92,267 matches
-
curată utopie! Semnalul dat de către guvern oamenilor an uniformă, prin mărirea neceruta a salariilor, e atât de limpede, ăncăt e de presupus că vila de la țară a domnului Vasile e (sau va fi) bine implantata ăntre "căsuțele" unor colonei și generali de la armată sau de la poliție! Reapariția simbolurilor comuniste, la Brașov, amenință să ne arunce nu zece sau douăzeci de ani an urma, ci o jumatate de secol. Nu sunt, nici pe departe, convins că muncitorii de la "Român" sau studenții din
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
Această decizie a Suveranului va căpăta denumirea de grevă regală și ea a ținut tocmai până an ianuarie 1946. an timpul grevei regale au venit de ăndată presiunile sovietice. Cum regele a comunicat celor trei mari puteri aliate decizia sa, generalul Susnikov, șeful sovietic al Comisiei aliate de control, l-a informat, la 22 octombrie 1945, pe mareșalul Curții, Negel, ca "documentul regelui este ăndreptat direct spre ruperea relațiilor cu guvernul sovietic și arată an mod limpede că regele nu ia
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
asupra moravurilor sunt uneori improvizate și banale: "Filantropia e ipocrita. Ea anulează, pentru o clipă, distanțele sociale și-i da filantropului sentimentul că a reparat o nedreptate. E un alt fel de a-ți adormi conștiința." Ș.a.m.d. În general, însă, cartea reușește să redeschidă discuția în legătură cu fenomene care păreau de multă vreme clasate și să trezească gustul pentru comunicarea liberă, lipsită de ipocrizie. Opiniile lui Val Condurache despre scriitorii care l-au susținut în mod declarat pe Ion Iliescu
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
fiind la toate aceste inflamări belicoase, mă ăncearcă un sentiment de stupoare. ăntăi, nu ănteleg cum de lezează statuia martirilor militari arădeni sensibilitățile specifice ale românilor. Statuia exalta libertatea ca atare, si rememorează executarea demonstrativa a unui grup de 13 generali maghiari pașoptiști de către armata imperiala austriacă. Eventual, lezate s-ar putea simți Ambasada Austriei la București și statul suveran pe care aceasta o reprezintă: românii nu joacă, ăn simbolistică statuii, nici un loc. Pe de altă parte, e incontestabil că vărsarea
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
tristă speță, artiștii, fie ei și mari bieți bufoni. an ziua alegerii lui la Academie (an vederea căreia făcuse vizitele de rigoare), Ionesco exclama patetic: ăE pentru totdeauna...a (787). Mai poate să scape, dacă va comite vreo infamie, că generalul Pétain, al consolează Cioran. Ionesco:ăMai șanț speranțe, deciă. Doi români cu umor. Profund neserioși. Ionesco, regretând că a acceptat să fie academician (905). Avea și de ce, dar numai după primul Ionescu, din Nu, din Cântăreața cheala. După cum a evoluat
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
comisura stânga prezintă o mică zona echimotica cu o contuzie superficială în centrul ei, corespunzând caninului superior stâng." "În dreptul corpului decedatului, pe covor, se observă o pereche de ochelari cu brațele deschise." Ca să nu mai vorbim de faptul că, în general, toate procesele-verbale, rapoartele, declarațiile creează o impresie de eternizare a ultimului capitol din viața lui Marin Preda. Adică exact impresia pe care și literatura urmărește întotdeauna să o creeze. Ce s-a întâmplat cu manuscrisele lui Marin Preda? Din camera
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
Nicolae Manolescu Sînt cîteva lucruri de remarcat în legătură cu disputa stîrnita de manualul alternativ de istorie pentru clasa a XII-a de la Editură Sigma și, în general, de noile programe și manuale de liceu care au intrat în vigoare în toamna aceasta. Prima remarcă se referă la climatul de violență în care s-a produs atacul contra manualelor, ceea ce nu putea rămîne fără consecințe asupra replicilor, violente
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
mai mult sau mai putin militarizat, care să nu se simtă obligate de a negocia cu veșnicia prin cîte un măreț însemn statuar. an cele mai multe cazuri amatorismul și aroganță merg mîna în mînă cu gradul de autoritate , cu gradul, în general, fie el MAPN sau MI, si cu un cult primitiv al eroilor, al eroilor consacrați și că sfinți sau al acelora suspectați că ar putea deveni cîndva ori una, ori altă. Ieșiți aproape cu totul din contemporaneitate, anesteziați de contemplația
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
în cheie exemplara, nu facem altceva decît să recuperăm, derizoriu și mimetic, ce n-am reușit și nici n-am fost în stare să facem la vremea potrivită. Tot felul de organizații, zise civice, în numele cărora semnează nenumărați colonei și generali care și-au mutat lupta de pe frontul muncilor agricole pe frontul înalt al construcției simbolice, s-au hotărît subit să-i ocrotescă mistic pe Mihai Viteazul, pe Mircea cel Bătrîn - căruia Ceaușescu îi zicea cel Mare -, pe Bogdan Vodă, pe
