31,702 matches
-
Nu sunteți supărată pe el? Nu se pune problema unei măsuri împotriva domnului Preda?", a fost întrebat prezidențiabilul PMP. "Nu se pune problema și am vorbit cu domnul Preda după ședință. Singura rugăminte este să nu facă rău partidului prin gesturile lui. Ar fi păcat să lovim în niște oameni care fac parte din echipa PMP. Eu am spus colegilor și sunt surprinsă de lipsa de practică a democrației. Când eu le-am spus alegeți-vă președintele organizației și alegeți pe
Elena Udrea - Cristian Preda: Ce spune liderul PMP despre "răscoala" lui Preda by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/22081_a_23406]
-
sex, dar nu vor să divorțeze. Faptul că multe femei dovedite ca fiind infidele dau vina pe relația proastă pe care o au cu soțul este de fapt o simplă scuze, un pretext pe care le caută pentru a justifica gestul lor, scrie descopera.ro. Potrivit statisticilor, în Statele Unite o treime dintre bărbați și un sfert dintre femei caută cel putin o dată o aventură în afara relației oficiale pe care o au. Motivul infidelității oamenilor este însă greu de stabilit. Conform opiniei
S-a stabilit de ce înșală femeile by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22113_a_23438]
-
Tribunalul București[3], s-a ridicat chestiunea dacă judecătorul care dispune, în cursul judecății, sechestrul asigurător în vederea confiscării speciale devine incompatibil să judece fondul cauzei", își începe Camelia Bogdan materialul pe care îl puteți citi integral AICI. Potrivit antena3.ro, gestul Cameliei Bogdan este "fără precedent", mai ales că magistrații Curții de Apel București nu au eliberat deocamdată motivarea în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), în care Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare cu executare
Judecătoarea Camelia Bogdan a scris un articol despre dosarul Voiculescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22147_a_23472]
-
2011, când a revenit în PSD. Bogdan Diaconu a scris joi pe o rețea de socializare că noul partid se va numi Partidul România Unită (PRU). Câteva extrase din mesajul publicat de parlamentar: • Mi-am dat demisia din PSD, un gest de conștiință și de consecvență pe care îl voi continua printr-o angajare și mai puternică în lupta pentru apărarea demnității românești. Această demisie este dovada că nu am renunțat la principiile pentru care lupt de 4 ani și jumătate
Bogdan Diaconu demisionează din PSD și înființează un partid naționalist by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22185_a_23510]
-
dați declarații în ziare și să vă cereți scuze față de mine. Mă aștept la corectitudine din partea Alinei Dumitru. Eu sigur, sigur nu-mi cer scuze, ci aștept scuze". Mircea Badea a avut această reacție după ce Alina Dumitru a spus că gestul său este unul reprobabil. Nu văd ce treabă are politica cu sportul! Mircea Badea este un om despre care se știe că îi place sportul, mă gândeam că poate înțelege prin ce trece un sportiv. El ar fi trebuit să
Badea aşteaptă scuze din partea Alinei Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/22254_a_23579]
-
cincilea deceniu al veacului trecut la Ciocoii vechi și noi (1863) al lui Filimon, încununate de Dan al lui Vlahuță și, mai tîrziu, de creațiile romanești ale lui Duiliu Zamfirescu. Genul era, așadar, cu totul fragil și la început încît gestul lui Const. I.A. Nottara (deși seamănă la nume n-are nimic comun nici cu compozitorul, nici cu actorul) era binevenit. Scriitorul, născut la Ploiești în 1872 într-o familie modestă, și-a luat, cu greu, o licență în Drept
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
acum bătrîni, pe felul în care viața a vrut ca ei să devină, finalmente, un cuplu. Pătrunderea treptată în intimitatea banală a lumii lor, modul de a vorbi, de a-și aminti, de a alunga disperările sau frustrările acumulate, candoarea gesturilor, puterea de a-l înțelege pe celălat și chiar de a face sacrificii pentru el, toate acestea deveneau pe scenă sfîșietoare. Josey și Mick sînt totul unul pentru celălalt. Poezia relației lor era traversată, la Brașov, de la un capat la
Legăturile văzute și nevăzute ale unui altfel de cuplu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16687_a_18012]
-
punct nevralgic. Scenele în care Josey se ruga seara înainte de culcare, aparițiile părinților, potcovitul calului erau copleșitoare, rîsul și plînsul alternau într-un ritm nu ușor de realizat pe scenă, comicul în sine avea vibrații dramatice. Căldura aceea plină de gesturi mărunte, de tăceri, de urmăriri ale celuilalt ca pe propria umbră se regăsesc prea puțin la Mircea Albulescu și Constantin Cojocaru. Nu-mi dau seama ce anume a inhibat comunicarea lor pe scenă. În ceea ce privește planul al doilea, al imaginilor ce
