20,979 matches
-
poezie cu alura firescului. Repulsia față de realitate îi fixează atenția pe această realitate inconfortabilă, anostă, greu de suportat pe care o înregistrează în exclusivitate. Polii morali între care oscilează sînt sarcasmul și renunțarea. La antipodul oricărei idealizări de sine, cultivă golul lăuntric și, de asemenea, la antipodul oricărei idealizări a ambianței propune tabloul său naturalist. Sensibilitatea d-sale e marcată de spaimă (forma acută, vitală a impactului cu viața) și scîrbă (forma ostenită, sleită a aceluiași impact). Visurilor, idealurilor li se
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
a frescelor și nici lumina stinsă a icoanei nu mai sunt suficiente. Este nevoie de o expresie directă, puternică și purtătoare a unor mesaje fără echivoc. Altfel spus, este nevoie de sculptură, de arta de for. Cei care vor umple golul de pînă acum și vor genera un fenomen viguros și nou, sunt, evident, artiști veniți din Occident și, la fel de evident, din spațiul catolic. Unii au venit doar să lucreze și să execute anumite comenzi, precum Carierr-Belleuse, de exemplu, alții s-
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
este remarcabil, ca expresivitate și rigoare deopotrivă. Radu G. }eposu excelează în definiția concentrată, cu formulări uneori memorabile, care sintetizează deodată excursul analitic. Traian T. Coșovei este un "poet prea poet"; la Matei Vișniec, "lirismul vine din suspendarea reflecției în golul imaginației"; poemele lui Călin Vlasie nu au "o logică artistică prea limpede"; gesticulația lui Aurelian Titu Dumitrescu e "febrilă și cam megalomană"; la Mircea Stâncel descoperim "un diletantism voios"; în critica lui Ion Bogdan Lefter sunt amestecate "cu meșteșug locurile
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
bolnavă porbabil de Alzheimer, își confudă fiica cu soacra. Ea reprezintă uitarea, recluziunea într-un spațiu securizant al neantului, de care și fiica este tentată, pentru că reprezintă curmarea suferinței și a nonsensului. În fața unui televizor aprins permanent, mama privește în gol o serie de imagini care nu-i spun nimic. Viața însă, irumpe chiar și în formele ei larvare sau sordide, se transformă într-o cutie de rezonanță pentru cele mai banale evenimente, chiar acolo unde Julie și-ar dori liniștea
Pur și simplu Albastru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9688_a_11013]
-
Chirița se admiră pe dumneaei, în rolul titular! Dincolo de toate comentariile care s-ar putea face despre tabloul din tablou, și despre un procedeu vechi, dar rar la noi, înainte și după Alecsandri, e de reținut supărarea personajului dat de gol. A face o poveste, un tip, din viața lui, despre care el crede că-i aparține, e o obraznicie peste care nu trece ușor: "Eu cred, ca o proastă, că-i vreo istorie cu moral ca din Apotichi ton pedon
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
-o din priviri, ea a continuat să se uite la șervețel. - Doriți o cafea? - O cafea și nota de plată. I-am spus că dacă nu va mânca nimic, va dormi prost. - Vă veți trezi în plină noapte cu un gol în stomac. - Din cauza mea nu vă e foame? Dacă mi-ar fi răspuns afirmativ, aș fi însoțit-o până în fața blocului și aș fi plecat. Aș fi încercat să o revăd peste o lună sau două, sau aș fi sunat
Régis Jauffret - Poveste de iubire by Dragoș Jipa () [Corola-journal/Journalistic/9692_a_11017]
-
atunci când atârnă în cute inerte, chiar atunci când pare că se desprinde total sau are o textură străveziu-cartilaginoasă, carnea feței nu scoate la vedere oasele, atât de vizibile prin carnea corpului; locul lor e adesea luat de o gaură, de un gol negru (Trei studii pentru autoportret, 1972). Singura excepție o reprezintă gura, care, deschisă, expune dinții-oase. 6. Căderi Deleuze notează importanța căderilor (chutes) la Bacon. E vorba de carnea care cade de pe oase, ca în Crucificarea din 1962 și cea din
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
impresia a amîna, paradoxal-dureros, clipa de har... Corelația retractilității o reprezintă surdina afectivă. Iubitoare de "lucruri mici", Constanța Buzea n-ar putea pune în scenă vorbe "mari", redundante, n-ar putea monta patetisme mai mult ori mai puțin teatrale. Un "gol vibrant", o paloare a melancoliei, o elegiacă tandrețe sînt însemnele zonei d-sale sentimentale, ceea ce nu înseamnă o vlăguire, o compromitere a intensității, ci dimpotrivă. Cu cît tonul pare mai rezervat, mai resignat, cu atît stăpînirea de sine a eului
