le îmbrăcată cu rochiile Elenei, ce stau pe ea ca pe o mătură și că e furioasă că i-a furat numele. - Auzi! "Norica"! Avea destul de bun nume înainte, și nu avea nume destul de bun ca să ia pe al meu! Nory pornea aprecieri fără cruțare, chiar când Mika-Le era pe-aproape. Fata nu auzea ce nu trebuia
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
le-a rezolvit, instalînd-o la Rimi, ci pentru rolul ei în viața lui nouă. Problemele traiului civilizat începeau să turbure pe Trubadur. Într-o zi Ada îl zărise pe stradă de vorbă cu Sia. Ei lăsase pe fată în drum, furioasă, firește. Abia după câteva zile Ada îi spusese: - Vorbeai deunăzi cu o femeie urâtă și de rând. Atît! ... Ce va fi crezut Ada despre Sia? Nu părea geloasă, darii disprețuia. O femeie urâtă și de rînd! ... Și dacă l-ar
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Domnul Petrescu a fost căpitan de cavalerie! Ada îl înainta în fiecare lună. - Cela expliqne tout! Cela expliquc tout! declarase căzătura, prelingîndu-și buzele muiate pe brațul Adei. în camera mereu mai confortabilă a lui Lică, întîlnirile urmau liniștite. După voluptatea furioasă și pe apucate, fusese voluptatea scabroasă a camerei discrete și sigure, apoi senzualitatea lacomă și lâncedă, și acum intrase în faza obiceiului tiranic. Era încă "marele amor", pe înțelesul lor. Lică avea ore fixe când primea elevii. Tot restul timpului
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
trebuia să mă apăr. Și bănuiesc că nu arătam deloc simpatic în războiul meu defensiv, de arici cu țepii scoși în permanență. Puteam să duc, probabil, complexul inferiorității mele sociale la limite și mai rele, unde, cu resentimente de plebeu furios, aș fi ajuns să detest oamenii bogați, să-i urăsc pe aristocrați. Din fericire, nu s-a întîmplat așa. M-am oprit la înverșunări sentimentale. N-am iubit niciodată Lisa mai mult ca arunci și, probabil, tot atunci am devenit
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
rătăcit; iubirea redusă la un joc spiralat neîntrerupt și absurd, bagatelă în veșmânt de primadonă. Gândești obsesiv: copilele pătrund în tanga din folie diamantată, băieții vor numai tricouri de firmă dacă și soțul face grevă fără venituri cât vei rezista? Furioasă renunți la bikini! Din bucătărie iradiază arome vanilate s-a lăsat răcoarea vei pregăti cremșnit cu frișcă, glazurat, garnisit și încurcat în fire de cataif crocante - vine noaptea ți-e cald, ți-e frig, ți-e tot mai cald.
Femeia ?nceputului de mileniu by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83707_a_85032]
-
În altă Încăpere, În salonul de biliard, uite biroul, aici mai bine să nu intrăm, apoi În alta, În salonul cu pian. „E Beethoven“, Îi spuse Cinthia, arătînd spre bustul de bronz așezat pe o coloană de marmură, cu privirea furioasă ațintită spre pian. „Știi că fratele bunicului, cel din biroul de acasă a mai avut o nevastă Înainte și că s-a Însurat a doua oară?“ Julius dădu din cap În semn că nu știa și În gînd Își Îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
profită de apariția ei pentru a-i spune că arăta Îngrozitor, cine o desfigurase În halul ăsta?, dar o Întrerupse Nilda, care intră Întrebînd pe un ton provocator de ce țipase copilul, Julius spuse că l-a bătut și atunci Sălbatica, furioasă, Începu să strige În gura mare: oare voiau să-l facă să verse iar sau ce naiba voiau, pînă cînd bietul băiat avu o ușoară senzație de vomă și ceru să continue lecția, probabil ca să evite un scandal. Domnișoara Julia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
din diligență, pîndit mereu de primejdia de a cădea și a se izbi cu capul de stînci, de a se rostogoli În prăpastie... Degeaba. Nu se putea face nici o urmărire ca lumea cu Împușcături În șoaptă, fără strigăte de indigeni furioși. Și În vara asta Susan, Juan Lucas și frații lui mergeau În fiecare zi la golf; Carlos Își petrecea după-amiaza cum Îl tăia capul, fiindcă nu avea nimic de tăcut. Trebuia să aștepte pînă se trezea, cam pe la cinci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
săptămînă. O să le mai lungească, pentru primele zile de școală, uniformele de anul trecut, pentru ca Santiaguito și Bobby să le poată folosi pînă erau gata cele noi. Îi rugă cu glas tremurător să-și pună hainele și amîndoi o ascultară, furioși, crăpînd de căldură și foindu-se tot timpul fiindcă Îi Înțepa cu acele, iar ea, cu creta În mînă, făcea semne după ce le lua măsurile. — Anul ăsta ți-a venit și ție rîndul, spuse ea cu o pronunție impecabilă văzîndu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