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
păreri și se contabilizează tot felul de supărări și scrisori, pline de indicații și de sfaturi dojenitoare, venite din partea reprezentanților acelorași organizații civice care nu omit să-și treacă în clar, înaintea numelui, si cinstitul grad de colonel ori de general. ăntr-o asemenea halucinanta aventură a statuarului românesc de astăzi, dacă mai apare cîte o lucrare ca acelea semnate de Ion Nicodim, Paul Neagu sau Mihai Buculei, care, departe de a fi capodopere, se apropie, totuși, firesc de o viziune contemporană
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
Era, poate deputat, anca din 1922, când țara era condusă de PNL de sub șefia atotputernicului sau unchi Ionel Brătianu. Și această guvernare a durat până an 29 martie 1926. A izbutit să se aleagă deputat și an 1926 sub guvernul generalului Al. Averescu, ănvingănd, deci, majoritățile din județ. Și a candidat, tot aici, si an 1928, sub guvernul PNȚ. N-avea dreptate când, ăn 29 noiembrie 1928, ai comunica soției, de la Dorohoi, ca "alegerile nu sunt libere decât an aparentă, guvernul
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
litere, dar mai ales sociologii, economiștii, politologii vor găsi în Comedia umană, în secolul ce urmează, - dacă nu și într-o bună parte a începutului nou de mileniu, - surse de existență, de adevăr existențial, de meditație și de filozofie, în general, la niște dimensiuni pe care secolul nostru pe sfîrșite nu a avut cum să le cuprindă. Dar numai faptul că nici unui regizor, sau producător, nu i-a trecut pînă acum prin minte să facă un serial după opera lui Balzac
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
servila", pe "egalitatea funciară" dintre muncitorul manual și cel intelectual, ambii stigmatizați de mizerie: "Afară de rări cazuri, cărturarul a fost un declasat, un muncitor ducîndu-si viața de azi pe mîine. Soarta marelui cărturar de pretutindeni nu s-a deosebit în general de aceea a lui Eminescu, relegat într-o odaie goală, în fața unei mese de brad". În acest punct, Emil Iordache recurge la o apreciere a unui cercetător rus, I. Mineralov, care, într-un eseu publicat în 1991, relevă în acest
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
al Bienalei muzicale de la Paris. Cu o astfel de invitație oficială, H. Brauner capătă pașaport pentru Paris. Urmează alt ciclu de corespondență trimisă acasă Lenei Constante. Cu șarmul său natural, cucerește, acolo, nu numai pe coparticipantii din juriu, dar, în general, mediul artistic franțuzesc pe care il frecventează, invitat fiind peste tot în lumea artistică suspusă. Îl cunosate pe Chagall ("Chagall a îi scrie Lenei a am impresia că m-a plăcut", stînd de vorbă cîteva ore, vorbindu-i de proiectele
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
măsura a lichidă bolșevismul în Centrul Europei este România". Importantă concentrare de forțe ale Armatei Roșii maghiare, comandata de versatul specialist Aurel Stromfeld, nu lasă loc de îndoială în privința extraordinarei mobilizări, si voințe de sacrificiu ale soldaților romani, conduși de Generalul Prezan, menite să lichideze "focarul de război din Centrul Europei", să salvgardeze nu numai integritatea teritorială a patriei, ci și pacea Continentului. Fapt e ca și la acea dată România se dovedise reazemul Occidentului fie și împotriva republicii bolșevice a
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
om politic de primă mărime. E ceea ce reiese și din cartea de convorbiri a dlui Adrian Niculescu cu regretatul Emil Ghilezan, care a rămas neplăcut surprins de faptul că imediat după 23 august 1944 prim-ministru al țării era un general oarecare și nu, cum s-ar fi cuvenit, chiar șeful recunoscut al opoziției democratice, Iuliu Maniu. Întrebat de ce această anomalie, marele bărbat de stat a răspuns că nu și-a putut asuma această înaltă responsabilitate pentru că rușii pretindeau supremația asupra
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
au căpătat suficient curaj pentru asta. Adică pînă s-au sindicalizat ad-hoc, înarmîndu-se cuviincios cu cele de trebuința: ciomege, săbii ninja, pietroaie bine alese, plus alte arme, mai mici, dar cu efecte mai acătării, un pistol, un cocktail Molotov. În general, reacția presei a fost de profundă supărare împotriva poliției, care i-a invitat la negocieri pe capii celor două bande. Ideea poliției din Brașov ar fi de tot rîsu-plînsu' în țări în care lucrurile sînt cît de cît așezate. La
Negocieri la politie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17579_a_18904]
