3,097 matches
-
de schimb, să presupunem că într-o casă (un imobil) având o singură bucătărie locuiesc mai multe persoane. Să mai presupunem că aceste persoane se pun de acord să păstreze curățenia în bucătărie. O astfel de sarcină presupune un schimb generalizat de grup centrat pe grup. Fiecare persoană trebuie să investească o anumită muncă pentru a menține bucătăria curată. În schimbul acestei munci depuse, fiecare se va bucura de o bucătărie curată. Dacă acțiunile fiecărei nu sunt atent monitorizate și puternic sancționate
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
curată. Dacă acțiunile fiecărei nu sunt atent monitorizate și puternic sancționate, este rațional pentru fiecare persoană care locuiește în casa respectivă să se sustragă de la această sarcină (acțiune de blatist), bazându-se pe faptul că altcineva o va realiza. Schimbul generalizat de grup centrat pe grup poate fi reprezentat ca în figura 4.7. În această reprezentare, avem un grup de patru actori (A, B, C, D), fiecare dintre ei controlând anumite resurse (i, j, r, q). Acest tip de schimb
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de pe urma resursei *. Fiecare dintre cei patru va beneficia simultan de pe urma resursei *, fapt reprezentat în figura 4.7 prin săgețile continue orientate spre fiecare dintre actori și cărora le-a fost atașat simbolul *. În fiecare dintre cele două forme de schimb generalizat de grup (centrat pe individ și centrat pe grup) sunt implicate atât resurse puse în comun, cât și o distribuție a beneficiilor. Dacă presupunem că fiecare individ va primi o parte egală din totalul beneficiilor obținute în urma punerii în comun
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în urma punerii în comun a resurselor, este rațional ca fiecare persoană să nu contribuie cu o cantitate egală cu a celorlalți sau să nu contribuie deloc, atât timp cât primește o parte egală cu a celorlalți. Ekeh estimează că structurile de schimb generalizat de grup eșuează adesea din cauza problemei blatistului. În fine, o altă formă de schimb discutată de Ekeh este „structura de schimb generalizat de rețea”. Despre această formă de schimb am discutat mai sus în contextul schimbului indirect generalizat (vezi figura
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
să nu contribuie deloc, atât timp cât primește o parte egală cu a celorlalți. Ekeh estimează că structurile de schimb generalizat de grup eșuează adesea din cauza problemei blatistului. În fine, o altă formă de schimb discutată de Ekeh este „structura de schimb generalizat de rețea”. Despre această formă de schimb am discutat mai sus în contextul schimbului indirect generalizat (vezi figura 4.5). 4.1.5. Caracteristici structurale ale rețelelor de schimb Până în acest moment, printre altele, am introdus două definiri ale rețelelor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
consecință, această formă de schimb implică o dilemă socială. B are posibilitatea de a defecta: poate alege să primească beneficii din partea lui A, fără să ofere nimic în schimb în viitor, atunci când i se solicită. Defectarea este inerentă și în schimbul generalizat, în care nu există nicio garanție că un actor B care primește beneficii de la un actor A va avea, la rândul său, un comportament reciproc, transferându-i beneficii unui actor C (figura 4.12). Semnificația conceptului de dilemă socială Dilema
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
exemplu, negocierea dintre patronate și sindicate cu privire la salarizare). Schimburile restricționate presupun dependența mutuală directă a actorilor: actorul A primește un beneficiu de la actorul B în măsura în care îi transferă, la rândul său, un beneficiu direct lui B (figura 4.13a). Schimburile indirecte generalizate presupun dependența indirectă a actorilor. Actorul A care primește un beneficiu de la un actor B nu returnează beneficiul direct celui care i l-a furnizat, 28. Conceptul mai larg de eveniment include aici rezultatele sau câștigurile așteptate de un actor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
dilemă socială: blatismul. De exemplu, b (receptorul) poate primi beneficii de pe urma acțiunii lui a (transmițătorul) și poate alege să nu transmită la rândul său beneficii către c. Această problemă, susțin Yamagishi și Cook (1993), poate fi rezolvată printr-o strategie generalizată în care a poate decide să oprească temporar transmiterea beneficiilor către b, atât timp cât acesta nu reia transmiterea beneficiilor către c. O altă modalitate de gestionare a dilemelor sociale se referă la dezvoltarea unor proprietăți „emergente” ale relației de schimb reciproc
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de rețele de schimb diferite, reproduse în condiții experimentale de laborator. În acest context, au fost studiate, printre altele, efectele asimetriilor informaționale și impactul reputației, emergența rețelelor de schimb personalizate, reciprocitatea schimburilor și mecanismele de supraviețuire a structurilor de schimb generalizat în condițiile riscului de exploatare. Având o istorie relativ recentă (începând cu anii ’20), analiza rețelelor sociale înregistrează o tendință ascendentă în ceea ce privește numărul lucrărilor de specialitate și al domeniilor în care este aplicată (sociologie, comunicare, științe politice, geografie, relații internaționale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