spre disperarea lui Martinto care simțea cum Îi bat În piept minutele care mai rămăseseră din recreație. „Lașule!“, i-o trînti În față Silva În loc de răspuns și Își umflă și mai tare pieptul. Părea gata să crape de Înfoiat și furios ce era. Arzubiaga auzi insulta și se vedea că asta nu-i plăcea de loc. Ridică mîna și o Îndreptă spre grădină, arătînd astfel locul unde urma să aibă loc trînta, dar Silva crezu că era prima lovitură care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Învăța foarte bine engleza la colegiul Inmaculado Corazón, fiindcă toți au Înțeles cînd a strigat că erau niște diavoli și că le confiscă mingea ca s-o dea copiilor săraci cărora le preda catehismul. O luă sub braț și plecă furioasă sunînd din clopoțel. În fiecare an se zvonea că o s-o schimbe pe Roșcova, dar ea Îi primea la școală la fiecare Întîi aprilie, cu clopoțelul În mînă, cu uriașul șirag de mătănii Încolăcit În jurul gîtului și gata În orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
chiar mîine o să dea telefon; acum nu putea fiindcă avea o poftă grozavă să mănînce la club și să se răcorească Înotînd puțin În piscină. Nilda le spuse țipînd cît o ținea gura că și aici aveau piscină și protestă furioasă foc, fiindcă masa era pregătită, prea se Întîmpla des, nu era de loc frumos din partea lor! RÎnji la Susan dezvelindu-și dantura stricată. Sălbatica țipa Îngrozitor: pe ea nu o plăteau ca să muncească de pomană! O mulțime de oameni mor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În fața fetelor și acum ele Începeau să se zburlească la el, ai grijă cum vorbești, pune-ți lacăt la gură, fii cuviincios. Și mai În glumă, mai În serios, Încît nu puteai ști dacă se răsfață sau sînt cu adevărat furioase, spuneau că dacă voi Îi luați apărarea ăstuia, atunci și noi o apărăm pe Carmincha; erau gata să Înceapă din nou Întreaga ceartă de mai Înainte, dar chiar Chinezu lămuri situația spunînd: doar n-o să ne certăm Între noi, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
un șir nesfîrșit de salturi mortale, ăstuia nu trebuia să-i ceri să se lase de fumat ca lui Pepe, ăstuia trebuia să-i ceri să nu se omoare sărind de la trambulină. Rămăseseră cu toții cu gurile căscate, apoi dintr-odată furioși, cînd străinul, care-i făcuse să sufere ca niște martiri, scotea un nou urlet disperat, o depozita pe Carmincha pe marginea bazinului, sărea afară, călca pe mucurile aprinse, dar el nu se ardea niciodată, o lua pe biata Carmincha, căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se potolească, Îl mânjiră și pe el, Luque Îl aruncă pe Chinezu În apă, Îl mînji pe Carlos, lui Manolo Îi intră cremă În ochi și Cecilia fu cuprinsă de un acces de rîs interminabil cînd Îl văzu chior și furios. Aceasta fu clipa cînd străinul Îi văzu pentru prima dată pe băieții aceia nebuni, dar uite că venea administratorul, mîine toată lumea la școală!, se Închidea bazinul, străinul Încheia sezonul cu un urlet fericit și biata Carmincha cădea din nou pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-i furase de la bunică-sa și cumpăra bomboane de la Pirat, care Își vîrÎse mîna printre gratiile gardului. Era gata să cumpere, cînd Roșcova Îi văzu și se porni să sune clopoțelul ridicat deasupra capului, venind În fugă spre ei, venea furioasă foc Roșcova, de cîte ori trebuie să-ți spun, Îți atrag atenția că e strict interzis sa le vinzi copiilor bomboane otrăvite, toate astea În engleză și Piratul se zorea să-și scoată mîinile pline printre gratii, se zorea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În ordinea Înălțimii, acuma o să cînte Imnul Național Peruvian și imnul colegiului. Călugărița de la pian Înălță brațul pentru a da semnalul, Încă nu Îl coborîse cînd grăsanul Martinto zbieră un SÎntem liberi! pe un ton greșit și Roșcova se repezi furioasă să-l tragă de perciuni. Nu putu, din fericire, fiindcă maica stareță hotărî că era prima zi de școală și că trebuia să considere că fusese o glumă, o să repete mai des și o să vadă că peste cîteva zile o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]