2,575 matches
-
nu era prezent, a luat cheia de la fosta lor garsonieră din august și au urcat la etajul întâi. - Nu mă inviți la tine în garsonieră? - Este același lucru. La mine este dezordine, ca la orice bărbat, minți el, deschizând ușa garsonierei. - Păi nu-ți face curat femeia de serviciu? - Aa, ba da, doar dimineața, dar nu stă tot timpul să adune lucrurile după mine, știi cum sunt în general bărbații... - Nu știu, tata este foarte ordonat, chiar meticulos. După moartea mamei
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
de necazurile trăite până la vârsta senioratului ori ni le spunem zâmbind ca de-o glumă bună! Când îmi exprim regretul că ne vedem așa de rar, se grăbește să precizeze: -De aproape doi ani, ai mei mi-au oferit o garsonieră dublă, un studio, cum i se zice după moda noului cosmopolitism, într-un Seniors’ Residence dincolo de Capitală... Văduv fiind, casa mi-era mare și pustie. Le-am dat-o lor! Cum declarația lui cere, mi se pare, încuviințarea, mă grăbesc
INOVATIV IN EXTREMIS de ANGELA DINA în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376782_a_378111]
-
banii ce i-am strâns și cu banii pe care i-am împrumutat de la fratele meu, am cumpărat o casă în comuna " B". Nu stau întotdeauna acolo, pentru că lucrez mult noaptea, ca să obțin un spor la salariu. Am închiriat o garsonieră în București, la adresa... De asemenea, declar pe proprie răspundere că mașina marca..., număr de înmatriculare..., am cumpărat-o cu bani din împrumut la bancă și din împrumutul dat de fratele meu. Am hârtii care dovedesc acest lucru. El mi-a
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
ei izbitor, de putreziciune. Încerc să îi desfac de pe trupul meu degetele lungi și noduroase, Care cresc în mine unghii adânci, ascuțite, dureroase, Ce vor să mi se înfigă în suflet, să mi-l rănească. Singurătate nemiloasa, Călătoare blestemata prin garsoniera sufletului meu, Ai spart oglindă În care mă priveam, Admirandu-mi tinerețea și elanul, Și ai lăsat doar cioburi ascuțite, Care rânesc, macină, dor. Singurătate sordida, Lumânare arsă pe altarul ființei mele, Ia inima mea în palmele tale, Intreab-o câte
SINGURATATE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373271_a_374600]
-
și nepăroasă, ca la alți bărbați, cu fața permanent rasă și părul puțin grizonant, avea acel sex-appeal de care sunt atrase femeile. S-a interesat unde-i cazată și i-a propus „că dacă vrea” îi aranjează mutarea într-o garsonieră unde să stea singură tot sejurul. A invitat-o într-o seară la o terasă, care avea și separeuri intime, dar a rezistat tentației, mințind „că tocmai în seara aceea a fost invitată la niște rude și le-a promis
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
cura de alcool, pe care n-are de gând s-o abandoneze vreodată, te invită să-i guști singura specialitate pe care a făcut-o de ziua soțului, plăcinta cu brânză. Marele EL, adică pârciul, gătește de zor în balconul garsonierei, mai trage o ocheadă musafirilor, veniți majoritatea neinvitați și cu mâna în cur, apoi dă la maximum muzica revărsată din difuzoare marca Salam-fără număr și Guță-borâtul, își ridică mâinile în sus de zici că se predă și-și mișcă băsănăul
BUMERANG – ONOMASTICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376166_a_377495]
-
curând m-am întors din concediul de zece zile pe care l-am avut, și azi am fost să vizitez o bătrânică pe care eu o mai vizitam din când în când. Era singură cu un cățel, părăsită într-o garsonieră, și fusese operată la sân, de carcinom, stadiul 3-4, și pe care o mai vizitam, și o mai bucuram cu prezența mea, din când în când, dar și cu câte-o atenție, iar ea biata, se bucura atât de tare
AMINTIRI ŞI GÂNDURI, DESPRE CEI DE DINCOLO DE NOI. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376129_a_377458]
-
pentru a-i lumina ochii. Ne mai povesteam, se mai sfătuia cu mine, dar mai mult discutam despre greutățile sufletului. Își dorea foarte mult s-o pot ajuta și pe ea, și-mi propusese s-o iau în îngrijire în schimbul garsonierei, dar ea știa foarte bine prin ce trecusem eu cu câțiva ani în urmă, și ce amprente-și lăsase în sufletul meu un astfel de efort. Știa de capcana vieții în care sunt și fusesem prinsă... și n-a mai
AMINTIRI ŞI GÂNDURI, DESPRE CEI DE DINCOLO DE NOI. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376129_a_377458]
