2,365 matches
-
cu tropism hepatic primar, care se manifestă clinic și anatomo patologic asemănător, dar care au mecanisme patogenice și evoluție specifice agentului etiologic (Tabel 7.1). Hepatitele acute virale 122 Tabel 7.1 Agenți etiologici ai hepatitelor acute virale Virus Familie Genom Transmitere Incub. Cronic VHA Picornaviridae ARNm D+++, P+, S+, MF0 15-45 Nu VHB Hepadnaviridae ADN D0,P+++, S+++, MF+++ 30120 Da VHC Flaviviridae ARNm D0,P+++, S+, MF+ 15 90 Da VHD Neclasificat ARNm D0,P+++, S+, MF+ 30-45 Da
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
radiațiile ultraviolete, alcool etilic, fenol. Inactivarea poate fi realizată prin autoclavare timp de 20 de minute la 120șC, expunerea la hipoclorit 1%, βpropiolactonă și de oxid de etilen. Structura virionului complet, cu diametrul de 42nm, cuprinde un înveliș, o capsidă, genom viral ADN parțial dublu catenar, o enzimă cu rol în replicarea virală denumită ADN-polimeraza și mai multe antigene. Genomul viral conține patru gene codante ale proteinelor structurale: S, C, P, X. AgHBs este situat în înveliș și este primul marker
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
la hipoclorit 1%, βpropiolactonă și de oxid de etilen. Structura virionului complet, cu diametrul de 42nm, cuprinde un înveliș, o capsidă, genom viral ADN parțial dublu catenar, o enzimă cu rol în replicarea virală denumită ADN-polimeraza și mai multe antigene. Genomul viral conține patru gene codante ale proteinelor structurale: S, C, P, X. AgHBs este situat în înveliș și este primul marker viral care apare în sânge după infecție. Identificarea AgHBs poate semnifica infecție acută, cronică sau portaj. Multiplicarea VHB are
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Contagiozitatea VHC începe cu 1-2 săptămâni înainte de primele simptome de boală și poate dura toată viața. Imunitatea după boală este insuficient cunoscută. Nu dispunem încă de un vaccin pentru VHC. Virusul hepatitei C este un ARN hepacivirus din familia Flaviviridae. Genomul viral are mare variabilitate genetică. Se cunosc 6 genotipuri eterogene, cu mai multe subtipuri: 1(a,b), 2(a,b), 3(a,b), 4(a), 5(a), 6(a). Genotipul se corelează cu prognosticul bolii. Genotipul 1, prevalent în România
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
îndelungată a epidemiei cu HIV. Structura HIV prezintă în exterior un înveliș dublu lipidic derivat din celula gazdă, cu proiecții externe glicoproteice gp120 și gp41. În interior se află matricea proteică cu proteina p17 (MA) și proteaza, capsida virală și genomul viral tip ARN (Figura 9.1). Capsida virală conține proteina p24 cu rol de indicator al replicării virale, proteina nucleocapsidară p9 și enzimele reverstranscriptaza (RT) și integraza (I). Infecția HIV/SIDA 160 Genomul viral are două poțiuni terminale (LTR), care
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
p17 (MA) și proteaza, capsida virală și genomul viral tip ARN (Figura 9.1). Capsida virală conține proteina p24 cu rol de indicator al replicării virale, proteina nucleocapsidară p9 și enzimele reverstranscriptaza (RT) și integraza (I). Infecția HIV/SIDA 160 Genomul viral are două poțiuni terminale (LTR), care permit integrarea în genomul celulei gazdă, între care sunt dispuse gene majore, reglatoare și accesorii. Genele majore codează proteinele structurale pentru proteinele miezului viral gag, proteinele enzimelor proteazei și integrazei pol și glicoproteinele
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Figura 9.1). Capsida virală conține proteina p24 cu rol de indicator al replicării virale, proteina nucleocapsidară p9 și enzimele reverstranscriptaza (RT) și integraza (I). Infecția HIV/SIDA 160 Genomul viral are două poțiuni terminale (LTR), care permit integrarea în genomul celulei gazdă, între care sunt dispuse gene majore, reglatoare și accesorii. Genele majore codează proteinele structurale pentru proteinele miezului viral gag, proteinele enzimelor proteazei și integrazei pol și glicoproteinele de înveliș env. Genele reglatoare sunt tat, cu rol în activarea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
din creier, colon, ficat HIV se localizează în primele faze ale infecției atât în ganglionii limfatici, cât și în “sanctuarele” virale (sistem nervos, ochi, organe genitale). În ganglionii limfatici multiplicarea virală intensă este urmată fie de integrarea ca provirus a genomului viral în genomul celulei gazdă, fie de eliberarea în circulație. La nivelul sanctuarelor, virusul rămâne “tăcut” (latent), dar în anumite condiții se poate reactiva, regenerând infecția sistemică. Infecția HIV/SIDA 163 Fig. 9.2 Ciclul replicării virale HIV (www.mja