Legăturile văzute și nevăzute ale unui altfel de cuplu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16687_a_18012]
-
clar de actorii Dorina Lazăr (D-na Molloy), Irina Mazanitis (D-na Swift) și Gelu Nițu (D-nul Reagan). Această scenă poartă cu ea o lume poate provincială, șablonardă, în orice caz cinică, cu un zîmbet tăios pe buze. Fiecare gest este calculat matematic, privirile lor sînt bogate în semnificații și cînd sînt însoțite de cuvînt și cînd nu. Deși Adrian Ralea era o apariție, mai degrabă picturală, în Tatăl, aici, Șerban Ionescu îi dă carnalitate. Ca și Rodica Mandache în
Legăturile văzute și nevăzute ale unui altfel de cuplu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16687_a_18012]
-
cu un dar de a scrie captivant." Impresionat de aceste referințe, Gheorghiu-Dej dă un deznodămînt favorabil și dintr-o altă misivă a soției lui Rebreanu aflăm că solicita o audiență "pentru a-mi exprima personal călduroasele mulțumiri în legătură cu generosul Dvs. gest de ocrotire a familiei mele". Audiența, ne spun editorii într-o paranteză, i-a fost acordată. * Dacă Fany Rebreanu încerca să-și salveze ginerele, lingușelile deșănțate ale lui Arghezi vizau promovarea ginerelui său de atunci, doctorul Marius Cameniță, căruia voia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
de vitejie după ce în prealabil îngurgiutaseră niscaiva întăritoare magice! Dacă avem impresia că vreunul din capetele încoronate de la Federația Română de Atletism (FRA) s-a sinchisit de această veritabilă bombă, înseamnă că suntem naivi! Au împăturit tacticos hârtia și, cu gesturi îndelung exersate, au aruncat-o-ntr-un fund de sertar. într-o țară normală, conducerea federației era obligată să înștiințeze de urgență Comitetul Olimpic. Cum președintele F.R.A., Iolanda Balaș, e și vice-președinte al C.O.R., probabil că fosta săritoare în înălțime a
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
jocul cu mărgele de sticlă/ soarele se turtește la orice eroare de limbă/ dar spre seară eu nu șterg nimic/ spun propoziții enorme/ mai complicate decît filigranul pardoselii spre paradis" (Vizionarea unui poem). În privirea meditativă a poetului nostru apar gesturi incredule, comparații sufocate parcă de propria lor cutezanță, retractări ale visului. Realul e redus la o stenogramă senzorială, dovadă a pudorii, dar și a unui scepticism congenital: Miroase a mere curățate cu un cuțit inox/ Liber să deschizi încet portița
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
propria lor cutezanță, retractări ale visului. Realul e redus la o stenogramă senzorială, dovadă a pudorii, dar și a unui scepticism congenital: Miroase a mere curățate cu un cuțit inox/ Liber să deschizi încet portița grădinii/ E toamnă plină de gesturi// Șters dintre noi/ Aerul povestește mai bine decît Șeherezada/ Cine acum se tulbură, acum se ascunde// Uimirea unui cîine/ Privind rîmele -/ Ajungă-i zilei atîta poezie!" (Colaj). Din adînc străbate năzuința increatului al cărei echivalent acustic e tăcerea. Pe fundalul
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
însă se mai întâmplă și minuni. Această scrisoare e în fond un act de concepere cu succes a unei reviste fără de care nu ne mai putem închipui azi viața culturală de la noi. Că pentru asta a fost nevoie de un gest aproape disperat al unei intelectuale românce - rămâne de reflectat. Scrisorile sunt interesante nu numai prin numele vehiculate - ar fi fost și asta suficient - cât mai ales prin tonalitatea lor. Trebuie spus că aici a contat foarte mult selecția Martei Petreu
O "carte-Apostrof" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16751_a_18076]
-
vorbim despre el: Cert e că mulți ne-au sunat ca să ne spună că nu pot scrie despre Radu. Nu pot scrie, adică, așa cum ar trebui. Nu pot vorbi despre cineva drag fără să li se pară că fac un gest convențional, fără să aibă senzația că ființa lui Țeposu rămîne înafara discursului sau că acesta o diminuează și mortifică. Probabil că mulți au simțit că abia scriind legalizează, în propria lor conștiință, moartea lui. Nu știu care din gesturi - tăcerea sau exprimarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
că fac un gest convențional, fără să aibă senzația că ființa lui Țeposu rămîne înafara discursului sau că acesta o diminuează și mortifică. Probabil că mulți au simțit că abia scriind legalizează, în propria lor conștiință, moartea lui. Nu știu care din gesturi - tăcerea sau exprimarea - poate fi considerat un omagiu mai cald, mai sincer. Sigur însă, și cei care au tăcut și cei care au vorbit s-au lovit de acel prag dramatic în care simți cît de mică e șansa cuvîntului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