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
intensității, ci dimpotrivă. Cu cît tonul pare mai rezervat, mai resignat, cu atît stăpînirea de sine a eului confesiv se accentuează, cu atît sporește forța lăuntrică a discursului ce se supune la probe sieși impuse: "ispitită/ trecând cu tine/ prin golul vibrant/ pradă aceluiași ritm/ grație căruia de-atâtea ori/ te-am părăsit// cu bucuria că nu te pot izgoni/ cum nici tu pe mine/ doar tresărim palizi/ la ce se întâmplă// vechea noastră tandrețe/ prețiosul nostru fals/ dislocă lumina zadarnic
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
Anna, scrisorile pe care le scrisesem fără să primesc răspuns - ca și când m-ar fi putut proteja de viața reală. Dar mai rău - dacă e de negrăit, scri-o! -, mi-am dat seama că mama ta pur și simplu nu vedea golul, nu vedea nimic. Știam că îi e greu, simțeam cum mă apuca de braț când pășea. O auzisem spunând: "Am vederea slabă", dar credeam că e un fel de a mă sensibiliza, o figură de stil, de ce nu mi-a
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
ce se referă la obligația judecătorului de a stărui în toate fazele procesuale pentru a soluționa pe cale amiabilă conflictul dedus -, coroborat cu art. 2, alin. 1 din legea medierii. Aceasta ar putea fi deci modalitatea prin care se acoperă golul legislativ semnalat. Rezultă deci că părțile care s-au convins doar acum de greșeala de a se adresa prima dată instanței de judecată pentru soluționarea conflictului pot cere acesteia, în orice moment, sistarea procesului - motivată de voința lor de a
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
la anclanșarea unui nenorocit de heblu trifazic prin care era alimentată o secție Întreagă. Se și vedea stând cu gazdă, departe de centru, singur Într-o cămăruță, Își aminti de „umbra fugară”, o fată care Îl privea de afară, prin golul lăsat de perdeaua veche. După mai multe seri, umbra fugară a Început să rămână tot mai mult timp la fereastră, și-au făcut semne, peste alte câteva seri a fost invitată În casă, a venit, s-au mângâiat, s-au
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ajungi nicăieri. Nu te repezi să dai bani până nu ți se cer. Bătrâna semăna cu un simbol al înțelepciunii ros de vreme - ca acelea pe care le găsești în deșert, cum ar fi Sfinxul - care nu ascunde decât un gol imens, o ignoranță totală, și care naște mari îndoieli în privința înțelepciunii sale. Luând-o la stânga din hol, printr-o ușă cu clanța ciobită, se ajungea într-un coridor lung, pavat cu piatră care înconjura jumătate de casă. Charlot își amintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
privi încă o dată atent. —Măi, să fie! De-asta mi s-a părut că-l cunosc. Seamănă puțin cu Chavel. Îi seamănă glasul, dar la față nu seamănă deloc. Vorbind rar și întrebându-se ce silabă l-a dat de gol, Charlot rosti: Dacă l-ai auzi cum vorbește acum, n-ai mai zice că vocea mea seamănă cu a lui. A îmbătrânit rău. A suportat foarte greu închisoarea. Nu mă mir. Era trăit în puf. Credeam că-i ești prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
cheme o slujnică... —Vorbești ca în romanele sentimentale, zise el și o luă din nou spre scară. —Unde te duci? Să dau puțin cu mătura pe-acolo. Da’ de unde știi unde e sufrageria? Charlot avu impresia că a călcat în gol pe o treaptă inexistentă; inima îi stătu în loc: fusese cât se poate de atent atâtea zile prefăcându-se că nu cunoaște așezarea camerelor, poziția dulapurilor și alte amănunte. Unde mi-o fi capul? Fără îndoială, eram atent la ce spuneai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
zărea capcane la tot pasul. Îl și vedea mergând pe căile ocolite ale vieții, încercând să evite primejdiile. Charlot întâlnise mulți ca el prin tribunale. Cum ajunseseră documentele acestui om în posesia lui Carosse? Charlot își aminti de compartimentul rămas gol în butoiul revolverului. În ziua de azi documentele valorează mai mult decât banii. Actorul fusese dispus să joace rolul lui Chavel doar pentru a obține adăpost pentru o noapte, dar oare chiar sperase că va reuși să scape basma curată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
