99,031 matches
-
înfășurat în vată, iar la periferia cîmpului vizual vedea stele verzi. Ar fi trebuit să ia doar cîte o pastilă, dar adesea lua cîte două. Exista o zonă, la jumătatea drumului între conștiență și inconștiență, în care Tessie reușea să gîndească cel mai bine. În timpul zilei își ocupa timpul cu oaspeți - lumea se oprea mereu pe acolo cu mîncare și trebuia să pună farfurii, iar apoi să strîngă după ei -, dar noaptea, aproape ca stupefiată, avea curajul să încerce să se
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
pe acolo cu mîncare și trebuia să pună farfurii, iar apoi să strîngă după ei -, dar noaptea, aproape ca stupefiată, avea curajul să încerce să se împace cu biletul pe care-l lăsasem. Era imposibil ca mama mea să se gîndească la mine ca la altceva decît fiica ei. Gîndurile ei se învîrteau în cerc, iar și iar. Cu ochii întredeschiși, Tessie privea în dormitorul întunecat care sclipea și scînteia prin colțuri și vedea înaintea ei toate obiectele care-mi aparținuseră
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
aș fi intrat într-o sectă, gîndirea mamei mele ar fi luat, în mare, aceeași formă. Procesul de reevaluare era același, doar întrebările erau diferite. De aceea eram așa de înaltă? Așa se explica de ce nu-mi venise ciclul? Se gîndea la programările noastre la epilat, la Lîna de Aur și la vocea mea răgușită, de alto... la toate, de fapt: cum nu umpleam niciodată rochiile ca lumea, cum nu mă mai încăpeau mănușile de femei. Toate aceste lucruri pe care
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
Dar nu era posibil... și doctorul spusese despre Callie că era... și de ce nu pomenise nimic de cromozomi... și cum putea să fie adevărat? Așa curgeau gîndurile mamei mele și mintea i se întuneca și scînteierile încetau. Și după ce se gîndea la toate acestea, Tessie se gîndea la Obiect, la prietenia mea strînsă cu Obiectul. Își aminti ziua cînd fata aceea murise în timpul piesei și cum dăduse buzna în culise și mă găsise îmbrățișînd Obiectul, consolînd-o, mîngîindu-i părul, și expresia sălbatică
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
spusese despre Callie că era... și de ce nu pomenise nimic de cromozomi... și cum putea să fie adevărat? Așa curgeau gîndurile mamei mele și mintea i se întuneca și scînteierile încetau. Și după ce se gîndea la toate acestea, Tessie se gîndea la Obiect, la prietenia mea strînsă cu Obiectul. Își aminti ziua cînd fata aceea murise în timpul piesei și cum dăduse buzna în culise și mă găsise îmbrățișînd Obiectul, consolînd-o, mîngîindu-i părul, și expresia sălbatică de pe chipul meu, care nu semăna
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
nu a dispărut. Nicidecum. Ci doar că s-a risipit și realcătuit, că este clonat aproape în fiecare și, oricum, în cei care ne conduc. Se întîmpla asta într-un moment în care mai speram în schimbări esențiale. M-am gîndit, așadar, că trebuie să ne cunoaștem trecutul în sensul profund. Dureros. Netrucat și netrunchiat. Că ar fi igienic pentru toți. Ca să putem privi în prezent, ca să putem să visăm viitorul, ar cam trebui să înțelegem ce s-a întîmplat cu
Gaura din steag by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11729_a_13054]
-
imagini sau de cuvinte care definesc, discret, miracolul trecerii pe acest pămînt. La urma-urmelor, este, probabil, și averea emoțională cea mai importantă cu care pășim dincolo și de care ar fi firesc să ne îngrijim cu smerenie și constanță. Mă gîndeam, în vremea din urmă, că dincolo de lamentațiile firești slăbiciunilor femeiești, care mă domină uneori în umila-mi condiție, sînt depozitarul unor imagini, a unor întîlniri umane, apoi și profesionale, care îmi dăruiesc lumină și forță ori de cîte ori o
Despre stări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11751_a_13076]
-
și repetarea pronumelui-subiect ("ea a fost nevoită să se întoarcă înapoi și ea și-a predat viața din nou lui Hristos. Ea îl slujește pe El acum"). Numeroase sînt cuvintele folosite cu sensuri și în construcții anormale în română: "Mă gândesc să mă atașez Bisericii dumneavoastră", "Ea este cu adevărat o dedicată servitoare a Domnului"; "A fost ceva spectacular!" și mai ales abaterile de la topica uzuală: "Pastorii, conducătorii și sfinții Domnului vorbesc de ea bine și de slujba ei"; "Darurile Duhului
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