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ficat HIV se localizează în primele faze ale infecției atât în ganglionii limfatici, cât și în “sanctuarele” virale (sistem nervos, ochi, organe genitale). În ganglionii limfatici multiplicarea virală intensă este urmată fie de integrarea ca provirus a genomului viral în genomul celulei gazdă, fie de eliberarea în circulație. La nivelul sanctuarelor, virusul rămâne “tăcut” (latent), dar în anumite condiții se poate reactiva, regenerând infecția sistemică. Infecția HIV/SIDA 163 Fig. 9.2 Ciclul replicării virale HIV (www.mja.com.au) Ineficiența
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
pentru a alcătui dubla elice. În prezent, datorită cercetărilor intensive efectuate printr-un efort internațional conjugat al geneticienilor s-a reușit ca în luna aprilie a anului 2003, la Institutul Național pentru Cercetări Genetice din Statele Unite să fie cartat întregul genom uman. Surprizele geneticienilor aveau să apară destul de curând, atunci când cercetările lor aveau să arate, contrar așteptărilor, că genomul uman avea numai aproximativ 30.000 de gene, adică numai cu 300 mai multe decât un șoarece, asemănările dintre om și cimpanzeu
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
s-a reușit ca în luna aprilie a anului 2003, la Institutul Național pentru Cercetări Genetice din Statele Unite să fie cartat întregul genom uman. Surprizele geneticienilor aveau să apară destul de curând, atunci când cercetările lor aveau să arate, contrar așteptărilor, că genomul uman avea numai aproximativ 30.000 de gene, adică numai cu 300 mai multe decât un șoarece, asemănările dintre om și cimpanzeu fiind de peste 98% ! Studiile efectuate au mai arătat că numai câteva procente din A.D.N. sunt folosite pentru
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
N. pot fi reprogramate, contrar vechii idei care considera că moștenirea genetică a unui organism nu putea fi schimbată. Cu câțiva ani înainte, prin 1990, un grup de savanți ruși de la Academia de Științe a Rusiei începuseră și ei studiul genomului uman. Acest grup de cercetători ruși era condus de dr. Piotr Gariaev, membru al Academiei de Științe a Rusiei și al Academiei de Științe din New York. Abordarea deschisă și orizontul larg al studiului a permis includerea în echipa de lucru
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
există și structuri ultraconservative, care au rămas neschimbate de sute de milioane de ani - și atunci ne punem întrebarea legitimă: cum rămâne cu evoluția prin mutații genetice ? În condițiile noilor descoperiri făcute de dr. Piotr Gariaev și a cartării întregului genom uman - din care numai 3% codează proteine ! - putem să ne punem o altă serie de întrebări asupra viabilității teoriei evoluționiste - sau, cel puțin, asupra formei în care ea este formulată în prezent. Însă acest lucru nu înseamnă că ar trebui
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
sări de la o locație cromozomială la alta - și acest fapt s-a întâmplat după ce, prin anii ’50, ea însăși era considerată în lumea științifică a vremii a fi puțin „sărită de pe fix”. Aceste structuri genetice, numite transpozoni se găsesc în genomul fiecărei forme de viață de pe planetă, fie om, fie plantă sau bacterie. Rețineți - doar 3% din A.D.N.-ul nostru codează proteinele care alcătuiesc corpul nostru fizic, deci restul de 97% revin din plin pentru „jocul” salvelor transpozonice. Tumorile canceroase
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
nostru codează proteinele care alcătuiesc corpul nostru fizic, deci restul de 97% revin din plin pentru „jocul” salvelor transpozonice. Tumorile canceroase ar fi un exemplu negativ al acestor „salve” transpozonice - aproximativ 90% din aceste mutații produse duc la defecțiuni ale genomului și implicit la boli degenerative, tumori maligne și moarte. În primăvara anului 2002, cercetătoarea Sylvia Fischer de la Laboratorul Hubrecht din Utrecht, Olanda, a descoperit că transpozonii pot efectua „salturi” corecte în genom numai dacă sunt purtători ai unei cantități mici
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
din aceste mutații produse duc la defecțiuni ale genomului și implicit la boli degenerative, tumori maligne și moarte. În primăvara anului 2002, cercetătoarea Sylvia Fischer de la Laboratorul Hubrecht din Utrecht, Olanda, a descoperit că transpozonii pot efectua „salturi” corecte în genom numai dacă sunt purtători ai unei cantități mici de informație, precum și faptul că organismele posedă mijloace de protecție împotriva acestor mutații transpozonice. Totodată, pe baza acestor fapte a concluzionat că, pe viitor, transpozonii ar putea servi ca unelte în terapia
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
numai dacă sunt purtători ai unei cantități mici de informație, precum și faptul că organismele posedă mijloace de protecție împotriva acestor mutații transpozonice. Totodată, pe baza acestor fapte a concluzionat că, pe viitor, transpozonii ar putea servi ca unelte în terapia genomului. Studiile efectuate de geneticianul Wojciech Makalowski de la Computational Evolutionary Genomics Lab Penn State asupra acelor 97% din A.D.N.-ul așa-zis nefolositor l-au făcut să considere, pe baza unor argumente științifice solide, că acesta a deținut și încă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
