2,459 matches
-
20 cete în trecut, acum mai puține din cauza numărului mic de copii. În tot satul este agitație. În cazul în care la strigarea colindătorilor nu ieșea nimeni ca să-i răsplătească, ei se simțeu în drept să strice ceva din curtea gospodarului sau chiar să pronunțe o contra urare care suna așa: „Câți fulgi pe cocoș, Atâția copii buburoși”. Spre dimineață cetele se retrag acasă cu traistele pline. Numărau cu mare bucurie covrigii primiți. În zori, după ce colindărorii mari se retrăgeau, apăreau
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
rar câte trei băieți. Aceștia se pregăteau din timp. Unul purta sorcova, iar celălalt un bici din sfoară de cânepă, lungă de vreo doi metri, cu un sfârc la capăt, legată de o coadă scurtă de lemn. Ajunși în curtea gospodarului se trosnea cu biciul o dată sau de două ori, apoi întrebau dacă se primește cu uratul. După primirea acordului băieții se așezau în fața unei ferestrea casei sau la ușa de la intrarea principală unde începeau să cânte vreo baladă sau vreo
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
8 persoane și umblau cu „Buhaiul”, cu „Capra” (Fig.14 a / 14 b ) sau cu „Ursul”. Aceștia, îmbrăcați în costume populare sau alți cu măști ce reprezentau „capra” sau „ursul” aveau cu ei bice, tălăngi și buhai. Intrați în curtea gospodarului spuneau textul cunoscut al „Plugușorului tradițional” învățat din cărțile de citire. Unul dintre ei repeta cu voce tare și clară: „Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântul mi-ascultați!” Ajuns aici
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Grâul pus la încolțit de Sf. Andrei a crescut acum înalt cam de o palmă. Acesta este legat de jur împrejur cu o panglică roșie. Se întovărășesc două- trei fete, una are grâușorul, alta o pungă cu grâu și sorcova. Gospodarii sunt întrebați dacă primesc cu „Grâușorul”. La răspunsul afirmativ fetele sunt primite în casă unde urează: „Grâu de vară, grâu de toamnă, Deie Domnul să răsară Pe la toate casele, Pe la toate mesele, Inimile vesele. Pomii să-nflorească Și să-nmugurească
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
o perioadă de Înflorire, domnitorul fiind un fervent sprijinitor al culturii. Domnia lui Brâncoveanu a reprezentat una dintre cele mai strălucite perioade din istoria noastră pe plan cultural. În cei 26 de ani de domnie, Brâncoveanu s-a dovedit un gospodar desăvârșit și bun administrator al avuțiilor țării, instaurând o epocă de prosperitate și de pace. Domnitorul a inițiat o amplă activitate de construcții religioase și laice, Îmbinând armonios În arhitectură, pictură murala și sculptură tradiția autohtonă, stilul neo- bizantin și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
detectează cu sagacitate "desfacerea lui Arghezi de personalismul energic de altădată și alipirea sa lirică la frumusețile vieții sociale, la realitățile patriarhale de familie, la o poezie a copilului văzut de părintele său și a copilăriei idilice, la poezia bunului gospodar"... Permanent poetul arată o rară capacitate de înnoire (ideatică, vizionară, sintactică, lexicalăă, o forță unică de asumare a universului în datele sensibile, fiind alăturat de Vladimir Streinu, fără complexe, altor mari poeți ai secolului XX: Paul Valéry, Rainer Maria Rilke
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
papuc de lemn. Țesătorii francezi din secolul al XIX-lea aruncau cu papucii în războaiele la care lucrau, pentru a le defecta, deoarece se temeau că apariția mașinilor industriale îi va transforma în șomeri. - Domnitorului moldovean Mihail Sturza(18341849), bun gospodar, dar autoritar, îi plăcea să fie lăudat pentru acțiunile sale, motiv pentru care, pe o medalie de bronz emisă în 1840, era scris pe revers, în limba latină, Întemeietor al așezămintelor folositoare patriei. - Entuziasmat de mașina de scris, lansată pe
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93248]
-
și cardul de credit sunt marile păcăleli ale sistemului. Alergi prin magazine după reduceri, cumperi lucruri inutile doar pentru că sunt ieftine. Îți risipești banii pe nimicuri. Apoi muncești dublu ca să poți în week-end să-i risipești iarăși dezlănțuit. Gospodina sau gospodarul din România pleacă la piață cu bani cât să-i ajungă pentru ce-și propune să cumpere. S-au terminat banii, s-au terminat și cumpărăturile. Banii electronici nu par că se termină, nu simți că se termină, sunt niște
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