1900, legea distribuției energiei corpului negru ce-i poartă numele, a introdus ipoteza cuantelor de radiație, ipoteză transformată în 1905 de către A. Einstein în adevărată teorie, a avut ideea genială a discontinuității radiațiilor, forma funcției universale a lui Kirchhoff, a generalizat noțiunea de entropie, a arătat semnificația principiului al doilea al termodinamicii în procesele ireversibile, a adus contribuții și în teoria relativității. În 1918 a primit premiul Nobel pentru 216 fizică pentru lucrarea „Teoria cuantică a radiației”. Planck a fost profesor
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
comportă la fel ca nou-născuții cu auz normal. Astfel în lipsa unei detecții active a hipoacuziei, aceasta va fi depistată de-abia la 12-24 luni, când părinții observă lipsa de dezvoltare a limbajului la copil. De aceea JCIH recomandă screening-ul audiologic generalizat la toți nou-născuții, înainte de vârsta de o lună. În România, vârsta la care se depistează hipoacuzia variază între 3 și 4 ani. La 3 ani deja este prea târziu pentru a asigura o dezvoltare optimă a vorbirii, un screening pentru
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
ajută semnificativ la clasă. Copilul cu deficiență de auz are o gândire obiectuală, în imagini, iar limbajul este cel mimico-gestual. Gândirea unui copil surd are un caracter concret. Elevii cu deficiențe de auz care nu sunt demutizați gândesc în imagini generalizate spre deosebire de cei auzitori unde elementul de bază al gândirii și limbajului este noțiunea. Noțiunile de gramatică sunt receptate greu de către un copil cu deficiență de auz deoarece în limbajul mimico-gestual nu sunt reprezentate toate părțile de vorbire. Surzii confundă majoritatea
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
sindromul Kawasaki. Vaccinurile sunt administrate în scop profilactic, dar pot fi utilizate și în cursul anumitor boli, în continuarea terapiei cu seruri sau imunoglobuline specifice (difterie, tetanos). Infecțiile cu rezervor strict uman au șansa de a fi eradicate în urma imunizării generalizate la nivel global, așa cum s-a dovedit în cazul variolei și se preconizează pentru poliomielită sau rujeolă. Imunizarea profilactică respectă un anumit calendar propriu, prevăzut pentru fiecare țară. Unele vaccinări obligatorii în anumite țări pot fi opționale în alte țări
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
scăderea sintezei sau destrucția trombocitelor de către agentul patogen). Elementele descriptive ale unei erupții infecțioase se referă la: tipul leziunilor elementare predominante (macula, papula, vezicula, pustula, bula), extinderea erupției, confluența, topografia, caracteristicile evolutive (mod de instalare, regresie, descuamare). Erupțiile pot fi generalizate sau localizate. După aspectul leziunilor predominante, erupțiile sunt de tip maculocongestive, veziculo-pustuloase sau hemoragic. Deși numărul “bolilor eruptive clasice ale copilăriei” este în scădere, interesul epidemiologic și didactic pentru studiul acestor boli se menține actual. Bolile eruptive clasice sunt: scarlatina
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și enantem specific (semnul Koplick). Epidemiologie Rujeola este o boală raportabilă la UE, metodologia de supraveghere fiind adaptată fiecărei țări membre, cu obiectivul eradicării rujeolei din teritoriul european. Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările în care vaccinarea antirujeolică este generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de rujeolă sunt explicate de acoperirea vaccinală < 95%, de eșecurile vaccinării (5% după prima doză) și de cazurile de import. Rujeola are incidență crescută iarna. Sursa infecției o reprezintă persoanele infectate, cu 1-2 zile înaintea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și în rubeola congenitală. Rubeola postnatală Debutul este insidios, în decurs de 2-3 zile, cu manifestări generale: febră moderată, catar respirator ușor, anorexie, cefalee. Simptomatologia constantă a rubeolei o constituie tumefierea ganglionilor moderat măriți, mobili, ușor sensibili, nesupurativi. Adenopatiile sunt generalizate, dar predomină retroauricular, cervical posterior, occipital. Adenopatia precede cu o săptămână erupția și persistă după stingerea acesteia, constituind “primul și ultimul semn al bolii”. Exantemul este un semn inconstant al rubeolei. Atunci când apare, erupția este de tip maculo-congestiv, având aspectul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
persistă după stingerea acesteia, constituind “primul și ultimul semn al bolii”. Exantemul este un semn inconstant al rubeolei. Atunci când apare, erupția este de tip maculo-congestiv, având aspectul unor pete roz, neconfluente, de dimensiuni mici. Leziunile apar inițial pe față, se generalizează în 24 ore, adică erupția “vine și pleacă” repede (2-3 zile). Alte manifestări întâlnite în rubeolă sunt hiperemia faringiană, semnul Forschheimer (pete hemoragice pe palatul moale), splenomegalia, hepatomegalia, artralgiile. Complicațiile rubeolei sunt rare: artrita articulațiilor mici (mai ales la sexul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
