3,294 matches
-
un răget, provocând un vârtej de aer negru care îți ia vagonul de guler, zguduindu-i ferestrele de pică chitul de pe ele. După care eu am dispărut și calmul ți-a revenit. Am dispărut, dar încă merg, încă gonesc, încă gem. Am intrat prin holul din Carraway și am urcat scările cu capul în piept. Ușile duble erau deschise pentru a aerisi camera bolnavă. În prag erau doi gardieni, o cameristă, un tip mare într-un costum ieftin de stradă, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mai tac din gură. Amurg de toamnă Amurg de toamnă pustiu, de humă, Pe câmp sinistre șoapte trec pe vânt - Departe plopii s-apleacă la pământ În larg balans anevoios, de gumă. Pustiu adânc... și-ncepe a-nnopta, Și-aud gemând amorul meu defunct: Ascult atent privind un singur punct Și gem, și plâng, și râd, în hî, în ha... Tablou de iarnă Ninge grozav pe câmp la abator Și sânge cald se scurge pe canal; Plină-i zăpada de sânge
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
Iubita cântă la clavir, - Și târgul stă întunecat, De parcă ninge-n cimitir. Iubita cîntă-un marș funebru, Iar eu nedumerit mă mir: De ce să cînte-un marș funebru... Și ninge ca-ntr-un cimitir. Ea plânge și-a căzut pe clape, Și geme greu ca în delir... În dezacord clavirul moare, Și ninge ca-ntr-un cimitir. Și plâng și eu, și tremurând Pe umeri pletele-i resfir... Afară târgul stă pustiu, Și ninge ca-ntr-un cimitir. Moină Și toamna, și iarna
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
aur, expuși în vitrină... * Furtună Prin codrii Bacăului Vâjâie vântul Și-ntunecă lumea Un cer ca pământul- Și codru pe codru Se umple de clocot, Iar toamna în hohot Le cântă prohodul... Și parcă mă cheamă, De crengi atârnând, Avesalomi gemând Cu plete-ncîlcite... De spaimă mă prind Priviri rătăcite, Și mintea, de zgomot, Nimic nu înțelege... Și-aș vrea ca să mor Ca Romulus rege, Uitat, legendar... Cuprins de-o furtună, Pierdut să dispar, În codrii Bacăului... * Amurg Pe seară, la geamuri
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
geam clavirul; Și-am plâns la geam, și m-a cuprins delirul Amar, prin noapte vântul fluiera pustiu. Un larg și gol salon vedeam prin draperii, Iar la clavir o brună despletită Cânta purtând o mantie cernită, Și trist cânta, gemând între făclii. Lugubru marș al lui Chopin Îl repeta cu nebunie... Și-n geam suna funebra melodie, Iar vântul fluiera ca țipătul de tren. Apoi, veni și-o blondă în salon... Și-aproape goală prinse, adormită, De pe clavir, o scripcă
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
fluiera ca țipătul de tren. Apoi, veni și-o blondă în salon... Și-aproape goală prinse, adormită, De pe clavir, o scripcă înnegrită - Și urmări, pierdută, marșul monoton. Înaltă, despletită, albă ca de var, Mi se părea Ofelia nebună... Și lung gemea arcușu-acum pe strună Îngrozitorul marș lugubru, funerar. Cântau amar, era delir, - Plângea clavirul trist, și violina - Făcliile își tremurau lumina, Clavirul catafalc părea, și nu clavir. Târziu, murea clavirul lung gemând; Luptau făcliile în agonie... Și-ncet se-ntinse-o
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
de var, Mi se părea Ofelia nebună... Și lung gemea arcușu-acum pe strună Îngrozitorul marș lugubru, funerar. Cântau amar, era delir, - Plângea clavirul trist, și violina - Făcliile își tremurau lumina, Clavirul catafalc părea, și nu clavir. Târziu, murea clavirul lung gemând; Luptau făcliile în agonie... Și-ncet se-ntinse-o noapte de vecie, Și-n urmă, greu, un corp am auzit căzând. Vai, de-atunci îmi pare lumea și mai tristă, Viața-i melodie funerară... Și nu mai uit nebuna lăutară
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
O, nu mai cânta, harmonie pribeagă Că plâng, și nu știu unde să mă duc, În toamna care plânge pe-o veche modestie, Cu ploaia care curge în mahalaua bleagă, În noaptea asta-n care am devenit năuc. Oh, plouă, și tu gemi de plâns de armonie... - Tot altuia, de mine, aminte să-i aduc... O, nu mai cânta, harmonie pribeagă, - Că plâng, și nu mai știu unde să mă duc. Ninge Când iar începe-a ninge Mă simt de-un dor cuprins
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