rolul până la capăt. Doar că, atunci când își împrumută unui singur om ceva din propria lor moralitate, e bine să-și păzească investiția în fiecare zi. Apoi, natura are oroare de vid. Când ei tac, alții vorbesc în locul lor. Locul lăsat gol de ei se umple imediat cu falși intelectuali, cu false repere, cu falsuri în general. Spre deosebire de intelectualii autentici, impostorii nu obosesc niciodată. Ticăloșia e mereu vigilentă, mereu prezentă și disponibilă. Traian Băsescu merită mai departe susținut, pentru zeci de motive
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Boc sfârșește ca într-o scenă Mosfilm: soldatul sovietic moare dramatic, în cel puțin cinci reluări artistice, și, când crezi că-i terminat, mai trage o rafală în cădere și strigă uraaaa. Moare, dar nu se predă. Imaginea căderii în gol înțepenește pe ecran. Amploarea blocajului politic se vede acum, după decizia Curții Constituționale, în mici detalii. Nici guvernare în forță, nici majoritate funcțională în Parlament. Traian Băsescu se rezumă la constatarea: majoritatea actuală e toxică. și adaugă: opoziția e și
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
pentru a aprinde luleaua stinsă, Pâcu a reluat povestea. De câteva zile, nenea Jănel nu mai punea geană pe geană și nici o firimitură de mâncare nu mai era în stare să înghită...Sedea pe marginea patului, cu privirea pierdută în gol. Nu auzea nimic, nu vedea pe nimeni. Buzele lui sfarogite murmurau cuvinte neînțelese. Din când în când, cei din jur auzeau cu claritate doar cuvântul „Liuba”. A stat așa vreo cinci zile...” Ce-i cu tine, băiete?” l-a întrebat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
moș Dumitru Carpen. Pâcu s-a prefăcut că nu aude cele spuse de moș Dumitru și, aducându-și parcă atunci aminte de luleaua de mult stinsă, a pus-o între dinți și a început să tragă din ea așa în gol. Măi Pâcule, vezi că ți s-o stins hornoaica! Nu mai pufăi degeaba - l-a făcut atent moș Dumitru. Cu aceeași figură indiferentă, Pâcu a scos luleaua dintre dinți, a cotrobăit în chimir după punga cu tutun și a pornit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
întotdeauna, își plimba privirea de la unul la altul, cântărindu-i cu mare băgare de seamă. Mitruță Ogaș îl fura cu coada ochiului pe Cocoșitu, fiind mulțumit de ce vede. Vasile Hliboceanu părea că socotește ceva în gând. Ceilalți se uitau în gol, așteptând să se întâmple ceva...Primul care s-a trezit la realitate a fos moș Dumitru. Da’ ce faceți, oameni buni? Plângeți mortul? Care mort, Dumitre? Că eu nu-l văd - a răspuns Pâcu, rotindu-și ochii în jur. Așa
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cât un purice. De pomană: la ora asta, madame Agnès doarme. Ajunge în cameră. Se dezbracă, își potrivește ceasul să sune la ora 6.00 și se culcă. Capitolul 1 în care ninge în luna mai, un chinez sare în gol, Claude are un ciubuc pentru Roman, iar lui Lionel îi taie calea o oloagă, la drum de seară. Cântă Jacques Brel și Gilbert Bécaud, în această ordine. E luni, 7 mai. Ceasul electronic al radioului de pe noptiera lui Lionel arată
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
râde Lionel de ei, alb ca varul. Kiril, care a rămas cu ochii îndreptați în sus, vede un chinez pe acoperișul blocului. Chinezul duce ceva în brațe. Se apropie de streașină. Strigă: — Société Générale, n-o să mă ai! Sare în gol. Kiril se așază exact sub chinez și-l prinde în brațe înainte de-a se izbi de asfalt. Nu mai are timp să realizeze ce ține chinezul în brațe pentru că pietroiul respectiv îi zdrobește capul. Chinezul are la gât o
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
decât să-mi lase o pensie. Port negru că slăbește, îi explică Agnès cochetă. Cine e Kiril? Îl știți, bulgarul... cu pepperoni... Îl cunoaște tot cartierul. — Nu cunosc nici un bulgar și nici nu-mi doresc, de când ne-a dat Kostandinov golul ăla în prelungiri. Ne-a mâncat calificarea. Mai fac și niște murături dulci... A murit de diabet? — Din cauza unei sinucideri, citează Lionel din Esmé. — Bine că i-a reușit și nu s-a făcut de râs, ca atâția alții. Dom
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
un Calvados de colecție. — Lionel, știi ce cred eu despre toate morțile astea? Că destinul și-a făcut datoria. — Că au fost niște coincidențe nefericite sau că e vorba de o mână criminală. — Care l-a împins pe chinez în gol și l-a omorât pe Kiril din greșeală. Mai știi... zice gânditor Lionel și se apropie de ușă, proptindu-se de ea în ultima clipă, înainte să cadă. Nu uita: ce-am vorbit rămâne între noi. Nu vreau scandal, că
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]