la distanțarea brechtiană, un spectator critic, conștient de mecanismul suturii care de obicei se face mizând pe inconștient. Potter mai plasează ceva piedici în calea unei identificări line și sigure dintre public și protagonist: și în roman, Orlando mai spune/gândește prostii, dar, pe lângă ele, are meditații serioase, în care aproape că îl anticipează pe Foucault într-o analiză a modului cum "practicile eului" influențează modul de a gândi, nu viceversa. În lungmetraj, dimpotrivă, Orlando n-are parte de meditații profunde
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
și sigure dintre public și protagonist: și în roman, Orlando mai spune/gândește prostii, dar, pe lângă ele, are meditații serioase, în care aproape că îl anticipează pe Foucault într-o analiză a modului cum "practicile eului" influențează modul de a gândi, nu viceversa. În lungmetraj, dimpotrivă, Orlando n-are parte de meditații profunde. Dimpotrivă, extrage din puțul gândirii niște remarci dacă nu prostești, cel puțin banale: după ce o cunoaște pe regina ElisabetaI, tot ce găsește să spună e "ce persoană interesantă
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
a fi original (ipostază frecventă a compozitorului modern), această din urmă situație zăpăcind, nu de puține ori, muzica savantă nemaioferind putința de a se reveni la făgașul normal. Prea a devenit estetizantă, spectaculară ori agrementală muzica de azi. Să ne gîndim că arta sunetelor era cîndva funciarmente legată de descoperirea, împărtășirea și consumarea evenimentelor fundamentale ale existenței umane, pentru ca în prezent binele muzicii să se confunde prea adesea cu excesele sentimentaliste, cu edulcorările ori chemările lacrimogene ale atitudinilor neoromantice și postmoderne
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
intelectiv-speculative, afirmate de experiențe componistice mai mult sau mai puțin falimentare. în fața sfîrșitului de ciclu, muzica savantă se prezintă ca o sumă de arhipelaguri sonore alcătuite dintr-o sumedenie de insulițe în care, pomenindu-l pe Spinoza, fiecare poate să gîndească ce vrea și să spună ce gîndește. Toate acestea în pofida faptului că, dintr-o perspectivă fenomenală, muzica savantă nu și-a curmat cursul niciodată, neproducîndu-se hiatusuri sau intervale care să o reducă la tăcere. Au existat, desigur, perioade mai liniștite
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
sau mai puțin falimentare. în fața sfîrșitului de ciclu, muzica savantă se prezintă ca o sumă de arhipelaguri sonore alcătuite dintr-o sumedenie de insulițe în care, pomenindu-l pe Spinoza, fiecare poate să gîndească ce vrea și să spună ce gîndește. Toate acestea în pofida faptului că, dintr-o perspectivă fenomenală, muzica savantă nu și-a curmat cursul niciodată, neproducîndu-se hiatusuri sau intervale care să o reducă la tăcere. Au existat, desigur, perioade mai liniștite (rectilinii) și perioade mai agitate (zigzagate ori
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
lauda de sine îi sună până și lui a gol. După prânz, cei doi bărbați se îndreptară spre check-point Charlie 2 ca să încerce o renegociere. Se opriră pe o rămășiță a zidului Berlinului, atât de darnic cu ei odinioară. - Ia gândește-te, tot ce vezi a fost al nostru odată, spuse Melmont. Toate erau mult mai simple când zidul era încă în picioare. Și, mă rog, cine conduce acum spectacolul de ambele părți? Gloatele, prietene, gloatele! 1 Texte religioase din Deuteronom
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
trupească — e nespurcat, fără pată și cast, în sine. După învățătura Bisericii Ortodoxe, unirea trupească dintre bărbat și femeie face parte în mod firesc din Taina Sfântă. Nici pe departe nu este, așa cum unii în mod ipocrit au putut să gândească, partea rușinoasă a căsătoriei!56. Contactul sexual este prea frumos ca să-1 pierzi 57, el găsindu-și împlinirea numai în comunitatea ecclezială 58. Dacă sexualitatea există pentru că Ziditorul este Treime 59, atunci scopul ei ultim este transcenderea experienței carnale și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
trupul ușor lunecos spre păcat, îl ațâțăm prin săturare și moleșeală spre pofte necurate și gânduri murdare și prin ochi primim în inimile noastre săgețile celui viclean, iar prin atingerea trupurilor ne facem cai înfierbântați de iepe și nu ne gândim nici la demnitatea noastră cuvântătoare, nici la frica de chinurile veșnice 84. Așadar, dacă trupul e gras și tânăr sau plin de must, când e ațâțat de amintiri caută să împlinească cu patimă cele cuprinse în ele, fiind împins de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