dor cuprins. Mă văd, pe-un drum, departe, Mergând, încet, și nins. Sub streșină, cerdacul Se-ntunecă mâhnit; Stă rezimată-o fată De stîlpu-nzăpezit. Igienă Ea crede c-aș fi atacat... Și când o sărut se teme, Dar sclava plăcerii, ea geme Și cere un lung sărutat. Pe urmă, când spasmul a dispărut, Își udă-n parfum o batistă - O pune pe gură, și tristă Ea șterge un ftizic sărut. Și ninge Și ninge în orașul mare E noaptea plină de orgii
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
nervos cu pumnii în tejgheaua barului, repetând monoton: — Sfântă Maria, Maica Domnului, jur că n-o să mai beau niciodată. Sfântă Maria, Maica Domnului, jur că n-o să mai... Se întrerupse ca să vomite într-o găleată de sub tejghea. — Iisuse, Sfântă Fecioarăă gemea el. Tocmai în acel moment cățeaua alsaciană lui O’Toole a făcut un lucru neașteptat. Furișându-se pe lângă stăpânul ei, care vomita, și pe sub tejghea, s-a repezit la Virgil Jones, dând din coadă și lingându-l, pentru a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ridicați, cu coapsele femeii fremătând ușor pe măsură ce cobora, după care Vultur-în-Zbor s-a trezit în ea. Tot atât de ușor, făcând ca totul să dureze, pulsația vie a cărnii în carne prinse lent putere, crescu și se acumulă încet-încet. De-acum ea gemea î - Gem, spusese ea) și se izbeau puternic unul de celălalt, aproape, atât de aproape, fiorul creștea înăuntrul lui, iar momentul a fost... Ea s-a smuls din el, dur și fără vreun avertisment, apoi s-a ridicat în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
sfârșit, stăpânul pubului ne-a dat afară, și atunci o fată care arăta ca Louise Brooks a căzut în fața ușii pe când pleca și și-a sfâșiat pantalonii, enervându-se teribil. Nu se mișca, doar stătea acolo cu fața în jos, gemând: „O, Doamne, nici nu pot să mă uit. I-am auzit cum s-au sfâșiat și sunt de la Agnès B, vai, nu, de ce eu, de ce acum, ce nenorocire...“ Prietenii ei au trebuit să o adune de pe jos și să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
de-a lungul corpului său, mângâindu-i picioarele cu tălpile mele desculțe. Apropo, ai făcut vreodată sex aici? i-am șoptit în ureche, al cărei contur tocmai îl urmăream cu limba. Cu vreunul dintre puștii snobi de la St. Paul? A gemut în timp ce mi-am retras gura. — Doar dacă pui la socoteală și pipăială. Nu, asta nu se pune. M-am frecat în susul și în josul corpului său până când amândoi gâfâiam de plăcere, sărutându-l în tot acest timp: sărutări pasionale, prelungi, lubrifiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
din cu totul alt motiv. —Nenorocitule, am mormăit. O să te fac să plătești pentru asta... M-am abținut cât de mult am putut, însă, când taxiul a intrat pe strada unde locuia Sebastian și a dat peste o groapă, am gemut și simultan am avut orgasm. Era prima dată când mi se întâmpla așîn felul ăsta. Era destul de solicitant să fiu cu Sebastian. Nu numai că sexul era grozav, dar la fel era și conversația; era ceea ce americanii numeau o atmosferă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
aproape complet dezbrăcat, pornografic în același timp. „Dacă am putea fi așa mereu“, m-am gândit, luându-i capul în mâini și sărutându-l, încet, săruturi siropoase, continuându-le pe gât, pe bustul gol, pe linia mușchilor de la abdomen. A gemut și și-a întins picioarele, cu o poziție de totală abandonare, cu mâinile pe lângă corp. Pielea era la fel de fină ca a unui bebeluș, întinsă ca satinul peste mușchii lui lungi, ceva mai subțire pe coapse și, în timp ce îl mângâiam, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
a uitat la mine fără să înțeleagă. Ah, vorbești de băieții care și-au scos viermișorii afară! Vor numai să se dea mari. Așa fac de obicei când se enervează. Tati crede că este extrem de amuzant. Atâta timp cât nu încep să geamă. Asta ar fi puțin prea mult. Nu, eu spuneam de James și de Susie. I-o trage secretarei în toaletă la petreceri. Cât de comun! — M-am decis să servesc Pimms la următoarea mea petrecere, a informat-o Baby. Va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