-
orientului, Studii de imagologie. Orientalismul românesc ar implica o discuție nesfârșita și o carte pe măsură, insă autorul în cauză își delimitează clar teritoriul: o anume literatura (Peltz, Istrati, Vinea etc.) mai puțin cunoscută de cititorul de rand și, în general, foarte puțin comentată. Poate de aceea o nuanță exotică a cărții este însăși alegerea bibliografiei. Cartea să cuprinde câteva voci distincte, lucru destul de rar întâlnit într-o carte de studii. Există un Vighi teoretician și filosof care nu-și intra
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
o trăsătură în care să încapă amândoi, cu calpace cu tot, atunci le este imposibil să se privească în față... Cât despre jupânese, ele au toată fața pictată" etc.) este continuat cu un comentariu al esteticului, al obiectului artistic în general, căruia îi vin în ajutor următorii: Heidegger ("aici nu se expune ăcaracterul de lucru al lucruluiă), Wittgenstein ("lumea că totalitate de fapte, nu de lucruri), Ricoeur, Aristotel... Și toate se întâmplă în numai două pagini. Efectul este de-a dreptul
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
autorului pentru histrionism. O singură dată a considerat Sergiu Filip că este bine să fie un histrion în scris ("Povestea poetului și a părului de porc"), într-un poem fluviu, cu personaje, ca într-o tragedie antică, pe dos. În general, histrionismul este păstrat cu multă grijă pentru viața de toate zilele, iar textele șunt despărțite de această viață aproape fizic. Și histrion în viață, si utopic-crîncen în text, autorul este copleșit de forțe multiple și de neputința de a alege
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
perspectivă; c) lipsa deprinderilor individuale în interpretarea datelor. Aș spune că, pe lângă inspirația sociologică, se gândește aici și psihologic - și mai ales psihanalitic. Motivațiile analizate sunt traversate de mari rețele ale determinațiilor inconștiente, care ar trebui să fie luate, în general vorbind, infinit mai serios în calcul. Cum se face că un asemenea buletin de specialitate, în opinia mea ade cea mai mare importanță pentru țară", este atât de confidențial încât aproape că nu știe nici el că există?! Și încă
Strict confidential by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17582_a_18907]
-
Și numai celălalt medic, Mamulea, a indicat un consult cu o somitate franceză în rectoscopie, refuzată de dr. Romalo. De abia mai tîrziu, dr. Mamulea a diagnosticat o tumoare malignă în rectum. Au venit două somități medicale franceze prea tîrziu (generalul Averescu, atunci premier, a voit să-l lovească pe dr. Romalo), care i-au mai prelungit, pentru scurtă vreme, regelui viața. Iată, deci, ca și la casele cele mai înalte poate domni confuzia asupra unui diagnostic medical. Însemnările memorialistice ale
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
în cartea sa recentă Paradoxul român, complexul brîncovenesc, redus la prezentarea salvgardării statalității, pentru asta făcîndu-se toate sacrificiile posibile. Așa s-au petrecut lucrurile și în acel an 1940. Un guvern pluripartidist, de uniune națională, după abdicarea regelui și instalarea generalului Ion Antonescu în funcțiunea de conducător al statului, nu era posibil. Antonescu și-a luat drept aliata mișcarea legionara, creînd, la 14 septembrie 1940, statul național legionar. Cei doi parteneri se supravegheau reciproc, voind fiecare să-l elimine pe celălalt
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
prea mare însemnătate acestei totuși enorme lacune. Care conducător de stat, militar fiind, a angajat țară în război fără să încheie un tratat de alianță politică și militară (măcar o convenție militară)? Această gravă eroare, cu ireparabile consecințe, dovedește că generalul devenit ulterior, din august 1944, mareșal, a fost nul ca om politic. El conta pe înțelegerea tacită între conducătorii celor două armate și țări, forțînd mereu simpatia și încrederea lui Hitler, cu ajutorul căruia speră că va obține anularea deciziilor dictatului
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
nu-mi mai amintesc, dar care nume poate fi găsit repede de cercetători, căzuse în capcana întinsă de acești sciți... vicleni, lipsiți de orice simt, european, al onoarei și al cuvîntului dat. Ei, sovieticii, în toiul luptelor, îi adresaseră acestui general romantic insurgent cu o tradiție atît de ilustra în spate, un mesaj pentru a se întîlni și discută încetarea ostilităților. Generalul, european, în tradiția napoleoniana sau austro-ungară, se prezentase încrezător la adăpostul sovietic, unde brutele ideologizate îl executaseră pe loc
Budapesta 1960 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17593_a_18918]