fapt de amintire. Timpul... se impune prin surpriza care aduce noul și prin regretul, frustrarea pe care o produce înlăturîndu-l fără milă. "Posibilul" este o cugetare despre lucrurile "cunoscute", adică primite natural de la lume, fără spaimă sau ezitare, ca un gest de bunăvoință din partea ei. " Imposibilul" cuprinde zona foarte largă a dorințelor pentru lucrurile considerate inaccesibile. Nu există certitudine în timp. Cunoașterea devine uitare, imediat pentru că altfel s-ar opri din drum și ar înceta să funcționeze. Ipostaza "atemporalului" este cea
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
scrie, și nu într-o stare de seninătate, ci tot mai iritat de frigiditatea estetică a lumii în care trăiește. El și-a pierdut răbdarea și face aproape orice ca să atace indiferența celor din jur. Prin orice se înțeleg inclusiv gesturile profanatoare și glumele de prost-gust de genul celor cu "memorialul plăcerii". Orchestra de stiluri Aceasta nu înseamnă că versurile de acum ar fi dezamăgitoare. Dincolo de violențele de limbaj ostentative sau laolaltă cu ele farmecul poeziei lui Mihail Gălățanu persistă, ca
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
cu o singură variabilă și profund fantastică, despre motivul pentru care lumea se descompune este exact genul de personaj căruia Bellow i-a dedicat întreaga sa carieră". (Louis Menand, Bloom's Gift, "The New York Review of Books", 25 mai 2000). Gestul lui Saul Bellow de a-i ridica un monument literar acestei flamboaiante personalități culturale, la opt ani după dispariția ei, este întru totul lăudabil. Împrumutîndu-și numele romanului, Ravelstein - copie ficțională a lui Bloom, nu este totuși protagonistul real. Așa cum observă
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
se impune, o dată cu faptul brut, interpretarea lui, în conformitate cu atitudinea sau opinia gazetarului. Lucrul mi se pare a se vedea cel mai clar în folosirea exclamației populare de neîncredere: "Măi să fie!"; aceasta nu lasă spațiu nuanțelor, fiind un substitut de gest și mimică total neechivoc: un fel de a face cu ochiul spre cititor, sau chiar de a-l trage de mînecă. Cele cîteva exemple de mai jos sînt adunate pe tot parcursul ultimului deceniu și au apărut în publicații de
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
Un mod de a se revanșa, de a se răzbuna pe întreaga societate din cauza infirmității sale... De pildă, oriunde s-ar fi aflat, pe toți îi poftea să intre înaintea lui, întinzînd poruncitor brațul, chiar cu o anumită violență în gestul ce trebuia să fie blînd ori amabil; și asta rînjind într-un fel foarte neplăcut și cu o siguranță ostentativă de bărbat protector. Dmitri mai zicea că mexicanul fusese văzut oferind flori unor fete frumoase; dar grecii mai exagerează... Amîndoi
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
agresivă, făcând din "topless" alfabetul vieții publice și din provocarea deșănțată unica rațiune de a fi. în România de azi, țoapa analfabetă și mitocanul mușchiulos se visează vedete de televiziune și se comportă în consecință: orice unduire din șolduri, orice gest ațâțător al său trebuie transmis în direct națiunii setoase de sex prin procură! O reacție ușor de explicat psihologic: îngroziți hidoșenia în care trăim, tot mai mulți români și-au confecționat o pseudo-identitate în care visele devin realități, singurele capabile
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
au mirat și n-au protestat apropiații poetului cînd un om perfect sănătos a fost dus la nebuni? cum de a acceptat o somitate ca dr. Șuțu să-l trateze dacă nu era bolnav? și cum ar putea fi calificat gestul lui Maiorescu de a-l ucide civil pe poetul pe care tocmai îl lansa ca pe cel mai de seamă al românilor? Boala scenariilor e, s-ar zice, de la o vreme, o boală națională.
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
stâlp de care atârnă lira aflată la îndemâna lui, felul cum i se pun dinainte pocalul cu vin, bucatele și coșul cu pâine din care să mai guste când o osteni. Ei bine, numai un orb știe să confere atâta însemnătate gestului de a i se pune la dispoziție cele trebuitoare, în așa fel încât, într-un loc necunoscut, să se poată folosi de ele singur, al nevoie. Dar să lăsăm de o parte istoria probabilă și să revenim la mitologie: ați
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
alte nume decît foarte rar (am găsit în cîteva locuri vagi referințe la unele cărți ale lui Mircea Eliade și Titu Maiorescu). Să nu amintești măcar cîteva titluri din imensa literatură de pe marginea operei eminesciene îmi pare a fi un gest cel puțin orgolios. Să fie chiar atît de original eseul încît să nu mai fie nevoie de trimiteri, de analiză a receptării? Poate un filolog să ignore referințele (sau să se mimeze această atitudine), cuprins fiind de un inexplicabil "flux
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]