fost nevoiți să accepte noul statut pentru a nu muri de foame. După primele Încercări ale regimului de a gestiona gospodăriile colective prin reprezentanții „curați” ai țărănimii sărace, s-a ajuns la concluzia că trebuie să se recurgă la vechii gospodari, oameni muncitori și cu experiență În organizare. Aceștia au devenit cu timpul președinți și brigadieri, stâlpii noii clase rurale. Dintre aceștia s-a recrutat noua nomenclatură rurală. Ei au rămas la pământ, dar nu pentru a Înmulți averea lor, ci
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
o cărare cu un om din sat, venit și el În recunoaștere. Vorbim, desigur, despre pierderea pământului, iar mama mă recomandă, mândră de viitorul meu, compensație a atâtor frustrări. Dar În loc de laude, primim un duș rece. „Mata’, doamnă, fiică de gospodar și om de-al nostru, de frunte, ai dat pământul, ai renunțat la tot că să-ți poți Învăța copiii? te-ai dat cu ei. Noi am ținut la pământ, dar tot ni l-au luat, copiii au rămas acasă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
meu natal, atunci când eram copil. trebuie să fi fost pe la Începuturile instalării comunismului În țară, oricum la sate Încă nu era bine consolidat, dădea târcoale, mușca, disloca, dar nu avea Încă nocivitatea de mai târziu. Niște hoți spărseseră casa unui gospodar și furaseră tot felul de lucruri. Cum nu erau mulți din această spiță În localitate, polițaiul comunei (cred că nu ajunsese Încă milițian) i-a dibuit și, după un obicei al pământului, le-a Încărcat țoalele În spate și-i
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Însoțeam alaiul, făceam un fel de ariergardă, iar eu Îmi amintesc că, deși era În plină vară, aveam impresia că mergem pe la case cu capra și mascații, cam așa arătau atunci păstrătorii obiceiurilor vechi, erau decorați cu cordele și cârpe. Gospodarii ieșeau pe la răspântii și așteptau procesiunea, comentau, se bucurau. Mai târziu am aflat și de ce era atâta haz și atâta satisfacție: hoții erau dintr-un neam bine cunoscut pentru isprăvile sale, din capătul satului, dintr-o mahala (azi le-am
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
aranjate sistematic; un marcaj social al toleranței noastre proverbiale. Cu cât te apropii de capitală, cu atât se accentuează fenomenul. De același „marcaj” suntem Însoțiți și pe șoselele patriei, plus construcțiile dezafectate, părăsite, ruinate, dezmembrate, hărtănite, furate. În spatele casei celor mai mulți gospodari români, aceleași gunoaie, munți de hârburi, movile de mizerii; expuse, parcă, Într-o Întrecere socialistă cu tema: cine suportă mai mult? Satele patriei sunt invadate de plastic. Nu Întâmplător, și de crâșme ordinare care se numesc, majoritatea, baruri. Peisaje dezolante
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nimeni din cei care i-au dat votul pentru o funcție nu e dispus să-i atragă atenția că exersează o alta, și că nu ar fi deloc nepotrivită organizarea de alegeri anticipate pentru funcția, încă relativ vacantă, de prim-gospodar al Bucureștilor. Adevărat, dl Băsescu se dovedește un gospodar mai bun decât alții. Întrebarea este ce termen de comparație folosim. În raport cu halucinanții domni Crin Halaicu (liberal cu un simț al relativității financiare de tip pesede) și Viorel Lis (țărănist, „ma
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
o funcție nu e dispus să-i atragă atenția că exersează o alta, și că nu ar fi deloc nepotrivită organizarea de alegeri anticipate pentru funcția, încă relativ vacantă, de prim-gospodar al Bucureștilor. Adevărat, dl Băsescu se dovedește un gospodar mai bun decât alții. Întrebarea este ce termen de comparație folosim. În raport cu halucinanții domni Crin Halaicu (liberal cu un simț al relativității financiare de tip pesede) și Viorel Lis (țărănist, „ma non fanatico”), dl Băsescu pare a fi în liga
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
dlui Reichmann pentru felul în care acesta din urmă prezentase în Le Monde un act de diversiune semnat de dl George Voicu în Les Temps Modernes, cât înfundarea definitivă a dlor Manolescu și Liiceanu. Asta, așa, pentru întărirea unității scriitorilor. Gospodar ardelean, dl Breban își făcea planul că, odată legată de gâtul unor oameni o ghiulea ca antisemitismul, termina definitiv cu ei. Prea îl „agasaseră” în ultimul timp. Victimele acestui proces-mascaradă, de tip stalinist, au refuzat să se prezinte în fața procurorilor
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