atât în cursul varicelei, cât și al herpesului zoster. Tablou clinic Varicela Incubația medie este de 14 zile (10-21 zile). Debutul este nespecific, cu febră, cefalee, curbatură, poliadenopatii, splenomegalie. În perioada de stare apare exantemul, care are următoarele caracteristici: este generalizat, afectând inclusiv scalpul și palmele are caracter centripet (predomină pe trunchi) și pruriginos evoluează în mai multe valuri eruptive, erupția luând aspect polimorf ciclul evolutiv al leziunilor cutanate cuprinde următoarele etape: macula eritematoasă (6-12 ore), papula (12-24ore), vezicula (24ore), crusta
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
50 de ani. Alte complicații neurologice ale herpesului zoster pot fi: monopareze, meningite, encefalite, mielitele. Angeita granulomatoasă este rară și se manifestă prin hemiplegie contolaterală, diagnosticată prin arteriografie cerebrală. Complicațiile herpesului zoster oftalmic pot fi: keratita, iridociclita, glaucomul secundar. Diseminarea generalizată a leziunile veziculoase este denumita „varicelizare”, indicând un risc de 5-10% pentru asocierea complicațiilor pneumonice, cerebrale sau hepatice. Diagnostic Diagnosticul se bazează pe criterii clinice, epidemiologice și de laborator: Clinic: caracterele erupției (suficiente de cele mai multe ori) Epidemiologic: contact infectant și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nivelul plăgii, anxietate, crampe musculare. Perioada de invazie durează 24-48 ore și se manifestă cu febră, trismus, prin contractura maseterilor care blochează deschiderea gurii și masticația, disfagie, prin extinderea contracturii la faringe. În perioada de stare contracturile tonice permanente se generalizează și apar contracturi paroxistice dureroase, cu atitudini particulare: opistotonus, emprostotonus, ortotonus, facies cu aspect de “risus sardonicus”. Anoxia poate fi consecința spasmelor mușchilor respiratori și ai laringelui. Factorii de prognostic nefavorabil sunt: incubația mai mică de 7 zile, perioada de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
modul lor de întrebuințare. În plus, elevii iau contact cu regulile ce se impun a fi respectate în procesul activității practice, în executarea diferitelor obiecte. Rezultatul procesului de înțelegere și memorare a unor fapte sau a unui sistem de fapte generalizate sub formă de noțiuni, reguli, teoreme constituie cunoștințele. Lecțiile de abilități practice oferă un cadru în care elevii își însușesc unele cunoștințe elementare. Acest fapt nu constituie, însă, un scop în sine care să se urmărească la aceste lecții. Obiectivul
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
cercetări aplicative pe bază de interviuri ce a avut ca obiect de studiu un grup de femei ortodoxe practicante, din Parohia Greci, municipiul Buzău. Evident, rezultatele analizei sociologice ale acestui grup nu sunt reprezentative pentru întreaga țară. Ele pot fi generalizate doar cu titlul de ipoteză. Urmează ca printr-o altă cercetare pe eșantion național reprezentativ, ipoteza să fie confirmată sau infirmată. Cu toate acestea, cercetarea sociologică a Feliciei Cordoneanu este, din câte cunosc, unica de acest gen din România până
Prefață. In: Condiția socială a femeii în ortodoxia românească actuală [Corola-publishinghouse/Science/84987_a_85772]
-
este diferențiat la aceeași vârstă, de multe ori precar ori întârziat - copii în clasă de alfabetizare la 16-17 ani. 2. Influențele negative pe care le pot avea alte medii asupra unor tineri din centrele de reeducare, influențe ce se pot generaliza la nivelul centrului. De exemplu, internarea minorilor din centre de reeducare, pe perioade limitate pentru cercetări în alte cauze, în unități din sistemul penitenciar (închisori) unde proliferează comportamentul penitenciar în care legea este făcută cu pumnul. Odată cu revenirea minorilor se
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
mișcarea pentru drepturi civile încă de la 1815 (vezi Ștefania Mihăilescu, Emanciparea femeii române. Antologie de texte 1815-1918, Editura Ecumenică, București, 2001). La mijlocul secolului al XIX-lea, înaintașele noastre și-au conturat revendicări politice foarte clare, care au culminat cu bătălia generalizată pentru recunoașterea dreptului de vot în Constituția din 1923. Numele lor este cunoscut, voi da doar câteva exemple: Maria Rosetti, Constanța Dunca-Suchianu, Alexandrina Cantacuzino, Calypso Botez, Alice Voinescu, Cecilia Cutzescu-Stork, Sofia Nădejde, Eleonora Strailescu, Eugenia de Reus Ianculescu, Adela Xenopol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
din cazurile de tumori intracraniene, dar în aproape 90% din celelalte cazuri de hipertensiune intracraniană. Cefaleea poate apare precoce, ca prin simptom, cu caracter progresiv sau se instalează tardiv, în raport cu evoluția bolii care determină sindromul de HIC. Cefaleea poate fi generalizată sau difuză și localizată. În contrast cu acest caracter evolutiv al cefaleei din hipertensiune intracraniană, cefaleea din alte afecțiuni își păstrează caracteristicile perioade îndelungate. Se consideră că cefaleea din HIC apare prin sumarea mai multor mecanisme prin care sînt excitați receptorii intracranieni
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]