din A.D.N. care reprezintă genele în sensul tradițional al producerii de proteine este cam de 1,2%. Restul A.D.N.-ului este ceea ce oamenii numesc <gunoi>”. Când Haussler și colegul său Gill Berjerano au folosit computerele pentru a compara genomul uman cu cel al șobolanului ar fi fost normal ca să descopere diferențe majore între aceste două coduri genetice. Într-adevăr, ei au descoperit diferențe, dar au fost totodată surprinși să constate existența multor gene similare atât la om cât și
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
fi fost normal ca să descopere diferențe majore între aceste două coduri genetice. Într-adevăr, ei au descoperit diferențe, dar au fost totodată surprinși să constate existența multor gene similare atât la om cât și la șobolan. Aceste întinse porțiuni din genom se pare că nu s au schimbat timp de milioane și milioane de ani, timp în care procesul evolutiv a operat liber. Haussler era uimit de descoperirea făcută. Multe din aceste standuri de A.D.N., numite „ultraconservatoare”, nu dețin rol
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
neputând fi considerate în nici un caz „gunoi” cum se întâmpla până acum. „Din ceea ce știm referitor la rata mutațiilor A.D.N.-ului de la o generație la alta, șansa pentru a găsi măcar un stand din A.D.N. rămas neschimbat între genomul uman și cel al șobolanului de-a lungul a sute de milioane de ani este mai mică decât 1:1022. Este o fracțiune infimă. Este virtual imposibil ca acest fapt să se producă datorită șansei”, afirma Haussler. Această descoperire sugerează
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
cel al șobolanului de-a lungul a sute de milioane de ani este mai mică decât 1:1022. Este o fracțiune infimă. Este virtual imposibil ca acest fapt să se producă datorită șansei”, afirma Haussler. Această descoperire sugerează faptul că genomul îndeplinește și alte operații în afară de codarea proteinelor, dar scopul acestor porțiuni ultraconservatoare din genom rămâne până în prezent un mare mister. Revista „Nature” publica în numărul său din ianuarie 2006 un studiu efectuat pe șobolani care evidenția existența unui nou mecanism
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
mică decât 1:1022. Este o fracțiune infimă. Este virtual imposibil ca acest fapt să se producă datorită șansei”, afirma Haussler. Această descoperire sugerează faptul că genomul îndeplinește și alte operații în afară de codarea proteinelor, dar scopul acestor porțiuni ultraconservatoare din genom rămâne până în prezent un mare mister. Revista „Nature” publica în numărul său din ianuarie 2006 un studiu efectuat pe șobolani care evidenția existența unui nou mecanism pentru reglarea funcțiilor creierului. Cercetătorii descoperiseră o microstructură poziționată în zona considerată „gunoi” a
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
-ului care afecta dezvoltarea sinapselor în creier. Gena, numită miR-134, bloca o altă genă, numită Limk1, ce cauza creșterea dendritelor. Dezvoltarea creierului și creșterea dendritelor duc, implicit, la creșterea nivelului de inteligență. Un alt punct de vedere, neoficial însă, împarte genomul în două părți, fiecare jucând un rol diferit: prima, reprezentând aproximativ 3%, ar avea rol în codarea proteinelor ce constituie corpul, iar a doua, reprezentând restul de 97% ar constitui un fel de cod ascuns, de natură necunoscută, creat de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
din codul nostru genetic - exprimate prin „rezonanța” șirului lui Fibonacci ! O altă lucrare științifică, avându-i ca autori pe Michel Beleza Yamagishi și Alex Itiro Shimabukuro prezintă un model matematic similar care stabilește o conexiune interesantă între frecvența nucleotidelor din genomul uman și șirul lui Fibonacci. * * * În anul 1982 matematicianul Benoît Mandelbrot, despre care am mai amintit și în primul capitol, publica cartea intitulată „Geometria fractală a naturii”. Fractalii naturali includ formele munților, țărmurilor și bazinelor fluviilor, dar și formele plantelor
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
radiația produsă de ADN stochează, la nivel tridimensional, forma geometrică a celulei, organului sau a întregului corp. O altă descoperire importantă a fost realizată atunci când semințe ale plantei cunoscută sub numele de Arabidopsis thaliana (intens folosită pentru cercetări genetice datorită genomului său mică, prelevate din zona iradiată de la Cernobâl (1987 și considerate a fi moarte, au fost puse alături de semințe vii ale aceleași plante. Semințele vii au fost iradiate cu radiație laser, apoi fiind iradiate și semințele considerate a fi moarte
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]