-
sfert e puțin iarna când în litere e prea ger ne mutăm într-o gură de metrou acolo e boss Mache el ne ia jumătate și dormim înghesuiți toată iarna nu visez decât momentul în care mă mut înapoi în garsoniera mea din H sunt ultimul om mi-e rușine de literele celelalte de doi ani n-am economisit decât jumătate din sumă dar la anu' scot neapărat un volum de poezii Referință Bibliografică: Literații / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LITERAŢII de DAN NOREA în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376282_a_377611]
-
dar a văzut, ajutat fiind, că poate exista o legătură. Și ce legătură! zâmbi misterios Solitarul. -Pesemne că și câștigă ceva bani, nu? comentă sec Babacul. -Cât să-și plătească mâncarea și vreo călătorie, două pe an. Locuiește într-o garsonieră în clădirea clinicii, pusă la dispoziție de managerul instituției, preciză Solitarul. -Dar artă mai face? se interesă Miramoț. -Seulement d’art! -Cum vine asta? Nu pricep nici mort! zise Doc. -Stai să vezi! Ca să-nțelegi, s-o luăm... méthodiquement. Bine
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
auzisem întâi la interfon: Sunt Seneca! rostit c-un glas atât de cunoscut, de ce mă tulburase într-atât?! M-alarmase precizarea-i Am venit să te cunosc, întrucât colaborăm de ceva timp. Firesc, nu?! În plus, de-alaltăieri locuiesc în garsoniera de vis-à-vis. În consecință, vrei nu vrei, ne vom vedea. Găsisem sprijin să mă-ncred în el, când, dezinvolt, ca între prieteni contractanți, adăugase: Poftim, asta-i răsplata muncii de azi! și-mi întinsese în plic alb suma cuvenită. Iar
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
de-a fi cu Nicole. -Dar, mamă, cum de-ai știut una, alta despre tata?! Și cine te-a vestit că revine? Doamna aceea?! -Nu. Persoana respectivă a ieșit de mult din peisaj. Era doar cea care-i subînchiriase o garsonieră, aflată în blocul în care locuia. -O cunoștea bine? întrebă ca un copil neîncrezător Geraldine. Și, dacă era bolnav, de ce -a fugit? Și de ce printre străini?! Ooo! N-am să uit figura ei când a venit să-ți vorbească întâi
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
Iartă-l și adu-l! se grăbi să-ncheie adăugirile înainte să ne despărțim. Și, pentru prima dată, se-opri o fracțiune de secundă și punându-mi încurajator mâna pe umăr, îmi sărută fugar fruntea, depărtându-se rapid. Intrase în garsonieră ca și când nici n-ar fi fost decât o părere... Asta-nsemna că gestul făcut îl surprinsese întâi pe sine, nu?! Cât mai rămăsese până să se lumineze, adormii împăcată de ideea că nu trebuie să-mi fie frică de viață, dacă
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
decurs de șase luni, să ne mutăm în capitală. Am fost de acord. Speram să nu întâmpin probleme în încercarea mea de a o face să se simtă cu adevărat bine într-un oraș mineresc, la poalele Parângului. Dețineam o garsonieră modestă în centrul civic din municipiul Petroșani. Ne-am spus că, pentru început, ne era suficient. Cu timpul, dacă vom considera că ne sufocă spațiul, vom accede către un posibil apartament. Ne-am înțeles ca din banii obținuți de Mădălina
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > DUMNEZEU ARE O GARSONIERĂ Autor: Păpăruz Adrian Publicat în: Ediția nr. 2313 din 01 mai 2017 Toate Articolele Autorului dumnezeu are o garsonieră în pineala mea de fapt e o cameră mică cu pereții de sticlă să-i poată vedea pe toți trecătorii din
DUMNEZEU ARE O GARSONIERĂ de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377694_a_379023]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > DUMNEZEU ARE O GARSONIERĂ Autor: Păpăruz Adrian Publicat în: Ediția nr. 2313 din 01 mai 2017 Toate Articolele Autorului dumnezeu are o garsonieră în pineala mea de fapt e o cameră mică cu pereții de sticlă să-i poată vedea pe toți trecătorii din capul meu uneori coboară în inimă să bem o cafea eu din porțelan el din graal suntem tovarăși de
DUMNEZEU ARE O GARSONIERĂ de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377694_a_379023]
-