patimi, operează răsturnarea valorilor la cel mai înalt nivel: ea duce la situarea lui Dumnezeu într-un plan secund, la uitarea și la negarea Lui, punând în locul Său plăcerea simțurilor. Pătimașul nu se îngrijește de celălalt ca persoană, ci se gândește doar la sine și la satisfacerea proprie, nerealizând că, în goana sa disperată după ea, el ajunge la deznădejde. La aceasta se ajunge din cauză că setea după păcat nu se poate stinge decât cu înfrânare, iar înfrânarea reprezintă încercarea de revenire
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
spurcat - ca și cum căzând cineva într-un lac de murdării, s-ar afunda peste tot în acea mocirlă - adică întregul trup s-a mânjit cu acea necurăție. De altfel, așa este obiceiul nostru, căci de la lăcomie și răpire nu s-ar gândi cineva ca să se ducă la baie să se spele, ci cu nepăsare el se duce la casa sa, pe când după împreunarea cu curva, fiindcă întregul trup i s-a făcut necurat, se duce la baie ca să se curețe, ceea ce dovedește
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ferirea de desfrânare și anume acela că ea ne face să uităm de moarte urând-o până într-acolo încât desfrânarea n-ar mai vrea să moară niciodată, aceasta deoarece cel care duce o viață plăcută și desfrânată nu se gândește la ce-i va urma acesteia, ci se gândește numai la desfătarea de aici, fiind robit de ea. Acest lucru este însă imposibil, deoarece omul este trecător, neavând aici pe pământ cetate stătătoare. Acelora care se manifestă ca și cum ar fi
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
face să uităm de moarte urând-o până într-acolo încât desfrânarea n-ar mai vrea să moară niciodată, aceasta deoarece cel care duce o viață plăcută și desfrânată nu se gândește la ce-i va urma acesteia, ci se gândește numai la desfătarea de aici, fiind robit de ea. Acest lucru este însă imposibil, deoarece omul este trecător, neavând aici pe pământ cetate stătătoare. Acelora care se manifestă ca și cum ar fi doar trupuri și pe care amintirea morții îi chinuie
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
neliniștitor, avându-i pe copii ca victime preferate. Tinerii adolescenți experimentează sexul de multe ori împotriva dorinței personale și fără o judecată prealabilă, ci doar pentru a fi la modă, pentru a fi primiți în cercul de prieteni. Dacă ne gândim la filmele care descriu cupluri diverse ce ajung în dormitor de la prima întâlnire, dacă ne uităm la aluziile făcute la organele genitale și la sexul oral, dacă homosexualitatea activă se ascunde sub eticheta aprobată de gay și e acceptată ca
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
puști, minunat suport de identificare. Necazul e că regizorul pare să fi uitat anumite fragmente, pentru că în "soluția problemei" lipsește cel puțin un personaj care apărea în "textul problemei". Oricum, pe la final, dacă mi se permite o malițiozitate, m-am gândit că Florin Piersicjr a făcut acest film în joacă, doar ca să se "împuște" cu amicul lui, Petre Fumuru.
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
scriind-o, nu am vrut să o expediez pur și simplu. De fapt, nu acesta a fost primul meu roman, cum au crezut mulți, ci cel de-al treilea. În orice caz, când am scris Răul, am petrecut mulți ani gândindu-mă ce alt conținut ar trebui să aibă povestea asta în afară de amănuntele naturaliste inerente. Până la urmă, am ajuns la concluzia că ar trebui să scriu o trilogie despre ce înseamnă a rezista. Prima parte s-ar fi referit la felul
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
cunoscută în Moldova începutului de secol XVIII, dar nici măcar termenul care o desemna. Cantemir încearcă să explice situația: "Trufia și semeția sînt muma și sora lor. Dacă moldoveanul are un cal de soi bun și arme mai bune, atunci el gîndește că nimeni nu-l întrece și nu s-ar da în lături să se ia la harță chiar și cu Dumnezeu, dacă s-ar putea". Dar, conchide Cantemir, cu toate că "toți sînt mai cu seamă cutezători, semeți și foarte puși pe
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
blăstemînd gîndul ce-l lovise să se însoare ca să-și pearză liniștea, în desperarea sa apucă un pistol, îl încărcă și apoi se puse pe gînduri." Autorul nu spune ce gînduri negre treceau prin mintea soțului înșelat. Poate că se gîndea să-l provoace la duel pe amant, chiar dacă - într-o primă fază - l-a lăsat să fugă ("tînărul se sculă, sări în grădină și se făcu nevăzut"). Conform tuturor normelor scrise și nescrise, în astfel de cazuri duelul ar fi
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]