din umeri. S-a dus după perdea și s-a întors cu o hârtie de douăzeci și cinci. Mi-a întins-o, oftând încurcată. — Tot ce am. Ți-aduc și votca. Și o savarină? Știa că-mi plăceau savarinele. Fără savarină, am gemut. Simpla rostire a numelui dolofanei prăjituri, cu moțul ei de frișcă, mi-a întors stomacul pe dos. Într-o străfulgerare de amintire am văzut cum, pe la miezul nopții, la petrecere, intrase în sufragerie ochelarista pirpirie cu tortul de frișcă. — Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mine acuși-acuși au să țâșnească șuvoaie de votcă. N-a fost să fie. Am golit paharul. Am rămas cu gura larg deschisă, de parcă pândeam să-mi intre înțelesul ultim în suflet. Stomacul cedase și începuse să facă tumbe. — Krepkaia, am gemut într-un târziu. Te-ai orientat de minune. N-ai pierdut în zadar timpul cu mine. Ana a zâmbit și ea victorioasă. Trecuse cu bine momentul dramatic. Acrobatul revenise la sol. Am băgat banii în buzunar. Aș fi vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
le simt povara. Nu-mi scriu memoriile, ordonând aceste șiruri. Observ cum doar se naște textul scris de demult din astfel de coborâri pe Bulevard fără vreo țintă. Nu vorbesc locurile, cum se spune prin romanțe. Nu dor amintirile. Nu geme viața netrăită. E voluptatea doar de a trece din ficțiune în ficțiune uitând, într-un târziu, unde te mai afli. E jocul imaginilor din oglinzi, înecându-se una în alta, răsfrângându-se una din alta, risipindu-se și adunându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
acel moment a venit și profesorul. Reușise să se strecoare printre talazurile agitate, ocolise aisbergul de pe care veghea triumfal bravul Mihai și se oprise în dreptul meu, urmărind preocupat cum bărbatul acela încerca să se descotorosească de mine. „Dom’ profesor“, am gemut, „ce bine-mi pare. Eu... Taica părinte a apărut... Mai ceva ca-n... Știți, la grecii antici. Destinul, cu hybrisul... de-astea!“. Bumbu continua să se legene, ceea ce mă incomoda enorm în încercarea mea de a-l localiza între cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
vitrinele, afișele și fotografiile cu scene din filme, atent la forfota mulțimii. I-am spus că acolo, sus, deasupra unui cinematograf, lângă farmacie, locuia o prietenă a mea. A încercat să privească într-acolo, cu capul dat pe spate. A gemut ușor doar, orice mișcare mai bruscă îi făcea rău, îi răscolea rana din adâncul lui. „Poate vii cu ea la spital“, a zâmbit, știind că nu o voi face. Nu am vrut niciodată ca ai mei să-mi cunoască prietenele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ciubuc. Mi-l înfrânez din pură convenție culturală, dându-mi aerul de ins integru. De câte ori nu m-am lăsat miluit, totuși, cu scuza că așa-i tradiția, să nu refuzi sau să jignești omul care-ți dă. Și alte baliverne. Geme în mine neamul de milogi. Educația a încătușat doar instinctul. El se zvârcolește însă hulpav, așteptând prilejul doar să țâșnească slobod. Nu știu dacă a refuza plocoanele înseamnă a fi moral. Cred doar că este o teamă orgolioasă să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
prima dată. Mă cerceta din cap până în picioare, cântărindu-mă. A râs, rece. „Dar știi s-o faci?“ Nu i-am mai așteptat răspunsul. Am împins-o peste bancă. M-a respins cu genunchii. Am răsturnat-o pe scaun. A gemut ușor, lovită la umăr. A dat să scape. Îi înlănțuisem mijlocul. Fierbințeala umedă a sexului ei. „Ridică-te“, a gemut. M-a împins cu spatele pe bancă. Luase foc. A tras de centură, de pantaloni. A sărit peste mine, încălecându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
am mai așteptat răspunsul. Am împins-o peste bancă. M-a respins cu genunchii. Am răsturnat-o pe scaun. A gemut ușor, lovită la umăr. A dat să scape. Îi înlănțuisem mijlocul. Fierbințeala umedă a sexului ei. „Ridică-te“, a gemut. M-a împins cu spatele pe bancă. Luase foc. A tras de centură, de pantaloni. A sărit peste mine, încălecându-mă. S-a lăsat pătrunsă cu un oftat prelung. „Asta s-o știi“, a gemut. Mă domina. M-am descărcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
sexului ei. „Ridică-te“, a gemut. M-a împins cu spatele pe bancă. Luase foc. A tras de centură, de pantaloni. A sărit peste mine, încălecându-mă. S-a lăsat pătrunsă cu un oftat prelung. „Asta s-o știi“, a gemut. Mă domina. M-am descărcat repede, grăbit, speriat parcă. A continuat să stea peste mine, strângându-mi sexul în ea. Zâmbea, răutăcios. „Numai atâta poți?“ M-am tras de sub ea. M-am dus lângă sobă. Rămăsese răstignită pe bancă. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]