să-mi curețe sufletul sper să pot lua un nikon cu blitz acum vă las de atâta târziu s-a făcut mult prea devreme dumnezeu a stins lumina și nu aș vrea să îl deranjez... Referință Bibliografică: dumnezeu are o garsonieră / Păpăruz Adrian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2313, Anul VII, 01 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Păpăruz Adrian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DUMNEZEU ARE O GARSONIERĂ de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377694_a_379023]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > DUMNEZEU ARE O GARSONIERĂ ÎN PINEALA MEA Autor: Păpăruz Adrian Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului de fapt e o cameră mică cu pereții de sticlă să-i poată vedea pe toți trecătorii din capul meu uneori coboară
DUMNEZEU ARE O GARSONIERĂ ÎN PINEALA MEA de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377693_a_379022]
-
să-mi curețe sufletul sper să pot lua un nikon cu blitz acum vă las de atâta târziu s-a făcut mult prea devreme dumnezeu a stins lumină și nu aș vrea să îl deranjez... Referință Bibliografica: dumnezeu are o garsonieră în pineala mea / Păpăruz Adrian : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2283, Anul VII, 01 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Păpăruz Adrian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DUMNEZEU ARE O GARSONIERĂ ÎN PINEALA MEA de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377693_a_379022]
-
sunt euîntre noi nouănouă ceruri cu pânze albelungi până la nebuniemai e puțindacă sunt cine suntîn fiecare zi altulîn mine se nașteînvață să te iubeascăcu numefără numemoare subitdoar urmele talerămân intacteprecum tălpile dinozaurilorîn memoria pământului cuvintele mele... VIII. DUMNEZEU ARE O GARSONIERĂ, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 2313 din 01 mai 2017. dumnezeu are o garsonieră în pineala mea de fapt e o cameră mică cu pereții de sticlă să-i poată vedea pe toți trecătorii din capul meu uneori
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
zi altulîn mine se nașteînvață să te iubeascăcu numefără numemoare subitdoar urmele talerămân intacteprecum tălpile dinozaurilorîn memoria pământului cuvintele mele... VIII. DUMNEZEU ARE O GARSONIERĂ, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 2313 din 01 mai 2017. dumnezeu are o garsonieră în pineala mea de fapt e o cameră mică cu pereții de sticlă să-i poată vedea pe toți trecătorii din capul meu uneori coboară în inimă să bem o cafea eu din porțelan el din graal ... Citește mai mult
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
din graal ... Citește mai mult dumnezeu are o garsonierăîn pineala meade fapt e o cameră micăcu pereții de sticlăsă-i poată vedeape toți trecătorii din capul meuuneori coboară în inimăsă bem o cafeaeu din porțelanel din graal... IX. DUMNEZEU ARE O GARSONIERĂ ÎN PINEALA MEA, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017. de fapt e o cameră mică cu pereții de sticlă să-i poată vedea pe toți trecătorii din capul meu uneori coboară în inimă să
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
intrare și mai departe. Am urcat la primul etaj. A scos chei mari din geantă și a descuiat, a împins ușa și m-a invitat să intru... Nu era apartament, deși spațiul interior era la fel de mare. Era un fel de garsonieră foarte sumar mobilată. Până și patul mi s-a părut că este sărăcăcios. Două scaune și un dulap masiv de lemn, o măsuță de patru persoane, un taburet și un cuier în spatele ușii masive, constituiau toată mobila din casă. Partea
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
tristă întâmplare din viața mea și parcă totul se petrecuse aievea. Dar ea, acolo, aproape de mine, era mărturie vie că totul este real. Dureros de real. Am căutat cheile. Erau în ușă, încă de când închisese ea după ce am intrat în garsonieră. Le-am verificat pe toate și am constatat că pe broasca ușii merg două. Am scos una de pe inelul de metal inoxidabil, am mai învelit femeia cu o pătură pe care am găsit-o în dulapul de lemn masiv și
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
și două sute de grame cafea măcinată de la o alimentară. Aș fi dorit să iau mai multe articole de tot felul dar, spre final de concediu, banii pe care-i mai aveam erau drămuiți cu grijă. Am urcat temător până la ușa garsonierei și am deschis încet, cu mare grijă să nu fac zgomot. Se trezise. Am găsit-o ghemuită lângă reșou. Nu plângea, dar era tristă, din nou cu privirea aceea pierdută, care mă îngrijora atât de mult. S-a uitat la
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]