etatea de 17 ani... într-o zi, când tata s-a întors de la mină, ia căruța, merge pe coasta muntelui, pune pe ea butuci, să avem pentru lemne de foc și ce mai trebuie în casa ș i ograda de gospodar. Neculai, care îl însoțea, se bagă sub căruță să ia lanțul cu care să lege butucii pentru stabilitate, și, cumă necum, survine marele necaz. Din căruță cade un butuc, îi rupe piciorul stâng, chiar de la șold, îi afectează zona bazinului
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
lasă să-i rămâi debitor până la sfântul aște aptă. Tata era țăran, crescut și educat ca în lumea satului, ai făcut angajamentul, ai bătut palma, ai făgăduit, trebuie musai să te ții de cuvânt, altfel ți se clatină onoarea de gospodar, și el tindea să nu fie printre ultimii din localit ate. Doar la noi se mai bătea în poartă și pentru a se împrumuta o strachină de făină, ceva lapte sau miere de albine, dă, ai mei nu erau chiar
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
fiind răchită, se scobea ușor și adânc. Aici, înăuntru, se așeza sămânța care primea loviturile pilugului (chilugului). Julfa rezultată era ceva delicios, o delicatesă , căreia, deși i se zicea „hrana săracilor” nu prea era la îndemâna oricui. O aveau numai bunii gospodari. Cei care își chibzuiau bine lucrurile în familie și gospodărie. Iar părinții mei, mai ales cât a trăit tata, chiar erau niște gospodari pricepuți, harnici - după cum am mai spus. Țin minte că în Ajunul Crăciunului era mare for fotă la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
delicatesă , căreia, deși i se zicea „hrana săracilor” nu prea era la îndemâna oricui. O aveau numai bunii gospodari. Cei care își chibzuiau bine lucrurile în familie și gospodărie. Iar părinții mei, mai ales cât a trăit tata, chiar erau niște gospodari pricepuți, harnici - după cum am mai spus. Țin minte că în Ajunul Crăciunului era mare for fotă la noi în casă. Atunci se făceau turtele. Din alua tul realizat din făina de grâu, cernută cu sita cea deasă, pe c are
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și țăranul, minerii duceau o viață la marginea existenței umane. Plătiți cu un salariu de mizerie, ei de abia se descurcau, mai ales că aveau și câte 6-12 copii în fiecare familie, dacă nu mai mulți. Cum în sat doi gospodari, Grigoraș și Ghiță Darie își croiseră niște case mari, în care își deschise seră și niște cârciumi, majoritatea minerilor când coborau de la mine, istoviți de muncă, se opreau din drum și intrau să mai zăbovească aici. Beau o țuică sau
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
sub dânsul, fie o țoală mai proastă, iar el, drept recompensă, ne păzea casa. O păzea cu sfințenie. Nimeni nu putea trece de el, să intre în curtea noastră. Dar pentru că fiind prea aspru în devotamentul lui pentru casa și gospodarii de la care mânca o bucată de mămăligă - ca și noi, cei din casă, îl limitam în comport are și acțiune, ținându-l în lanț, nu avea putința să ne păzească și grădina cu pomi. De ea și pomii și fructele
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
clădirea uzinei teatrului, încăpere special făcută pentru a se lucra decoruri. Lângă această sală, în câteva odăițe, locuia familia actorului Profir, destul de numeroasă, cinci, șase persoane. Și domnul și doamna actori, amândoi oameni durdulii, domnul chiar gras, oameni foarte buni gospodari, parcă nici nu ar fi fost artiști, gândeam eu atunci. Nu după mult timp, meșterul meu, văzând că mă pricep bine și pot să lucrez la toate, mă lăsa singur din ce în ce mai mult până când, în vară, eu eram tot. Munca la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
ani mai În vârstă și avusese „răbdarea”să-l ajungem să-i fim colegi. Alături de bancă colegilor Tăcu Gh. Alexandru și Sarghie Iancu, dar spre rândul dinspre ferestre, puțin mai În spate eu Împărțeam locul cu Gheorghe Carbarău, fiu de gospodar de prin părțile Căbeștilor - Zeletinului. Ne Împăcăm bine pentru că ce-mi era Căbeștiul față de Priponeștii Tutovei, unde deprinsesem aceleași obiceiuri și preocupări pentru munca câmpului, dar aveam și Însemnate rămâneri În urmă la Învățătură. La literatura și limba română mai
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Neculai și Catinca Oprea. Serbările școlare, care nu erau deloc puține, erau și ele monopolul lui Nica, mai ales În ceea ce privește poezia, textele pieselor de teatru. Nu mai vorbesc de colinde și plugușoare. Parcă mă și aud și-i văd pe gospodari urmărindu-mă: În Transnistria pe plai/ Ara Regele Mihai/ Mareșalu-n urma lui/ Strânge rodul grâului/ Iar ostașii toți că unul/ Dau cu pușca și cu tunul/ Dau cu pumnii lor cei grei/ Dau cu sufletul din ei.” Și cum nici
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]